287 matches
-
dirijor uriaș! știa totul pe de rost, în orice tonalitate. Te ducea pe aripi! El ne-a rugat: "Măi, copii, eu nu am foarte mulți bani să vă dau, dar sunteți de acord să facem concertul ăsta la Napoli cu Requiem-ul în memoria tatălui meu, care adora opera?" Cum să îl refuzi pe Giuseppe? și Bonaldo, superbă voce! Când terminam spectacolele, mergeam mereu la masă și el voia să schimbe lumea, ca Don Quijote! Apoi se enerva, dădea câte un pumn
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Giuseppe? și Bonaldo, superbă voce! Când terminam spectacolele, mergeam mereu la masă și el voia să schimbe lumea, ca Don Quijote! Apoi se enerva, dădea câte un pumn în masă de săreau piselli în toate părțile! Frumos mai cânta... Unul dintre Requiem-urile astea a fost cu Samuel Ramey, pe care l-am reîntâlnit apoi în Carmen, aici, la Paris. Eram subțiri amândoi! Mare figură! — Nu uităm de Ora Spaniolă cu Luigi Alva, Renato Capecchi, Jacques Mars, dirijați de Georges Prêtre și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
își amintește de o viață foarte liniștită acolo, așa cum a avut și la Mayflower, tot în vecinătatea uriașului parc metropolitan. — Din 1970 am început să am apartamente la New York, chiar înainte de a cânta la Metropolitan. Am făcut un turneu cu Requiem-ul de Verdi, împreună cu Martina Arroyo, sub bagheta lui William Steinberg. Apropo, cred că e unicul caz în care am cântat și cu tatăl ăacele concerte), și cu fiul - Pinchas Steinberg, cu care am făcut Andrea Chénier la Liceo din
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
roșcată... — Da, a strâns ceva bani și a plecat. Spanioloaică dată dra cului! Ei, la Steinberg mie mi-a plăcut extraordinar cum, evreu fiind, simțeam că e cel mai profund creștin, așa transmitea muzica! și, crede-mă, am cântat multe Requiem-uri... Enorm dirijor, superbă amintire. Iar Martina cânta dumnezeiește. Am reluat apoi concertul la Carnegie Hall. Ăsta a fost adevăratul meu debut newyorkez. — Cred că tot înainte de Met ați mai cântat Carmen la Philadelphia și la Seattle. — La Seattle m-
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
vedere intelectual. De fapt, dacă vrei să ai un bun Don José, asta e una dintre condiții. Dar era un bun coleg. La New York, tot în acea perioadă, am cunoscut-o pe Shirley Verrett, atunci când am cântat "Agnus Dei" din Requiem-ul de Verdi împreună, la Church of the Heavenly Rest, pentru Eleanor Robson Belmont, celebră actriță, prima femeie din board-ul managerial de la Metropolitan Opera și cea căreia George Bernard Shaw i-a dedicat Major Barbara. Ne-au îmbrăcat pe
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cu Marius Constantinescu - chestionar inteligent, în vederea unei noi cărți Viorica Cortez anul viitor. Alegere photos și ma terial adecvat". — Dar Mozart? Alt absent din repertoriul Dvs. Ați cântat Idamante din Idomeneo... — Da, am făcut tot ce a scris pentru vocal-simfonic, Requiem, misse, dar și arii. Când ești aruncată direct în Dalila, Amneris, Azucena și Ulrica, parcă nu mai ai timp să te întorci. După mine, trebuie să începi cu Mozart. — și dintre rolurile de soprană... — ...Poppea, Fedora, Arianna din Arianna și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
universale, nu pot fi un dar dumnezeiesc? Și iată că semnele de întrebare se susțin și sunt întregite de mândria cu care aflăm, în 2013, că Europa ne invidiază pentru prezența dirijorului Daniel Barenboim, a pianistului Radu Lupu și pentru Requiem-ul de Giuseppe Verdi în programul Festivalului “George Enescu”. Voi încheia cu părerile autorizate ale marelui nostru contemporan, Ioan Holender: “Trebuie să faci artă din convingere. Tot ce am făcut la Festivalul Enescu am făcut din convingere și nu din
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
nu știam dacă nu rezolvă tocmai "un exercițiu al solitudinii".6 Până va da de capătul ecuației, să o ascultăm în emisiunea din iulie 2013, când am convins-o să vină în studio. Atunci, am început, direct, tot cu poezie. requiem pentru o duminică pierdută încă o duminică s-a dus și plouă. aur spun bătrânii pleoștiți sub umbrele, aur e ploaia asta pentru pământ. și aurul cade pe străzi, se scurge-n rigole, băltește pe trotuarele inexpugnabile. întuneric e-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Catedrala Sf. Iosif, predica la fel de minunat, în franceză, italiană, germană și română, atrăgând pe mulți credincioși. A murit într-un atentat cu bombă, la Senat, înainte cu câteva minute de a-și rosti discursul. Arhiepiscopul R. Netzhammer i-a făcut requiem pontifical în catedrala Sf. Iosif. Ei, cei doi adevărați prelați catolici, au poposit în aceleași locuri, dar în momente temporale diferite, atunci când nevăzutele fire ale destinelor lor i-au unit într-o mare cauză de onoare: a răsplăti un popor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Berlin, prin Essen, unde a rămas două zile la Krupp. Este încântat de misiunea sa. După-amiaza pozat Healy, tabloul pentru Metz, Regimentul 1 dragoni. Viscol cu zăpadă și doar 2șR. Prefectul poliției și Boerescu din nou la mine, pentru un requiem la Mitropolie. Primit telegramă de răspuns de la noul împărat Alexandru III. Foarte cordială. Îl trimit pe Candiano cu ea la prințul Uruzov. În Petersburg depunerea jurământului, aproape totul liniștit. Peste tot manifestări de simpatie față de împăratul decedat. Seara scris. Elisabeta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 12½ dejunat en famille în salonul roșu. Ora 3½ din nou în camera mortuară, corpul neînsuflețit nu e deloc schimbat, arată foarte tânăr. Pe terasă. Enorm de multe depeșe. În București și în toată țara s-a ținut un Requiem. Ora 6½ cinat. Ora 7½ la corpul neînsuflețit, rugăciuni. Seara la Esebecks cu mama. Joi, 4 iunie/23 mai. Joia verde. Ora 7½ dejunat. Vreme minunată. Ora 8½ la slujbă în biserica parohială, apoi este procesiune. La corpul neînsuflețit. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 8 dejunat cu Marie. Ora 10½ Liteanu. Ora 12 dejunat. După-amiază promenadă cu Leopold, Fritz și Louise în Valea Antoni. Ora 7 cinat. Seara împreună. Sâmbătă, 1/13 iunie Frig și senin. Ora 8 dejunat cu Marie. Ora 9 Requiem în biserica orașului, toți acolo. La mama. Ora 2 pleacă tante Marie în Elveția, eu merg la gară. Plimbare cu trăsura cu Marie, scris. Ora 6 cinat. Ora 7¾ pleacă Fritz și Louise la Berlin. La gară. Promenadă cu Leopold
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
apoi Sturdza. După-amiaza audiențe. Ceva nori. Seara senin, foarte apăsător. Miercuri, 2 iunie/21 mai. Constantin și Elena. Ziua morții scumpului meu tată. Înăbușitor de cald, ceva nori. Secetă colosală. Ora 10 cu Elisabeta la catedrala catolică, slujbă religioasă și Requiem pentru scumpul tata, până la ora 11. De față corpul diplomatic, miniștrii, protipendada etc., foarte plin. A oficiat arhiepiscopul. Ora 12½ dejunat cu Elisabeta. Ora 3 primit pe ministrul plenipotențiar elvețian Aepli, cel care, în urmă cu 20 de ani, mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de Bach ale episodului morții Gramatulei (Țața Gramatula). O nouă amînare ("trei luni de doliu strict") a evenimentului muzical de salon întreține continuitatea istoriei care-l are drept pretext și conferă un precedent funebru împrejurărilor care vor transforma concertul în requiem la moartea Siei. Dincolo de aceasta, Elena Drăgănescu acordă "binefăcătoarei", a cărei unică succesoare se găsește, tributul recunoscător pentru a o fi făcut să simtă o mai mare "independență", în fapt o libertate materială al cărei substrat e legat de relația
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
p. 13. 5 Ibidem, a se vedea schema explicativă de la p. 15. 6 Ibidem, p. 12. 7 A se vedea Daniel Bougnoux, Introduction aux sciences de la communication, Éditions La Découverte, Paris, 2001, cap. VI. 8 A se vedea Jean Baudrillard, "Requiem pour les média", în Pour une critique de l'économie politique du signe, Éditions Gallimard, Paris, 1972, pp. 200-229. 9 A se vedea Jean Baudrillard, Celălalt prin sine însuși, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1996. 10 A se vedea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Fr. Schubert, R. Schumann, J. Brahms, R. Strauss; cântece și lieduri semnate de G. Enescu, Roman Vlad, M. Jora, Pascal Bentoiu, Vasile Spătărelu, Viorel Munteanu; muzică vocalsimfonică - Te deum de A. Dvorak, Simfonia a IX-a de L.van Beethoven, Requiem-ul de W.A. Mozart. În anul 1992, prin concurs, a obținut postul de lector universitar, disciplina Canto coral din cadrul Universității de Arte „George Enescu“ din Iași. În anul 2005, la Universitatea ieșeană a obținut titlul de Doctor în muzicologie
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
din București (1952-1955). A fost profesor-colaborator la disciplinele Dirijat de cor, Ansamblu coral (1960-2000) la Conservatorul „George Enescu” din Iași. Cu ansamblul coral studențesc a pregătit și prezentat programe corale à capella și partituri vocal-simfonice (Odă Păcii de G.Fr. Händel, Requiem-ul de G. Fauré, Cantata Academica de B. Britten). La specialitatea Dirijat de cor s-au format o bună parte dintre dirijorii corurilor profesioniste și de amatori de astăzi. Activitatea s-a împărțit între sfera didactică și cea concertistică. A
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
15 iulie 1960, după primirea Sfintelor Taine, a decedat. A plecat dintre noi cu resemnare la voia lui Dumnezeu. Au venit frații în parte în frunte cu Prea cucernicia sa Pr. Francisc Dămoc, Comisar general, și l-au însoțit după missa de requiem celebrat sub divo, la cimitirul din satul Fundata. După opt ani a fost deshumat și reînhumat în mormântul părinților săi în cimitirul din Hălăucești, la 28 mai 1968. Requiescat in pace! Câteva cuvinte dinainte de moartea lui Cu treisprezece zile înainte de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Jupiter într-un strălucitor Do major, precum și finalizarea altor mari compoziții din anul morții sale: dansurile, Flautul fermecat cu exultanța sa, opera pentru încoronarea lui Leopold, La clemenza di Tito, concertul pentru clarinet și cea din urmă operă rămasă neterminată, Requiem-ul, pe care o probase chiar cu o seară înainte de moartea sa subită, de pe patul în care zăcea bolnav. Nu, nu era vorba de o "autoconsolare speculativă", cum spune Hildesheimer, când în acea scrisoare către tatăl său nota: "Dat fiind
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dorului în poezia română, spaniolă și portugheză, București, 1972; ed. (La Solitude nostalgique dans la poésie roumaine, espagnole et portugaise), București, 1977. Traduceri: Ana Maria Matute, Primele amintiri, București, 1968; Oswald de Andrade, Regele lumânărilor, București, 1972; José Maria Sanjuan, Requiem pentru noi toți, București, 1974; Miguel Angel Asturias, Căutătorul de perle, București, 1980; Rubén Darío, Balotul, București, 1979; Ramón del Valle-Inclán, Memoriile marchizului de Bradomin, București, 1987. Repere bibliografice: Edgar Papu, O carte despre dor, LCF, 1973, 5; Mircea Zaciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285572_a_286901]
-
a păstrat o permanentă legătură. Mai întâi s-a remarcat prin interpretarea anumitor arii din opere și apoi a fost mereu solicitată și programată în concerte cu partituri grele, cum ar fi Carmina burana de Karl Orff, Missa încoronări și Requiem de W.A.Mozart, cu Magnificat de I. S. Bach, sau un alt Requiem de Gabriel Faurré ș.a. Fie că a cântat ca solistă cu Filarmonicile din Bacău, Arad, Botoșani, Constanța, Iași sau Craiova, după primele succese a fost invitată
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
din opere și apoi a fost mereu solicitată și programată în concerte cu partituri grele, cum ar fi Carmina burana de Karl Orff, Missa încoronări și Requiem de W.A.Mozart, cu Magnificat de I. S. Bach, sau un alt Requiem de Gabriel Faurré ș.a. Fie că a cântat ca solistă cu Filarmonicile din Bacău, Arad, Botoșani, Constanța, Iași sau Craiova, după primele succese a fost invitată în repetate rânduri. Ceea ce trebuie însă subliniat este faptul că pentru aceste programări a
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
reliefându-ne la pupitru și cunoscutele sale performanțe dirijorale. Ascultând Messiah-allelujah de Händel - dirijor Alexandru Lăscae -, în interpretarea excelentă a corului și orchestrei, ne-a făcut să regretăm că programul se apropia de sfârșit. Dar, un fragment din Messa da Requiem de Giuseppe Verdi, în interpretarea întregului ansamblu orchestral și coral, având ca solistă pe Mioara Cortez, a făcut dovada unui rafinament artistic, cu rare pianissime tălmăcite de dirijorul Doru Morariu. Finalul concertului, cu O, Fortuna din Carmina burana de Carl
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
pe drept cuvânt, că așa a fost voia lui Dumnezeu. Și iată că, fără să intre în practica de zi cu zi pentru înnoirea repertoriului, Opera ieșeană și-a propus din timp ca în vederea sărbătorilor pascale să includă în repertoriu Requiem, de Mozart, sub formă de concert pe podium. Am mai asistat cu diverse ocazii la concerte susținute pe scenă, când conținutul programelor era însă cel obișnuit, adică scene și arii de operă unde întregul colectiv artistic interpreta programe obișnuite pe
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
îndemnat să compună. Felicia Donceanu a așezat în partitură o monodramă, "Salbe", combinând poemele mele (care n-au decât 17 sau 31 de silabe) cu câte un vers de Eminescu sau Bacovia. Lui Vasile Spătărelu îî sugerasem să compună un Requiem, dar m-a refuzat, reproșându-mi că nu pricepeam ce înseamnă pentru un compozitor pericolul apropierii de Mozart. A realizat un ciclu impresionant, în tehnica muzicală dodecafonică. Edy Terenyi, după ciclul încredințat vocii și pianului, a complicat aparatul muzical, adăugând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]