2,142 matches
-
cu mult mai multă justificare!), sînt "oamenii zilei", celebritățile mediatizate și răsplătite princiar, dacă nu chiar regește. Cutezăm a crede că, pe calea aceasta abia puțin cotită, subcultura care era o miză explicabilă a sistemului comunist, o anexă firească a resentimentelor luptei de clasă, apare promovată, la ora actuală, în virtutea acelorași pîrghii primitive ale "omului nou" care nu suportă lumina spiritului. Economia noastră "de tranziție", îl bruschează pe scriitor, îl împinge frecvent și mai la margine decît își permiseseră autoritățile epocii
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
că au de suferit, de pe urma iresponsabilității tatălui, doi copii nevinovați și o soție martirizată. E o rușine că alți concetățeni ai noștri - cu nimic superiori adunăturii scelerate din partidele extremiste - și-au dat girul, în numele mizeriei în care trăiesc, a resentimentului și a prostiei unor astfel de indivizi fără căpătâi (în cazul senatorului Valentin Dinescu expresia are, iată, valoare chiar la propriu!) Asemeni unui magnet defect, partidul-revistă a atras cele mai bizare gunoaie răspândite maladiv pe întregul teritoriu al țării. Cum
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
nou, un tot mai accentuat antiamericanism. Antiamericanismul și anti-occidentalismul - manifestări, deocamdată, marginale - sunt cele mai recente fantasme ale românilor. Pariez însă că în următorul interval ele vor deveni fenomene de masă extrem de virulente. Probabil că la originea lor se află resentimentul. Dar și neputința de a ne rezolva singuri problemele. Un discurs pe care-l aud tot mai des în mediile sărace ale României (adică mai peste tot!) sună în felul următor: "I-am așteptat atâta vreme, iar ei n-au
Țara puciurilor liniștite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16222_a_17547]
-
a textului care îl sufocă pe autor. Îmi place critica în care se judecă ce a făcut autorul cu tema aleasă, nu cea care mustră alegerea lui, demonstrând cu dovezi. Îmi displace critica motivată în primul rând de politica literară, resentimente personale ori orgolii personale. L.V.: Nu sunteți prea încântat de lumea universitară, o folosiți ca inspirație pentru tiparele comice pe care vă construiți intriga. În esență, ideea este că universitarii se vâră în situații hilare și, chiar când nu-i
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
Regman observă că mai degrabă este vorba despre o "înrudire cu Șerban Cioculescu, urmaș direct al școlii lovinesciene, prin pasiunea pentru glosarea faptelor de istorie literară (...), cu precizarea că la înaintaș, implicarea susținută a eului, cu toate ale sale: orgolii, resentimente, incriminări, joacă un rol cu totul secundar în țesătură narativă". Toate acestea, după ce exclamase la un moment dat: Stranie alcătuire mai e totuși Alexandru George!" Despre Grigurcu vorbește ca despre "criticul-poet" sau "poetul-critic", îngăduindu-și comentarii malițioase, mai ales când
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
a le resimți ca pe o servitute, le-am echivalat cu o eliberare. Marele meu model a fost E. Lovinescu, ale cărui "neîmpliniri de carieră" n-au constituit decît o marcă a independenței de conștiință și comportament. Neîmplinirile derivă în resentiment la cei robiți contingentului, dornici de-a figura pe o scară a succesului social, și, dimpotrivă, se transformă într-un antidot al acestuia la cei ce optează pentru ordinea ideală a lucrurilor, nepăsători la eventuala injustiție, ignorare, marginalizare. Îmi place
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
cunoscut cu toții, a fost fascinant, inclusiv prin amenitate și generozitate, veritabil izvor al unei poezii existențiale, în așa grad încît i se potrivește adagiul rostit în legătură cu Oscar Wilde, că și-a pus geniul în viață și numai talentul în operă. Resentimentul sau ranchiuna nu au ce căuta, așadar, în preajma sa. Nici alunecările sale propagandistice n-au fost majore. Izolînd însă poetul de om (Novalis stipula: "Creatorul de artă aparține operei, iar nu opera creatorului"), nu putem a nu-i remarca insuficiențele
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Andrei Pleșu. Acum, că lucrurile s-au calmat, cred că pot spune cu seninătate aceste lucruri. Le-am spus, de altfel, și în cartea-dialog realizată, în primăvara anului 2000, împreună cu Vladimir Tismăneanu, Încet, spre Europa. Ceea ce dovedește, cred, că nu resentimentul vorbea în mine, ci conștientizarea - poate prea timpurie - că vom rata o șansă istorică. Am ratat-o. ( Pentru că tot am luat-o pe calea autocriticii, aș dori să amendez - cât se mai poate! - câteva opinii mai vechi ale mele în legătură cu
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
nimeni nu-i profet în țara sa". Sau poate doar anumite adevăruri și profeții supără... Nu sunt singurul în aceste circumstanțe. Oameni dintre cei mai diferiți au trecut prin aceeași situație. Unii dintre ei au reacționat cu supărare și cu resentimente. Nici eu nu am fost prea încântat, dar m-am consolat relativ ușor. Pierderea este a altora, nu a mea. Sunt convins că adesea nu au plăcut și nici acum nu plac adevărurile pe care le spun (pe un ton
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
rândul lor în oameni bine-intenționați și profitori ordinari. Numai că eu unul nici măcar nu-i disting prea bine care sunt unii, care sunt ceilalți.) "Rău-voitorii" sunt adesea oameni cu serioasă gândire, dar sunt de multe ori dușmănoși și plini de resentimente. Există mai ales categorii intermediare, cu duiumul, în combinații fascinante, un întreg caleidoscop. Deci, de "împărțire în două", nici pomeneală. Sigur, se pot contura drumuri pe care le-am numi "calea a treia" (eu însumi cred că am încercat să
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
de numeroasele clasificări și clarificări pe care criticul le propune în această carte. Totuși, aspectul cel mai interesant rămîne stilul participativ, faptul că aproape toate considerațiile autorului au fost filtrate prin propria experiență, ceea ce explică remarcile incisive, sarcasmul și inerentele resentimente (de altminteri, într-o succintă notă, criticul precizează că ar fi preferat el însuși să-și fi adunat ideile doar din cărți). Premisa de la care se pornește este că nimic nu poate fi explicat normal într-o literatură apărută sub
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
cât ești mai tolerant cu escrocii și profitorii, cu atât te vor devora mai repede și mai ușor. Tristele cazuri Roman, Stolojan, Văcăroiu, Ciorbea, Vasile și Isărescu, victime, în diverse grade, ale aceluiași sindrom, n-au lăsat în urmă decât resentiment, dispreț și oroare. Și pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume, li s-a spus Vadim!
(Slu)goi și flămânzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16532_a_17857]
-
naște revolta; prilejuiește ireverența, ironia și maliția ori cultul modelelor, devine obiect al parodiei sau, dimpotrivă, al reluării pioase. Ea este privită ca motiv de orgoliu, atestînd noblețea spiritului și apartenența la vița aristocratică a literelor, ori provoacă frustrarea și resentimentul față de modelul tiranic. De fiecare dată, însă, această nobilă "melancolie" descătușează forțele creatoare. Contrar opiniei curente, nu avem de-a face cu o maladie specifică literaturii acestui secol și nici măcar postmodernismului, așa cum își imaginează unii. O spune autoarea cît se
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
discursul electoral astfel înțeles pune în prim plan mesajul și recepționarea lui. Discursul electoral pasional poate găsi o mai largă audiență, dar, dacă exploatează fără simț de răspundere reacțiile viscerale ale populației și exacerbează, în interes personal sau de grup, resentimente, făcînd să prevaleze reacțiile afective asupra judecății lucide, este nociv și iresponsabil. E drept însă că succesul unui asemenea discurs presupune și un electorat pe măsură, orbit de resentimente și acționînd mai ales sub formă de reacție afectivă, refuzînd 'uzul
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
viscerale ale populației și exacerbează, în interes personal sau de grup, resentimente, făcînd să prevaleze reacțiile afective asupra judecății lucide, este nociv și iresponsabil. E drept însă că succesul unui asemenea discurs presupune și un electorat pe măsură, orbit de resentimente și acționînd mai ales sub formă de reacție afectivă, refuzînd 'uzul rațiunii', discernămîntul lucid și realist între posibilități (social-istorice) și dorințe personale (care, nu arareori, vin în contradicție cu cele ale ansamblului societății). Din păcate, în viața socială și politică
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
Uniunea Europeană, să fim siguri că nu vom intra - asta dacă nu vom reboteza proprietatea de la Butimanu a "Tribunului" în "Spațiul Schengen"! Probabil că în spatele politicii uluitoare a lui Ion Cristoiu, ca și în al multora din votanții lui Vadim, stă resentimentul. Dl. Cristoiu nu mai e astăzi vedeta publicistică de acum șapte-opt ani. Astăzi, el e doar directorul unei publicații cu tiraj confidențial, tocmai potrivit să facă din el precupețele corneturi pentru semințe! E limpede că Ion Cristoiu nu va mai
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
de verdictul umoral care, altminteri, i se tot atribuie". Căci, să admitem, funcționează o meteahnă a criticii în speță conservatoare,aceea de a-și declina obligația unei replici rezonabil articulate, înfigînd precum un deget în pieptul preopinentului acuzele de "umoare", "resentiment", "invidie". Desigur, n-am putea nega subtextul "pasional" al unora (destule) din paginile d-lui Pecican, probă a angajării lor într-un circuit al vocației și al bunei credințe, însă a le răspunde nesocotindu-le tăietura logică și urbanitatea constantă
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
să atenueze ci dimpotrivă să releve contradicțiile, ambivalența personajului datoria lui fiind tocmai aceea de a respecta adevărul. încă din timpul vieții, Alma se transformase în propriul ei monument și mit, într-o suprafață de proiecție a tuturor sentimentelor și resentimentelor celor care au admirat-o sau detestat-o. Spre apusul vieții, ea îi oferă spre lectură unui bun prieten, Friedrich Torberg, jurnalul ei intim. Acesta realizează că între dramaturgia înscenată de autoare și realitățile vieții există unele inadvertențe flagrante. Dar
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
a vieții fericite pe care o vor duce nepoții și nepoții nepoților noștri. Dacă nu înțeleg acest lucru - și se pare că nu-l înțeleg - noii stăpîni ai țării au șanse enorme de-a se alege cu antipatia plină de resentiment a celor ce-au crezut în ei. Ca unul care mi-am pus speranțele și-am susținut deschis D.A.-ul și candidatura lui Traian Băsescu, am deja suficiente motive de suferință personală. Mi se pare inacceptabilă - cu șanse mari de-
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]
-
uman, dezamăgirea lui Augustin Buzura. Pentru că scrisoarea nu este altceva, la urma urmelor, decît un lamento la despărțirea nedorită de o funcție. Personal, subiectiv, visceral. De atunci și pînă astăzi, însă, nu pot să înțeleg textura umorilor care inundă paginile, resentimentele care alimentează o aciditate nu principială și nu o polemică, atacul sub centură al unor modele, cum sînt Pleșu, Patapievici și Cărtărescu. Uman, repet, poate aș putea să-l înțeleg pe Augustin Buzura. Deși nu am cunoscut eterna și fascinanta
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
nemulțumiri provocate de receptarea deformată a operei sale și de amestecul imposturii în domeniul filosofiei. Am rememorat atacul josnic comis de Beniuc în "romanul" său de un oportunism dezgustător. Paginile în care e schimonosită figura lui Blaga, alimentate de un resentiment ieșit din comun (ab invidia), egalează în termeni cu un denunț dintre acelea care îngroșau dosarele noastre. Erau acuze meschine, pe motive inventate de o minte bolnavă de ură, falacioase în esență, cum mai apar și astăzi în publicații pretins
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
trădător, care face și desface alianțe politice cu o dezinvoltură care în alte părți l-ar fi descalificat definitiv. Dar nu pentru a-l pârî pe dl. Simirad scriu aceste rânduri. Pot să-i înțeleg veninul, lipsa de recunoștință și resentimentul față de cel care i-a întins mâna în momentele grele ale carierei sale politice (la dl. Antonesei mă refer). Pot să înțeleg că împins de adâncul său ortodoxism (care era să ne arunce într-un război civil, când cu imbecilitatea
Pamflet cu primari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16110_a_17435]
-
jalonat întregul drum prin viață al Anei Blandiana. „Umilința”! Starea de veșnică umilire care i-a fost indusă de mulți, atât de mulți dintre cei cu care și-a încrucișat pașii. Dușmani declarați ce nu încercau nici măcar să-și drapeze resentimentele, duplicitari colegi de breaslă, „tovarăși de drum” în înflăcărate proiecte, prieteni... Nu știu dacă am să reușesc să scriu vreodată cartea pe care, urmând pilda Anei Blandiana, toți cei care am fost direct implicați în cele întâmplate în România după
Tratatul de supraviețuire al Anei Blandiana by Radu F. Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/2616_a_3941]
-
următorul concurs la care participă orchestra, ca urmare a unei manifestări a hazardului sau a unui act de sabotaj, partitura bateristului un mai e de găsit. Pentru că știa pe dinafară muzica, Andrew are acum ocazia să cânte. Deși întâmplarea stârnește resentimente din partea colegilor săi instrumentiști, orchestra câștigă competiția iar Andrew devine noul “fiu favorit” al lui Fletcher. Whiplash a fost cel mai bine vândut titlu de la Sundance, achiziționat de către Sony Pictures Classics la scurtă vreme după premieră. Are un scor de
de la Sundance la Oscar [Corola-blog/BlogPost/99034_a_100326]
-
alte experiențe etc. Câteva iubitoare de animale însă au luat-o extrem de personal: Ma rog, p-ăsta, ultimul, nici nu l-am aprobat, că mi s-a părut că depășește limitele bunului simț, dar vi-l arăt ca să vedeți ce resentimente poate să producă un text în care cineva povestește cum n-a reușit să se înțeleagă cu o pisică. Cât despre întrebarea din titlu, să nu credeți că nu-i știu răspunsul. Bineînțeles că iubitorii de animale au umor. Există
Iubitorii de animale nu au umor? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18309_a_19634]