507 matches
-
orizonturile cunoașterii sau banale evenimente cotidiene, confruntânduse cu sine sau cu ceilalți, cu timpul, cu iubirea, cu moartea. Acest tip de lirism este definit de Henryk Markiewicz ca „realitate dinamică, prezentată întro formă subiectivă sau simbolică“ (Conceptele științei literaturii). Prin resurecția baladei de către poeții Cercului literar de la Sibiu se suprimă frontiera dintre genuri, obținându-se „liricizarea speciei“. Astfel, pentru Ștefan Augustin Doinaș termenul baladesc semnifică „o situație poetică [...] o zonă imaginativă, unde epicul și dramaticul se scaldă în lirism“. Poeții neomoderniști
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vieții sociale și de bulversările întîlnite la tot pasul, mai cu seamă din rîndul tineretului urban, pentru care "trecutul revoluționar" nu mai are nici un sens, al șomerilor privați de protecție socială propriu-zisă și al țărănimii sărace. Astfel, China cunoaște o resurecție religioasă, pe care autoritățile o controlează din ce în ce mai greu. În momentul în care s-a aflat că influența sectei Fanlun Gong se întindea inclusiv asupra armatei și a Partidului, autoritățile au reacționat represiv, exagerat de dur, exagerare ce mai curînd relevă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
aproape toți tinerii scriitori veniți de la țară la Chișinău. Pentru că le făcea înscriere („viză de reședință” - n.n.) în casa lui.” Pe scurt: un părinte spiritual, un generos, care le împărțea și celorlalți din onorurile și favorurile de politruc al scriitorilor... Resurecția imaginii lui Andrei Pavlovici Lupan este și mai spectaculoasă. Autorul piesei „Lumina” - un elogiu al colectivizării și al deportărilor -, este recomandat cu insistență pentru Alea Clasicilor Români chiar și de președintele Petru Lucinschi, care și-a descoperit și vocația de
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ortodox și militarist”. E vorba, cu alte cuvinte, de o atitudine pur idiosincratică, în care „vorbele de duh” sunt amestecate cu (sau se bazează pe) numeroase prejudecăți culturale, stereotipuri etnice sau fanatisme mărunte. Oricum, e o atitudine perfect compatibilă cu resurecția misticismului și a naționalismului la începutul anilor ’90, ceea ce explică popularitatea cunoscută de Ț. în epocă, avertizând însă și asupra limitelor eseisticii sale, unde ideile se susțin (când și mai ales dacă detașarea de obiect e posibilă) aproape exclusiv prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
de exerciții spirituale legate de cele 14 faze ale repauzării și, prin contrast, va scrie poezii și se va îndrăgosti definitiv de Lila. Lila, misterioasa și nefericita iubire a adolescentului Yambo, ea va fi până la urmă divinitatea-regină, păstrătoare a flăcării resurecției, își spune Yambo cel de-acum, aflat într-o combinație de autism letargic și stare de grație. Căci el are suverana atotputernicie de a-și reprezenta adevărul ultim și proprii zei. Actori într-o apocalipsă a fabulației, din care nu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și-a atins apexul, și-a găsit disperata justificare. Ricardo Reis moare o dată cu speranța de pace, deja înghițită de umbra dezastrului anunțat. Anul morții lui Ricardo Reis este sfârșitul visului lui Fernando Pessoa. Al credinței în utilitatea și perenitatea artelor. Resurecția acelui vis secerat este chiar profesiunea de credință și estetica lui Saramago. Romancierul recreează sau revizitează istoria, polemizând cu ea în conformitate cu atitudinea sa despre lume, totul petrecându-se însă după cele mai riguroase norme ale ficțiunii. Încă un capitol, deci
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Acum când prin piețe grupuri de orbi proclamă sfârșitul lumii și tot felul de grozăvii milenariste, când glosarul ex-civilizației este inutil și desuet, declarația de dragoste a bătrânului cu legătură neagră făcută fetei cu ochelari negri este singura promisiune a resurecției vieții. Romancierul n-a ajuns încă la acel grad de mizantropie care să-l determine să nu mai dea nici o șansă omenirii. Așa se face că primul bărbat care orbise la începutul romanului începe să vadă, urmat treptat de toți
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
s-a consacrat, apologetic sau polemic, o temă recurenta este tocmai alchimia inclasabila a lirismului ei și aportul rădăcinilor românești („valahe”/„danubiene”/ „balcanice”) la insolitul prin care N. s-a impus în lirica de dupa parnasianism și simbolism, instaurând intempestiv o resurecție romantică aparte: astfel, la romanitatea poetei au fost raportate panteismul mistic, dar și naturismul păgân, vitalismul concrescent contemplării morții, cultul înaintașilor, exaltarea deopotrivă a cosmosului și a micului univers, cu deosebire vegetal, plonjeul în intimitatea eului, toate turnate în clasicitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
Brume, îndepărtează parte din stridențele lexicale care i-au fost reproșate la debut, iar poemele alese din Arcul aurorii și Ceas de umbră indică și îmbogățirea registrului său poetic. Îndeosebi culegerea din urmă poate fi considerată drept atestatul unei adevărate resurecții lirice. Volumele secvente antologiei de autor din 1970 - Corabia de fum (1971), Auster (1973), Grăunțele timpului (1976), Sandala lui Empedocle (1980; Premiul Academiei), Poligonul de tir (1984), Monotonia metronomului (1985) - sunt dezvoltarea poetică firească a obsesiilor majore enunțate în ciclurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
3, a fost comparat cu celebra ceartă a universaliilor 4. Acest peisaj policrom al științelor formale (pe care îl vom vedea replicat și în cazul științelor empirice) a mai fost identificat, nu fără temei, cu momentul istoric al unei adevărate resurecții a spiritului dionysian 1. Deja de la Kant, predicatul universalității include analitic predicatul necesității, astfel încât, din punct de vedere epistemologic, ruinarea pretenției științifice de fundamentare exhaustivă a matematicii ne împiedică să mai discriminăm între periferie și centru, între normativ și dispensabil
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o promisiune („seminția mea va sluji Lui, se va vesti Domnului neamul ce va să vină”). Pentru că învierea înseamnă, în primul rând, ridicare (gr., anastasis), Crucea este primul semn al îndreptării și biruinței asupra morții. Christus victor nu așteaptă compensator resurecția sa corporală pentru a marca triumful asupra puterilor întunericului. Discursul propriu îngerului („spune-voi numele Tău fraților mei; în mijlocul adunării Te voi lăuda”) contrastează radical cu vociferarea satanei („care umblă, răcnind ca un leu”). Obrăznicia înfruntării suferinței goale este dezarmată
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Deisis, Sibiu, 1999. Soloviov, Vladimir, Fundamentele spirituale ale vieții, trad. rom., studiu introductiv: I. Ică jr., Editura Deisis, Alba-Iulia, 1994. Soloviov, Vladimir, Îndreptățirea binelui, trad. rom. de N. Nicolaeva, cuvânt înainte de Ion Ianoși, Editura Humanitas, București, 1994. Spăriosu, Mihai I., Resurecția lui Dionysos, trad. rom. de O. Verdeș, Editura Univers, București, 1997. Stackhouse, Max L., Diane B. Obenchain (ed.), God and Globalization: Christ and the Dominions of Civilization, Trinity International Press, 2002. Stăniloae, Dumitru, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Editura Mitropoliei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de organizare s-au adunat la Iași, din toată țara peste 800 de foști absolvenți ai liceului Bașotă. Expunerile prezentate la reuniune au Îndreptățit prevestirile ctitorului Anastasie Bașotă „feciorii de țărani ar putea deveni elemente care să ducă la o resurecție morală pe plan statal”. Exemplul logofătului și cavalerului Bașotă a fost urmat de vistiernicul Iordache Balș ( Dumbrăveni), vornicul Alecu Conachi (Stăncești), domnitorul Mihail Sturza ( Flămânzi), logofătul Th. Balș ( Dărăbani), Scarlat Vârnav ( Ilișeu- Vârnav), generalul Nicu Mavrocordat ( Ștefănești- Botoșani), frații Teodor
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
trece la confidențele făcute toamnei într-o lume la marginea dintre real și fantasmatic (farmacistul din colț posedă în fiolele lui bucăți de cer și paradis, toamna personificată bate-n geamul poetului, dar acesta e incapabil să-i descifreze mesajul). Resurecția baladescă în viziunea membrilor Cercului Literar de la Sibiu înseamnă o apropiere a acestora de parabolă. Textele lor capătă aspect alegoric. Este un univers fantasmatic cel pe care-l creează la limita dintre real și imaginar. Tonalitatea este incantatorie, balada fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o dată gândirea sa ecumenică, capabilă să-i accepte până și pe opozanții creștinismului, aluzia la Celsus cuprinde și un sens mai profund. Filozoful grec a fost primul care a semnalat înrudirea dintre creștinism și alte doctrine bazate pe procesul MOARTE → RESURECȚIE (Cybele, Mithra, Sabasios etc.), ba chiar a afirmat că, "în comparație cu alte filozofii, ea [morala creștină - n.n.] nu propovăduiește nimic demn și nou"420. Chiar dacă ar fi greșit să-i atribuim un asemenea radicalism anticreștin și lui Breb, e evident că
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a lui J. M. W. Turner, este că toate mitologiile și religiile lumii au un fond imagistic și doctrinar comun, identificabil în actul sacrificării ritualice a unui rege-profet sau a unui om-zeu, care simbolizează astfel fenomenul primordial al morții și resurecției naturii. După cum am putut constata până acum, ideea unității de substanță a doctrinelor mitico-religioase apare și la Sadoveanu (inclusiv sub forma specifică a analogiei între Iisus, Mithra și Osiris, care formează obiectul unor capitole speciale în cartea antropologului englez 427
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Borcilă, Mircea, "Tra Blaga e Coşeriu. Dalla metaforica del linguaggio a una poetica de la cultura", în Nicoleta Neșu (ed.), Romania culturale oggi. Quaderni di Romania Orientale, vol. 2, Bagatto Libri, Roma, 2008, pp. 253-271. Borcilă, Mircea, "Resurecția mitului în studiile integraliste", în Caietele de la Putna, vol. 4: Fertilitatea mitului, 2011, pp. 158-167. Borcilă, Mircea, "Bringing Coseriu Home: Reflections on the Fate of his Legacy in our Changing World", în Eugenia Bojoga, Oana Boc și Dumitru-Cornel Vîlcu (eds
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și Patrizia Tabossi (eds.), Idioms, pp. 57-78; Idem, The Poetics of Mind; Idem, "Idiomaticity and Human Cognition", în Martin Everaert, Erik-Jan van der Linden, André Schenk și Rob Schreuder (eds.), Idioms, p. 97-116. 317 V. în acest sens Mircea Borcilă, "Resurecția mitului în studiile integraliste", în Caietele de la Putna, vol. 4: Fertilitatea mitului, 2011, pp. 158-167. 318 Idem, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei". 319 Ibidem, p. 69. 320 Ibidem, p. 70. 321 Ibidem, p. 71. 322 Ibidem, p. 72. 323 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
după opinia mea - tradiționalismul ardelenesc al Cercului, care numai în mod nedeliberat, instinctiv producea realizări moderne. Numai că noi, cerchiștii, coboram cu tradiționalismul nostru mai jos, mai adânc, decât «pășuniștii», care erau simpli imitatori” (Momentul „Manifestului”, în „Euphorion”, 2/ 1993). „Resurecția baladei”, pe care și-o vor propune și pe care o vor apăra inclusiv prin remarcabile creații personale, le exprimă așadar fidel demersul original, modernist-clasicist, fiind o bună „concretizare” a acestuia. „Cerchiști” sunt semnatarii manifestului (mai puțin Romeo Dăscălescu, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
altele. De la E. Lovinescu au luat numai autonomia esteticului, nu și spiritul veacului, de care se delimitează, în adeziunea lor pentru o exemplaritate ce transgresează epocile, reunind în ea mari nume ale culturii universale. Va trece însă puțină vreme, și „resurecția baladei” va fi urmată, tragic, de spargerea și împrăștierea grupului, mulți dintre „cerchiști” ajungând în închisori și, aproape toți, revenind în viața literară abia după douăzeci de ani. Când au făcut-o însă, au făcut-o cu aceeași seriozitate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
modernismul excesiv”. Dar puține poeme ale sale au rezistat eroziunii timpului. Mai toate cele în proză s-au pulverizat, măcinate lăuntric de retorică și sentimentalism. În versuri însă vibrează intermitent, cu incontestabil efect liric, simțăminte gingașe, precum cel provocat de resurecția unor icoane din copilărie. Poetul își amintește, cu duioșie, caii familiei, care goneau, „singuri, cu carul gol, / spre raiul Sălajului”. Evocatorul li se adresează astfel: „Înveliți pe spate cu cergile dichisite / de dulcea mea Mamă, / V-ați oprit în fața casei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
în politropia omului și a culturii”, RITL, 1982, 1; Condurache, Portret, 195-200; Eugen Simion, Sfidarea retoricii, București, 1985, 206-211; Liviu Petrescu, Sus, la locul Păltiniș, ST, 1987, 10; Dan Pavel, Cum pătrunde spiritul în lume, „22”, 1992, 6; Gabriel Andreescu, Resurecție spirituală la Păltiniș?, „22”, 1992, 6; Ierunca, Subiect, 159-173; Ioana Pârvulescu, Cunoașterea limitelor, RL, 1994, 44; Negoițescu, Scriitori contemporani, 243-248; Edgar Papu, Scriitori-filosofi în cultura română, Craiova, 1994, 78-89; Ierunca, Semnul, 87-91; Ștefan Borbély, Gabriel Liiceanu, F, 1995, 1; Papahagi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
fără teamă de orbire / Pe Domnul l-am întâlnit (...) Spune-mi Doamne, care-i rodul / Încarnării noastre-n Tot? / Suntem oare un nimica / Mai ușor ca negura? Dacă tot murim cu totul / înviem apoi de tot?" Poetul are șansa eternei resurecții prin cuvânt. Asta, nu i-o poate lua nimeni. A trecut destulă vreme de la absurda moarte a poetului. Nici o reacție oficială. Colegiul Medicilor a ajuns să fie sesizat de o persoană... din Israel. Căreia i s-a răspuns că reclamația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
altfel, de aici cred că începe a doua sugestie a titlului. Anticii confereau crepuscului nu numai înțelesul de post-amurg, ci și acela de pre-ziuă. Contururile spectacologice crepusculare conțin, in nuce, și credința în lumina zorilor ce or să vină necesara resurecție. Coborând în public, urmează, firesc, pledoaria de-a dreptul singulară pentru revitalizarea retoricii în comportamentul extra-scenic: "Discursul juridic, politic, etic, religios, academic, didactic, panegiricul reclamă experiență superioară, căci Retorica implică artă (tehne, ars) și deopotrivă știință (scientia). Reflecțiile cu privire la studiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
creștinismului folcloric, unele legende populare românești Încearcă să explice de când și de ce au evreii astfel de obiceiuri legate de portul părului, dar - evident - personajul central al poveștii nu mai este Moise, ci Isus. Conform legendelor populare referitoare la Înviere, odată cu resurecția lui Cristos revine la viață (din borșul În care fierbea) și un cocoș, care Începe să cânte, să dea din aripi și să-i stropească pe evrei cu picături de zeamă clocotită, provocându-le pistrui pe corp (vezi capitolul „De ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]