7,234 matches
-
curând - se încearcă prozatorii. Este și cazul Tatianei Dragomir, cu ale sale Fotograme. Născută la Baia Mare în 1963, absolventă de filologie la Cluj, prezentă sporadic în reviste literare (de la Echinox la Ziua literară), autoarea constituie, vrând-nevrând, un nume neașteptat în restrictivul și etanșul peisaj prozastic bucureștean. Personal, îmi pare sincer rău că am descoperit-o atât de târziu, la câteva luni bune de la publicare (la editura Casa Cărții de Știință). Pentru că, fără să profite de podiumul spontan și adesea caduc al
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
alineate disticte pentru director, respectiv pentru director adjunct. (3 Pentru personalul de conducere din inspectoratele școlare și casele corpului didactic, propunerea de sancționare se face de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului și se comunică prin ordin. (Norma este extrem de restrictivă, întrucât permite exercitarea acestui drept numai de către o singură persoană; pe de altă parte, procedura de comunicare a propunerii de sancționare prin ordin de ministru vine să îngreuneze și mai mult modalitatea de atragere a răspunderii disciplinare, care, oricum, implică
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
optim în vederea stabilirii acestora. Astfel, sunt situații în care se impun reguli precise, clare, stricte, adică un control riguros, spre exemplu, cazul întreprinderilor aflate în faza de maturitate, dar sunt și situații în care controlul trebuie să fie mai puțin restrictiv pentru a putea permite atingerea obiectivelor strategice ale entităților, spre exemplu, cazul societăților nou-înființate sau al celor care se află într-o fază de creștere. Modul de stabilire a acestor reguli ține, pe de o parte, de stilul de conducere
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
oriunde i-au purtat meandrele vieții. Astfel ajungem la cea de-a doua grupare de proze, aceea integrată direct în viața socială, în care găsim consemnate scene mărunte (dar cât de semnificative) din perioada "obsedantului deceniu" (colectivizarea, propaganda deșănțată, accesul restrictiv la învățătură, falsitatea în toate domeniile de activitate), de după aceea, atunci când cineva atenționează: "E vremea înfrânărilor, bărbate! Cu tovarășul nu-i de glumit!", ajungând și la teme contemporane (care se calchiază perfect pe cele anterioare), în care "Minciuna, delațiunea, cinismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
lor la încercare, în care ele sunt propria lor ființă-practică adusă în această practică și de către ea la nivelul său de realizare cel mai înalt posibil, la înfăptuirea sa și la sporirea sa, atunci știința, percepută nu doar în mod restrictiv drept câmpul obiectivităților ideale, ci pornind de la prestațiile transcendentale care le produc și care nu sunt ele însele decât actualizarea anumitor potențialități fenomenologice originare ale subiectivității absolute, știința astfel înțeleasă în deplina sa concretizare nu este altceva decât o formă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
care acest obiect îi dictează unei științe modul de tratare potrivit a i se aplica nu este în mod primitiv decât modul ivirii sale. Metode mai elaborate, mai "precise", pe care se cuvine a le numi cel mai adesea metode restrictive, sunt puse în operă atunci când cercetarea se dovedește într-adevăr incapabilă să răspundă în mod adecvat modului în care se înfățișează obiectul. Aici intervine decizia despre care am vorbit, abstracția prin care, renunțând să echivaleze cu deplina concretizare a obiectului
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
public poate dobîndi două accepțiuni: În sens larg, sectorul public cuprinde toate funcțiile Statului. Paul Samuelson, Richard Lipsey, Stanley Fisher, George Stiegler, Joseph Stiglitz și mulți alți economiști remarcabili ai perioadei postbelice conferă o accepțiune largă sectorului public; În sens restrictiv, sectorul public constituie totalitatea activităților ce au ca scop producerea bunurilor și serviciilor publice. Această din urmă abordare este caracteristică unor ramuri mai recente ale științei economice, cum ar fi economia serviciilor publice, economia managerială, economia dezvoltării ș.a. Indiferent de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cît se pun probleme noi în fiecare etapă a istoriei economice și, de fiecare dată, inițiativa privată este prima care oferă răspunsuri la noile întrebări. Administrațiile private se regăsesc și în domeniul cultural sau de loisir. Iată deci că definiția restrictivă dată cîmpului de acțiune al inițiativei private cu scop nonlucrativ ar trebui lărgită, putînd fi denumită, de pildă economie socială, oricum se ajunge la un ansamblu deloc neglijabil. Aici se încadrează asociațiile, dar și ansamblul asigurărilor mutu-ale, organisme ce propun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
veniturilor, îngustează baza fiscală și ambalează inflația. Astfel, dirijismul bazat pe redistribuiri între persoane sau între comunități va conduce, pe termen lung, la opusul intențiilor inițiale, la stagnare și acumularea altor inegalități, impunîndu-se măsuri de liberalizare fiscală și politici monetare restrictive. Iată cum se prezintă comparativ principalele elemente caracteristice ale celor două abordări majore ale politicii de dezvoltare regională: cea neoliberală și cea intervenționistă: Abordarea neoliberală Abordarea intervenționistă Fundamente teoretice și doctrinare Economics (teoria economică neoclasică); Capitalismul liberal și popular; Dereglementarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
gîndire. Keynes și luarea de către el în calcul a efectelor macroeconomice ale alegerilor individuale constituie de ase-menea o referință cheie, ca și curentul instituționalist. Acesta din urmă s-a dezvoltat, în principal în S.U.A. ca o reacție împotriva abordării prea restrictive a demersului marginalist. El comportă un aspect pozitiv datorită faptului că se străduie să lărgească analiza economică, s-o deschidă spre forme de raționalitate ce depășesc simplul calcul al lui homo oeconomicus și abordarea sa strict individuală. Grupurile sociale și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
însăși într-un stadiu confuz, între mimetism și emulație, chiar mai puțin înscrisă decât proza ficțională în dialogul extranațional. Nu scapă simptomului generațional (literatura noastră, cum știm că se pretinde, are o puzderie de generații de creație!) și, din nou restrictiv, reduce receptarea, diminuând literatura însăși, și face o Declarație de dragoste generației '60. Iese bine, constată el, estetic, etic, politic și, în fapt, această generație face în esență canonul postbelic. Mai critic devine cu propria sa generație. Fapt previzibil: împărțirea
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
însuși Zeul suprem." Odată acceptate, concluziile acestea merită împinse ceva mai departe. Redactate cu intenția de a deveni, mai devreme sau mai târziu, publice, jurnalele Gabrielei Melinescu impun, într-o logică justă, alături de o singulară formulă de concepție, și o restrictivă formulă de receptare. Ele - și mă gândesc, indistinct, la cele care au apărut până acum - se vor concepute într-o cheie adecvată și deconstruite cu un șperaclu la fel de bine calibrat. Principiul de funcționare e, mai mult decât acea infinit permisiv
Frecvențe de emisie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7968_a_9293]
-
În continuarea acestei poziții neîngăduitoare, Andrei Codrescu plasează, inspirat, exemplul filmului - amintit mai sus - regizat de Florian Henkel von Donnersmarck. Atunci când i-am schițat trama, am optat, din grijă față de spectatorul român, pentru accentuarea relațiilor de putere stabilite în plan restrictiv politic. Analogia cu situația de la noi e primordială - și, cu atât mai mult, interesantă - pentru sistemul de referință autohton. Nu însă și pentru cel, mult mai deschis dezbaterii, din Statele Unite. Codrescu sesizează, judecând, dacă nu la rece, măcar de la distanță
Cadavrul din debara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7678_a_9003]
-
în altă parte a Europei - aproape 2,6 milioane de apartamente și case, unele dintre ele naționalizate. Restul până la 3,8 milioane de locuințe din mediul urban se aflau în proprietate personală. Accesul către o astfel de casă era destul de restrictiv în perioada comunistă. Puține blocuri aflate în construcție aveau această destinație. În plus, o singură bancă, CEC-ul, oferea finanțare, la care însă nu ajungea oricine. Creditele erau făcute pe perioade lungi de timp (20-25 de ani), iar rata lunară
Cum au devenit românii o națiune de proprietari. Ce pățesc germanii care dețin locuințe by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/75743_a_77068]
-
lipsește sentimentul vinei, nu are loc nici raportarea la un comandament mai înalt, la ideea -Adevărului și a Dreptății, marile încăierări se petrec în afara universului moral. De altfel noțiunile de Bine și Rău primesc la N. Breban o interpretare specific restrictivă: "Imoral omul devine doar cînd nu mai e capabil să se conserve cu orice preț și în orice formă, spune un per-sonaj. Binele e ceea ce ne conservă, răul e ceea ce ne distruge." Pedeapsă există, dar ea este cea a naturii
O metaforă-cheie by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/7522_a_8847]
-
pare tot mai dezinteresată de lecturile generațiilor de dinainte și când nume, până deunăzi sacre, de scriitori încep să fie ignorate de urmașii lor întru literatură. Trebuie să așteptăm însă ca școala și critica să legitimeze acest nou canon, la fel de restrictiv, deși din motive opuse, ca cel proletcultist. Scriitorii postbelici sunt la fel de afectați ca și aceia interbelici sau clasici. E greu de presupus din acest motiv că vom avea prea curând un acord sau măcar un armistițiu între scriitorii și cititorii
Câteva concluzii (IX) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7311_a_8636]
-
o Mumă prolifică și eternă, iar ceea ce pare că este doar un model unic se dovedește a fi, la o analiză atentă, una dintre cele mai frumoase și mai fascinante modalități de a omagia libertatea și diversitatea în spațiul, aparent restrictiv, al aceluiași motiv. În ultimii ani, interesul artistului s-a diversificat; în preocupările sale au început să intre și alte materiale și tehnici decît acelea consacrate ale picturii, cum ar fi tabla de metal și decupajul, iar referințele la lumea
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7093_a_8418]
-
în proză. La un curs, în ciuda majorei crize de receptare, ofertant. Argumente care să încurajeze o asemenea tranzacție se găsesc. Obișnuiți strict, după 1989, cu un anume calapod tematic al memorialisticii, în care denunțul lumii comuniste, de preferință carcerale, alterna restrictiv cu iluzia târzie a paradisului interbelic, suntem incapabili, astăzi, să citim normalitatea acelor ani altfel decât ca pe un fapt romanesc. Viața cotidiană, lipsită de vreo încărcătură suplimentară de sens, nu se degajă natural, pentru acea perioadă, decât din construcțiile
La mica înțelegere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7614_a_8939]
-
şi de reabilitare în baza de tratament este: Nr. crt. AFECŢIUNI 1. Afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic la adulți și copii 2. Afecţiuni ale joncţiunii neuromusculare, si miopatii 3. Boli cardio-vasculare 4. Afecțiuni ale căilor respiratorii, boli pulmonare restrictive și obstructive 5. Artropatii inflamatorii, degenerative și metabolice 6. Afecțiuni ale coloanei vertebrale 7. Afecţiuni abarticulare 8. Tulburări de statică, vertebrală și periferică 9. Afecțiuni ortopedice și post-traumatice 10. Status post intervenţii chirurgicale (cardiovasculare, neurochirurgicale, ortopedice, etc.) 11. Status post
ANEXĂ din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253536]
-
56/12/C/2014. ... 56. Rolul judecătorului de drepturi și libertăți în cadrul fazei urmăririi penale, reglementat prin normele procesual penale, nu poate fi limitat de acte cu forță juridică inferioară legii organice, cum sunt ordinele și normele metodologice, ori de o interpretare restrictivă a textului analizat. ... 57. Astfel, normele metodologice menționate impun soluția trecerii în evidența pasivă după un an de cercetări rămase fără identificarea făptuitorului, fără a reglementa o procedură asumată de reevaluare reală, permanentă. ... 58. Dată fiind forța juridică determinabilă prin
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
locale în sfera atribuțiilor și competențelor conferite acestora prin lege, fără a extinde cu privire la alte servicii care nu intră în sfera serviciilor comunitare de utilități publice, prevăzute în mod limitativ prin lege; ... d.1.2) având în vedere caracterul său restrictiv pentru piață, măsura administrativă de atribuire în mod direct a contractului de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilități publice către propria întreprindere trebuie să fie obiectivă, necesară și proporțională. Aceasta trebuie luată în urma unei analize tehnico-economice realizate independent
HOTĂRÂRE nr. 1.070 din 24 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258760]
-
egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție și libertatea individuală, având în vedere evoluția în timp a reglementărilor privind despăgubirea persoanelor care au suferit o restrângere a libertății personale în cadrul unui proces penal, soluția legislativă criticată fiind mult mai restrictivă față de cea din vechile reglementări, neexistând o justificare obiectivă legată de evoluția realităților sociale supuse reglementării juridice. ... 13. Tribunalul Cluj - Secția civilă apreciază, în Dosarul Curții nr. 309D/2019, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 14. Tribunalul Dolj - Secția I
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
juridice. ... 13. Tribunalul Cluj - Secția civilă apreciază, în Dosarul Curții nr. 309D/2019, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 14. Tribunalul Dolj - Secția I civilă, exprimându-și opinia în Dosarul Curții nr. 2.358D/2019, consideră că ansamblul susținerilor autorului referitoare la caracterul restrictiv al reglementării și la existența unui drept iluzoriu de a sesiza instanța de judecată trebuie raportate la soluția legislativă actuală, care a fost reconfigurată prin dispozițiile art. 538 și art. 539 din Codul de procedură penală, privite în corelația lor
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
dar și față de evoluția în timp a reglementării, față de conținutul semantic al sintagmei „arestare pe nedrept“, care a încadrat multă vreme demersurile judiciare formulate în fața instanțelor civile după epuizarea procedurii judiciare penale. Reține că o soluție legislativă restrictivă restrânge, în mod automat, și mijlocul legal, deși în Constituție și în reglementarea procedurală ca atare există încă teza legislativă a unei răspunderi obiective a statului pentru erorile judiciare. Observă că ideea subzistă, însă aplicarea ei este restrânsă prin reconfigurarea
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
proceduri judiciare cu temeiuri diferite - art. 504 din Codul de procedură penală anterior, respectiv art. 538 și art. 539 din actualul Cod de procedură penală -, deși situațiile în care se regăsesc sunt similare. Apreciază că abordarea mult mai tehnicizată și restrictivă afectează dreptul de acces la justiție, în condițiile în care se pune problema nu numai a demarării unei proceduri judiciare, ci și a rezultatului acesteia, și anume a scopului primar și a finalității primordiale a actului de justiție, de a
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]