503 matches
-
pic din imensitatea pădurii, niște vile-gigant, înălțate peste noapte, sînt de-a dreptul imagini de reclamă. Nostalgii populiste? Nici vorbă. România nu-și poate reveni la parametrii ei interbelici decît prin soluția unică a proprietății. Va mai cunoaște, probabil, prin resurecția actualelor forțe criptocomuniste (care urmăresc de fapt obnubilarea legilor proprietății) o poticnire vremelnică, șansa unică însă nu poate fi decît cea pe care a mizat (dramatic și pierzînd electorat) puterea autentic democrată de după 1996. Mai contează că peste un an
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
milenare (credința "celuilalt", nu?), voind să-și definitiveze renumele în shakespearianul Caliban. Revenirea la putere a bolșevicilor în Basarabia, deși previzibilă în contexul mai întregului Est postsovietic (în forme diferite, evident: de la cele de bolșevism fardat, ca la noi, la resurecția unei stîngi, oricum reformatoare Polonia, Ungaria), deci previzibilă, ne surprinde prin aplombul restaurării. Dar surprinderea nu e decît reacția momentului, pentru că, dacă ne gîndim la destinul acestei provincii românești, cu istoria ei tragic asumată, atunci recentul recul spre turlele Kremlinului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Armata pământeană fusese, cum am spus, lichidată, dar în războaiele secolului XVIII voluntarii români se numărau cu miile, alcătuind detașamente speciale. S-a observat cu îndreptățire că, în acel secol, „afirmarea dinamică a conștiinței naționale este însoțită de o puternică resurecție a spiritului militar sau, cu alte cuvinte, la intensificarea curentului către oaste [N. Iorga]. Totodată, constatăm încercări - uneori, pentru scurt timp, izbutite - de reconstituire a unei oști pământene”. Totuși, oamenii politici din Principate în secolul XVIII, spre deosebire de „epocile eroice”, nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
maestrului nu a ajuns la demnitatea de a fi un autentic Învățăcel. Lauda - ca și cârtirea, Înălțarea - ca și căderea, fidelitatea - ca și lepădarea, solidarizarea - ca și lașitatea, adorarea - ca și respingerea sunt secvențe cât se poate de firești ale resurecției umane prin Învățare. Toate fac parte din... legile omenești! În orice operă de discipolat are loc o curioasă contrabalansare dintre iubire și ură, dintre identificare și contestare, dintre acceptare și refuz. Dar să nu credeți că numai Învățătorul este dezamăgit
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
substratul său binefăcător. Ea este precedată de o anumită tensiune interioară, se petrece printr-o anumită repliere a ființei și rezonează Într-un anumit fel În zilele care urmează. Întâmpinarea unei sărbători constituie o ocazie de lucrare asupra noastră, de resurecție individuală, comunitară. O sărbătoare ce trece pe lângă noi fără să ne afecteze, fără să lase urme Într-un sens pozitiv e ca și cum nici n-ar fi. De fapt, sărbătoarea există; noi nu suntem demni de ea! O sărbătoare care nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ora de religie era transformată Într-o o predică sau ședință de catehizare. Pe acest considerent, mulți erau de acord, dar se aflau și Într-un mare dezacord În privința ideii de introducere a religiei În școală. Un avantaj al acestei resurecții spirituale constă În faptul că ea are loc Într-o perioadă de redefinire culturală a Europei, de reașezări juridice și diplomatice. Procesul de introducere a religiei În școli se poate racorda Încă de la Început la o dinamică ce va marca
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cum ar fi respectarea alterității confesionale, a interculturalismului, a toleranței și respectului reciproc. În cele mai multe cazuri, inițiativa introducerii religiei În școală a revenit clerului, care, prin diplomație, persuasiune și efort, a militat pe căi legislative, politice și personale pentru această resurecție spirituală. Lor li s-au adăugat unii reprezentanți laici, oameni de cultură - societatea civilă, În genere. Cele mai multe piedici au venit din partea unor oameni politici, Înregimentați sau purtători ai vechilor regimuri totalitare. Regimurile politice, dar și o parte a populației au
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ce ajută pomii și florile să crească etc., acest motiv le Înglobează pe toate acestea, datorită forței transfiguratoare ce rezultă din conlucrarea unui interior (omenesc) cu al unuia exterior (divin). Învierea presupune nu o simplă acțiune din exterior, ci o resurecție interioară ce stă sub zodia unei exteriorități care ne depășește, dar ne cheamă să-i urmăm exemplaritatea. Ne lepădăm de o viață veche, secundă pentru a da curs unei vieți reînnoite, fundamentale. Stârpim omul vechi din noi pentru a lăsa
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
conturează valoarea. Important este fenomenul ca atare (rugăciunea, participarea la ritualurile sacre), dar și discursivitatea născută pe marginea acestuia. Desigur, actul sacru nu poate fi substituit de „povestirea” acestuia, de teoria despre religie În general. Dar trebuie să recunoaștem că resurecția și demnitatea unui fenomen sunt sporite și de calitatea discursivității inevitabile. De pildă, creșterea religiozității unei comunități și a conștiinței identității confesionale sunt explicabile și prin extensiunea comentariilor despre religie, prin creșterea ocaziilor de cunoaștere a specificității unei religii (prin
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
1942; Viața lângă cer, Zlatna, 1943; Bună dimineața, Țară!, Cluj, 1945; Cântecul moților, pref. I. D. Bălan, București, 1981; Iara, Cluj-Napoca, 1989. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 943; I. D. Bălan, Prefață la V. Copilu-Cheatră, Cântecul moților, București, 1981; Constantin Sorescu, Resurecția septentrionului, SPM, 1981, 3 iulie; Ion Itu, V. Copilu-Cheatră, „Cântecul moților”, TR, 1982, 28; Dicț. scriit. rom., I, 655-656. D.Mc.
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
Brume, îndepărtează parte din stridențele lexicale care i-au fost reproșate la debut, iar poemele alese din Arcul aurorii și Ceas de umbră indică și îmbogățirea registrului său poetic. Îndeosebi culegerea din urmă poate fi considerată drept atestatul unei adevărate resurecții lirice. Volumele secvente antologiei de autor din 1970 - Corabia de fum (1971), Auster (1973), Grăunțele timpului (1976), Sandala lui Empedocle (1980; Premiul Academiei), Poligonul de tir (1984), Monotonia metronomului (1985) - sunt dezvoltarea poetică firească a obsesiilor majore enunțate în ciclurile
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
Atmosfera dulce-amară a cărții, firea sucită a protagonistului, un fel de Don Quijote blajin, fără demon, par o raportare autoironică la nuvela Appassionata. Înfățișarea comună a personajului, boem cumsecade și păgubos, ascunde o fire de misionar, sol disprețuit al ideii de resurecție morală prin artă. În „mica lui demență”, el se dovedește extrem de lucid și, observator ascuțit, spune într-o formă paradoxală sau bonom-ironică, de moralist rapsodic, adevăruri dintre cele mai crude. Se vede lesne aici, ca și în Hilda, deplasarea interesului
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
protestante paramilitare din Irlanda de Nord, dar aspectele naționaliste sau separatiste sunt predominante, iar pe de altă parte sfârșitul războiului rece și prăbușirea sistemului comunist sovietic au însemnat pentru lumea musulmană eșecul unuia dintre cele mai generoase proiecte de emancipare marxismul. O resurecție a fundamentalismului apărea, în aceste condiții, ca fiind inevitabilă. Creșterea (extinderea) unei noi forme de terorism, care este interesat de uciderea în masă și producerea de distrugeri masive pentru atingerea obiectivelor propuse, nu reprezintă nimic bun pentru interesele statelor lumii
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
optic promite acumulări uluitoare, chiar dacă întrucîtva costisitoare. Aici sînt instrumentele culturii, dacă ea, cultura, înseamnă totdeauna să pierzi partida morților împotriva, și în final în favoarea, celor vii. Paradoxul videosferei noastre este că avem acces la cele mai bune instrumente de resurecție și de călătorit în timp, dar ne este din ce în ce mai greu să ne smulgem din prezentul vieții. Lecția a IX-a VIAȚA ȘI MOARTEA UNUI ECOSISTEM: SOCIALISMUL O abordare literală • Elicea genetică • Carnețelul roșu • Alma mater • Cotidianul nostru sacrosanct • Legea cantitate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
armei atomice. Este o relație tensionată, care la anumite intervale izbucnește sub forma unor conflicte sau acte violente; relația este agravată de instabilitatea politică din Pakistan, care se accentuează. Dincolo de această țară se află Afganistanul, unde asistăm la o puternică resurecție a talibanismului, cu riscul creșterii tensiunilor interne și a instabilității în zonă. Iranul, țară cu o poziție geopolitică extrem de importantă, aspiră să devină un lider real în întreaga regiune a Golfului. Politica sa externă se caracterizează printr-o atitudine deschisă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de situația așa de complexă din Irak, discutată de mulți analiști atât în termenii semieșecului intervenției militare americane în această țară, dar și în cei ai confruntării religioase cea tradițională dintre șiiți și suniți sau ai celei naționale, marcată de resurecția revendicărilor populației kurde. Acest mozaic de opoziții este accentuat de tensiunile religioase dintre state, de multe ori subestimate. Singura țară șiită, Iranul, are relații destul de tensionate cu Arabia Saudită, bastion al suniților. Relația tensionată dintre Iran și Arabia Saudită care sunt și
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
imaginea ideală a ființelor trecătoare. E, cu alte cuvinte, cântec orfic. Firește, în primul rând, cântec de iubire, chemând femeia, ca pe Euridice, și celebrând-o în ipostazele ei fundamentale. Moartea e conjurată prin identificarea ei cu iubirea și prin resurecția pe care o efectuează sacrificiul perpetuu al femeii. Imnurile lui Dan Verona celebrează principiul feminin ca factor cosmogonic; el cântă fiorul genezic pe toată întinderea lui, începând cu „tandra învăluire a staminei”. Poezia aceasta e de laudă a firii, de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
1976, 28; George Bădărău, „Amiaza câmpiei”, „Dialog”, 1978, 61; Ioan Holban, „Sigiliul toamnei”, CRC, 1987, 31; Horia Zilieru, Emilian Marcu, CRC, 1993, 18; Liviu Leonte, Cititorul de semne, CRC, 1996, 7-9; Constantin Hușanu, Imagini mitice, CL, 1999, 2; Tudor Ghideanu, Resurecția sonetului, CL, 2001, 33; Adrian Dinu Rachieru, Un călător stelar, CNT, 2002, 7. Ș.A.
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
interpretativă ce încifrează înțelesul dianoetic al textului în sensuri noetice. Cartea de debut a lui I., Generația lui Neptun (1967), analizează implicațiile teoretice ale mișcării italiene neoavangardiste intitulate Grupul ’63. Eveniment premergător a ceea ce mai târziu se va numi postmodernism, resurecția spiritului avangardist se face pe fondul opoziției manifeste față de avangarda istorică, acuzată de membrii Grupului ’63 de superficialitate și ineficiență. Vechiului avangardism al „generației lui Vulcan” (metafora îi aparține lui Umberto Eco), eșuat în gesturi și atitudini nihiliste și în
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
înfruntarea apocaliptică dintre Cristos și Anticrist 128. Nu este lipsit de importanță faptul că Marx preia speranța eshatologică iudeo-creștină într-un sfârșit absolut al Istoriei, ceea ce îl deosebea de alți istoriciști (Croce, Ortega y Gasset) pentru care tensiunile, rupturile și resurecțiile erau consubstanțiale condiției umane, neputând fi abolite în întregime 129. Lectura operei lui Marx cere, așadar, un anumit tip de înțelegere a autorului care suferă prin personajele sale130: în cel mai bun spirit romantic - combinat cu fidelitatea față de litera textului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
invadarea anorganicului de organic, biruirea inanimatului de splendorile naturii vii. O toamnă exuberantă, fabuloasă, „se așterne ca o ultimă aventură / Peste podul ciudat și uriaș al Domnișoarei Inginer”. Domnișoara încarnează mentalitatea pozitivistă, inima ei e „călită la temperatura cuptoarelor înalte”. Resurecția organicului, mai ales în varianta vegetală, e un laitmotiv în poezia lui L. Natura învinge tehnica: „Nu vezi cum / Peste străzile geometrice, peste sulemeneala orașului [...] cresc [...] pădurile, / Imensele păduri care stăpâneau odată / Și pe care sufletele noastre de atunci / Le
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
știe, dacă nu adevărul, atunci cel puțin la ce să se aștepte. A scrie mystory Înseamnă așadar a scrie romanul propriei lecturi a lumii, un roman rețelar, dar și un roman al invenției de lumi posibile. Ca și cum am crede În Resurecția lui Dionysos, Mihai Spăriosu Întreprinde o incitantă analiză a „jocului” ca figură a discursului estetic și filosofic actual. În secțiunea a treia a cărții, dedicată discursului științific, Spăriosu deschide istoria unei mutații estetice În fizică printr-o analiză a teoriei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceasta presupunea o formă simbolică de „moarte” și apoi de „Înviere” a victimei, prin confesiune. „Învierea” nu putea avea loc decât după etapa autocritică de analiză a „culpelor” și „păcatelor”. „Renașterea” depindea strict de această autocritică, singura catalizatoare posibilă a „resurecției”. Reeducarea echivala, simbolic, cu o lobotomie care urmărea obținerea supunerii totale și perpetue. Subiectul trebuia să devină un android programat nu doar să-și renege trecutul, ci și să-l uite. El trebuia să devină un „om nou”. Contra-spălarea creierului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tuturor elanurilor grave și puerile”, în care nici un „romantism” (titlul unui poem) nu mai e posibil sau apare, de fapt, răsturnat. Că poemele din Libertatea de a trage cu pușca nu se rezumă la pura frondă, ci sunt semnul unei resurecții lirice o dovedește revenirea la certitudinile simple și stenice, mărturisită în ultimul poem al volumului. După 1946, urmează un hiat de aproape două decenii până la volumul următor. În răstimp, poetul este vizitat chiar de gândul că filonul creativității sale a
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
Jankélévich, Ironia. În primele sale cărți, F. continuă tematic și metodologic spiritul școlii clujene de istorie și critică literară, investigațiile fiind circumscrise ariei de valori transilvane ale literaturii române interbelice. Autorul are în vedere climatul, publicațiile și personalitățile reprezentative pentru resurecția și metamorfozele fenomenului literar în noul cadru spiritual de după Unirea din 1918: deprovincializare, sincronizare cu marea cultură națională, deschidere europeană. Monografiile Poezia lui Mihai Beniuc (1972) și „Gând românesc” și epoca sa literară (1973), studiile grupate în volumul Întâlniri... (1976
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]