542 matches
-
ducând la o creștere a probabilității de formare a ciclurilor de diferite mărimi și la o descreștere a reactivității legăturilor duble datorată efectelor sterice ale structurilor formate. O concentrație mare de monomer divinilic duce la formarea de macromolecule compactate prin reticulare internă (particulele microgelului format se leagă împreună prin participarea grupărilor vinilice periferice în timpul creșterii macroradicalului în faza lichidă). Diluția favorizează contactele dintre particule și macroradicalul are șanse mai mari de a ataca o legătură vinilică periferică de pe aceeași particulă. Paradoxal
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
structurii macroporoase este determinată exclusiv de comportarea catenelor reticulate prin (co)polimerizare iar procesele care au loc pot fi descrise astfel: nucleii formați inițial se leagă împreună prin catenele care conțin foarte puține molecule de reticulant. Acest domeniu de joasă reticulare este foarte umflat în amestecul diluent monomer. La uscare această structură nu colapsează total și formarea porilor corespunde spațiilor dintre particule. Schimbarea calității termodinamice a diluentului reflectă un grad diferit de asociere a nucleilor /54/. Caracterul neomogen al polimerizării reticulante
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Valorile suprafețelor specifice depind de cantitatea și de durata reacțiilor de copolimerizare. La conversie mare, rețelele obținute cu un procent mare de monomer divinilic conțin foarte puține legături duble nereacționate. Legăturile duble participă la reacții de ciclizare, schimbând densitatea de reticulare; rețeaua are o distribuție întâmplătoare a reticulărilor. S-a constatat că deosebirile dintre caracteristicile probelor se datoresc solubilităților diferite ale polimerilor ce se formează în mediile inerte utilizate. În prezența amestecurilor de medii inerte polimerizarea reticulantă are un mecanism complex
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
aglomerărilor microsferelor. Formarea particulelor submicroscopice depinde de calitatea termodinamică a amestecului de reacție (δ), determinând o ordonare diferită a edificiului structural. Cantitatea și calitatea mediului inert influențează caracteristicile produșilor finali (fg și δ). Mediul inert nu schimbă valoarea gradului de reticulare al rețelei, dar modifică mecanismul formării structurii poroase. Condițiile de solvatare ce apar în sistem pe parcursul reticulării depind de interacțiile solvent polimer. Evoluția formării structurilor reticulate prin mecanism radicalic este prezentată schematic în figura 6a. Particularitățile (co)polimerizării reticulante datorate
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
ce apar în sistem pe parcursul reticulării depind de interacțiile solvent polimer. Evoluția formării structurilor reticulate prin mecanism radicalic este prezentată schematic în figura 6a. Particularitățile (co)polimerizării reticulante datorate existenței monomerilor nesaturați care participă la reacția de propagare, ciclizare și reticulare, determină formarea microgelurilor. Microgelurile ce se formează se leagă între ele prin participarea grupelor vinilice periferice, mărind macroradicalul existent în faza lichidă. Utilizarea concentrațiilor ridicate de monomer divinilic duce la o compactare a particulelor primare, (figura 6 b) datorată reticulărilor
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
și se modifică semnificativ echilibrele din sistem. Caracterul neomogen al (co)polimerizării reticulante nu este o condiție suficientă pentru apariția porozității permanente. Utilizarea mediilor porogene provoacă o diluție înaintată a sistemului, determinând schimbări în echilibrul de umflare pe parcursul reacției de reticulare. Când lichidul din sistem este în echilibrul cu rețeaua umflată, apare fenomenul de separare de faze. Schema model pentru formarea structurilor tridimensionale macroporoase prezentată în figura 6 prezintă care etapele au loc în Figura 6. Schema model pentru formarea structurilor
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
este suspendată în faza apoasă ce conține stabilizatorul de suspensie. Reacția de polimerizare duce la formarea moleculelor de copolimer bogate în componenta bisnesaturată, copolimer care încă mai conține un număr mare de legături duble nereacționate. Reacțiile de propagare, ciclizare și reticulare (figura 6 a), duc la formarea: -nucleilor primari slab reticulați intermolecular (din cauza existenței diluantului); -microgelurilor reticulate intramolecular; -catenelor liniare solubile în monomerii nereacționați. Formarea unui număr mic de legături intermoleculare între nucleii abia formați dă naștere unui domeniu de joasă
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
figura 6 a), duc la formarea: -nucleilor primari slab reticulați intermolecular (din cauza existenței diluantului); -microgelurilor reticulate intramolecular; -catenelor liniare solubile în monomerii nereacționați. Formarea unui număr mic de legături intermoleculare între nucleii abia formați dă naștere unui domeniu de joasă reticulare, care se umflă în amestecul diluant-monomeri. Transformarea monomerilor în copolimer reticulat determină apariția separării de faze între copolimer și mediu inert și duce la apariția unei faze bogată în diluant, monomerii fiind distribuiți între cele două faze (II). Polimerul slab
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
gel, când se obțin structuri macrogranulare, inferioare calitativ deoarece: a)faza de polimer este minoritară sau b)conține picături mari când faza diluantului este minoritară. În acest caz, fenomenul de coalescență are loc înainte ca structura să fie fixată prin reticulare. 2) După formarea reticulărilor (mult după punctul de gel) când densitatea mare de reticulare din polimer împiedică microsepararea lichidului și are loc o excludere a acestuia în afara polimerului (macrosinereză). Se creează o structură fină de pori, care determină apariția suprafețelor
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
minoritară sau b)conține picături mari când faza diluantului este minoritară. În acest caz, fenomenul de coalescență are loc înainte ca structura să fie fixată prin reticulare. 2) După formarea reticulărilor (mult după punctul de gel) când densitatea mare de reticulare din polimer împiedică microsepararea lichidului și are loc o excludere a acestuia în afara polimerului (macrosinereză). Se creează o structură fină de pori, care determină apariția suprafețelor specifice. 3) Momentul cel mai potrivit pentru începerea separării de faze este punctul de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
izotermele de adsorbție si existența legăturilor de hidrogen; influența naturii polimerului: permeabilitatea (cea mai mare se observă la polimeri cu catene flexibile, densitate de împachetare mică a macromoleculelor înseamnă o permeabititate mare) și reticularea prin legături intermoleculare ( o densitate de reticulare mare impune o constrângere asupra mobilității segmentelor aflate în agitație termică) Tratarea apelor industriuale O problemă foarte importantă a tratării apelor constă în reținerea fenolilor din soluțiile apoase /70/ Acești compuși apar în procesele industriale și sunt foarte toxici, rezistând
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
adecvat, putem “croi” un copolimer cu o structură anume destinată scopului propus. Utilizarea copolimerilor adsorbanți este foarte indicată deoarece eluția componentei adsorbite se face cu volume mici de solvenți rezultând soluții concentrate, ușor de prelucrat în final. Reglarea gradului de reticulare precum și a condițiilor optime de copolimerizare duce la adsorbanți specifici, care pot fi întrebuințați numai în anumite domenii. Acești copolimeri adsorbanți separă cefalosporina C, oxitetraciclina, vitaminele, etc., cu rezultate foarte bune. Prepararea adsorbanților polari pe bază de esteri metacrilici, utilizați
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
aplicații speciale în medicină, separarea mediilor de înaltă performanță în cromatografia lichidă, rășini pentru sinteză în fază solidă, catalizatori, etc. (Co)polimerizarea reticulantă radicalică constituie calea cea mai complexă de preparare a rețelelor polimere. Datorită mecanismului specific al reacției de reticulare, (co)polimerizarea se referă atât la copolimerizare cât și la polimerizare (homopolimerizare); copolimerizarea (scrisă fără paranteze) se referă exclusiv la copolimerizare. Datele din literatură privitoare la (co)polimerii reticulați sub formă de perle sunt bogate în ceea ce privește aplicațiile, dar sunt extrem de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
cele bazate pe stiren divinilbenzen. O atenție deosebită a fost acordată metodelor specifice de caracterizare ale acestor polimeri, știind faptul că datorită structurilor rezistente mecanic și chimic, aceste perle sunt insolubile în toți solvenții . În această lucrare, studiul reacțiilor de reticulare (sinteza sub forma de perle urmată de caracterizare) se referă la structuri viniltoluen-co-divinilbenzen, copolimeri ai monomerilor polivinilici, copolimeri maleimidici, precum și la aplicații ale schimbătorilor de ioni acrilici în domeniul imobilizării enzimatice. Rezultatele personale ale autorilor precum și experiența în cercetarea stiințifică
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
grupări vinilice poate să se schimbe (sau nu) după ce una din cele două legaturi duble reacționează. Macroradicalul crescător poate reacționa cu o legatură dublă a monomerului polivinilic, cu cealaltă legătură pendantă, poate forma o legătură covalentă cu o catenă liberă (reticulare intermoleculară) sau cu una de pe aceeași catenă (ciclizare intramoleculară reticulantă). Există două moduri de formare a ciclizărilor în timpul reacțiilor de reticulare: ciclizarea pe seama legăturii duble pendante și cea pe seama unei legaturi duble existente pe o altă catenă existentă în aceeași
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
o legatură dublă a monomerului polivinilic, cu cealaltă legătură pendantă, poate forma o legătură covalentă cu o catenă liberă (reticulare intermoleculară) sau cu una de pe aceeași catenă (ciclizare intramoleculară reticulantă). Există două moduri de formare a ciclizărilor în timpul reacțiilor de reticulare: ciclizarea pe seama legăturii duble pendante și cea pe seama unei legaturi duble existente pe o altă catenă existentă în aceeași moleculă , așa numita ciclizare multiplă. La inceputul procesului de polimerizare, în sistemul de reacție există numai câteva legături duble pendante care
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
ducând la o creștere a probabilității de formare a ciclurilor de diferite mărimi și la o descreștere a reactivității legăturilor duble datorată efectelor sterice ale structurilor formate. O concentrație mare de monomer divinilic duce la formarea de macromolecule compactate prin reticulare internă (particulele microgelului format se leagă împreună prin participarea grupărilor vinilice periferice în timpul creșterii macroradicalului în faza lichidă). Diluția favorizează contactele dintre particule și macroradicalul are șanse mai mari de a ataca o legătură vinilică periferică de pe aceeași particulă. Paradoxal
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
structurii macroporoase este determinată exclusiv de comportarea catenelor reticulate prin (co)polimerizare iar procesele care au loc pot fi descrise astfel: nucleii formați inițial se leagă împreună prin catenele care conțin foarte puține molecule de reticulant. Acest domeniu de joasă reticulare este foarte umflat în amestecul diluent monomer. La uscare această structură nu colapsează total și formarea porilor corespunde spațiilor dintre particule. Schimbarea calității termodinamice a diluentului reflectă un grad diferit de asociere a nucleilor /54/. Caracterul neomogen al polimerizării reticulante
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Valorile suprafețelor specifice depind de cantitatea și de durata reacțiilor de copolimerizare. La conversie mare, rețelele obținute cu un procent mare de monomer divinilic conțin foarte puține legături duble nereacționate. Legăturile duble participă la reacții de ciclizare, schimbând densitatea de reticulare; rețeaua are o distribuție întâmplătoare a reticulărilor. S-a constatat că deosebirile dintre caracteristicile probelor se datoresc solubilităților diferite ale polimerilor ce se formează în mediile inerte utilizate. În prezența amestecurilor de medii inerte polimerizarea reticulantă are un mecanism complex
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
aglomerărilor microsferelor. Formarea particulelor submicroscopice depinde de calitatea termodinamică a amestecului de reacție (δ), determinând o ordonare diferită a edificiului structural. Cantitatea și calitatea mediului inert influențează caracteristicile produșilor finali (fg și δ). Mediul inert nu schimbă valoarea gradului de reticulare al rețelei, dar modifică mecanismul formării structurii poroase. Condițiile de solvatare ce apar în sistem pe parcursul reticulării depind de interacțiile solvent polimer. Evoluția formării structurilor reticulate prin mecanism radicalic este prezentată schematic în figura 6a. Particularitățile (co)polimerizării reticulante datorate
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
ce apar în sistem pe parcursul reticulării depind de interacțiile solvent polimer. Evoluția formării structurilor reticulate prin mecanism radicalic este prezentată schematic în figura 6a. Particularitățile (co)polimerizării reticulante datorate existenței monomerilor nesaturați care participă la reacția de propagare, ciclizare și reticulare, determină formarea microgelurilor. Microgelurile ce se formează se leagă între ele prin participarea grupelor vinilice periferice, mărind macroradicalul existent în faza lichidă. Utilizarea concentrațiilor ridicate de monomer divinilic duce la o compactare a particulelor primare, (figura 6 b) datorată reticulărilor
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
și se modifică semnificativ echilibrele din sistem. Caracterul neomogen al (co)polimerizării reticulante nu este o condiție suficientă pentru apariția porozității permanente. Utilizarea mediilor porogene provoacă o diluție înaintată a sistemului, determinând schimbări în echilibrul de umflare pe parcursul reacției de reticulare. Când lichidul din sistem este în echilibrul cu rețeaua umflată, apare fenomenul de separare de faze. Schema model pentru formarea structurilor tridimensionale macroporoase prezentată în figura 6 prezintă care etapele au loc în Figura 6. Schema model pentru formarea structurilor
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
este suspendată în faza apoasă ce conține stabilizatorul de suspensie. Reacția de polimerizare duce la formarea moleculelor de copolimer bogate în componenta bisnesaturată, copolimer care încă mai conține un număr mare de legături duble nereacționate. Reacțiile de propagare, ciclizare și reticulare (figura 6 a), duc la formarea: -nucleilor primari slab reticulați intermolecular (din cauza existenței diluantului); -microgelurilor reticulate intramolecular; -catenelor liniare solubile în monomerii nereacționați. Formarea unui număr mic de legături intermoleculare între nucleii abia formați dă naștere unui domeniu de joasă
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
figura 6 a), duc la formarea: -nucleilor primari slab reticulați intermolecular (din cauza existenței diluantului); -microgelurilor reticulate intramolecular; -catenelor liniare solubile în monomerii nereacționați. Formarea unui număr mic de legături intermoleculare între nucleii abia formați dă naștere unui domeniu de joasă reticulare, care se umflă în amestecul diluant-monomeri. Transformarea monomerilor în copolimer reticulat determină apariția separării de faze între copolimer și mediu inert și duce la apariția unei faze bogată în diluant, monomerii fiind distribuiți între cele două faze (II). Polimerul slab
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
gel, când se obțin structuri macrogranulare, inferioare calitativ deoarece: a)faza de polimer este minoritară sau b)conține picături mari când faza diluantului este minoritară. În acest caz, fenomenul de coalescență are loc înainte ca structura să fie fixată prin reticulare. 2) După formarea reticulărilor (mult după punctul de gel) când densitatea mare de reticulare din polimer împiedică microsepararea lichidului și are loc o excludere a acestuia în afara polimerului (macrosinereză). Se creează o structură fină de pori, care determină apariția suprafețelor
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]