556 matches
-
Stăncescu, Th. D. Speranția, neînsemnații G. Dympolescu, Aug. R. Clavel, D. P. Manolescu, superficialul N. G. Rădulescu-Niger, dar și I. A. Bassarabescu (din 1897) și Mihail Sadoveanu (în 1900 și 1901). Scriitorii pașoptiști, revendicați de „Literatorul” ca tradiție literară, sunt retipăriți și în paginile R.l.: Al. Depărățeanu, D. Bolintineanu (cu romanul Elena). Studii de istorie literară publică M. Gaster (Din scrierile lui Constandin Golescul ), T. G. Djuvara (Încercări asupra literaturii române de la început până în zilele noastre), Șt. Vellescu (Pagini din istoria
REVISTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
chenar negru. Speriat, asociatul lui Macedonski, tipograful Miulescu, nu mai subvenționează ziarul, care după o lună încetează să apară. O rubrică literară bogată, intitulată „Literatura română”, a conferit ziarului o ținută deschisă în raport cu alte publicații ale vremii. În L. Macedonski retipărește o bună parte din opera sa poetică apărută până atunci (Ură, Plecare, În Arhanghel, Sub stele, Vis de mai, Gusla, Naiada, Noapte de aprilie, Noapte de iunie, În restriște, Ecourile nopții), iar în proză publică Pe drum de poștă, Piratul
LUMINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287904_a_289233]
-
a tipări orice colaborare legată de chestiuni școlare. Ciclul de articole scris de Slavici în anii 1873 și 1874 se detașează prin claritatea ideilor, prin buna cunoaștere a istoriei învățământului românesc și prin justețea soluțiilor propuse. Puțina literatură apărută (se retipăresc versuri lirice și fabule) este selectată din scrierile lui Gh. Asachi, N. Skelitti, G. Crețeanu, precum și ale unor versificatori locali. În ultima perioadă de apariție au colaborat At. M. Marienescu, Ciru Oeconomu, Al. Macedonski, acesta din urmă cu patru poezii
LUMINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287913_a_289242]
-
și pe G. Fălcoianu. Retrăgându-se din redacție, Macedonski nu își întrerupe colaborarea, ultima apariție a numelui său datând din 26 iunie, când i se republică poezia Fluierul ciobanului, care intrase și în primul număr al gazetei. Poetul tipărește sau retipărește în S. mai multe poezii (Ziua nașterii, Destinul ș.a.), nuvele (Cârjaliul, Cânele din Văcărești), un „proverb original într-un act” (Gemenii), precum și două traduceri, din Lamartine (Lacul) și N. Gilbert (Adio la viață al unui june poet). Sunt prezenți cu
STINDARDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289933_a_291262]
-
selecții, chiar dacă restrînse - va fi respectat întotdeauna cînd vom examina diversele probleme referitoare la Augustin). Ediții. Amintim întîi de toate marea ediție îngrijită de călugării benedictini ai congregației S. Mauro din Paris, alcătuită la sfîrșitul secolului al XVII-lea și retipărită în PL 32-47: e o ediție încă necesară acolo unde lipsesc edițiile moderne (care, totuși, cuprind aproape toate operele mai semnificative). După criterii științifice sînt alcătuite edițiile CSEL, între care figurează numeroase opere ale lui Augustin, dar deocamdată nu toate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
onore di P.A. Trapè, Augustinianum, Roma, 1985, pp. 385-403; S. Pricoco, „Il Vivario di Cassiodoro”, în ***, Flavio Magno Aurelio Cassiodoro. Atti della settimana di studi (Cosenza-Squillace, 19-24 settembre 1983), sub îngrijirea lui S. Leanza, Rubbettino, Soveria Manelli, 1986, pp. 357-377 (retipărit în Idem, Monaci Filosofi e Santi. Saggi di storia della cultura tardoantica, Rubbettino, Soveria Manelli, 1992, pp. 179-206); din susmenționatul volum colectiv Flavio Magno Aurelio Cassiodoro amintim și studiile semnate de F. Della Corte, U. Pizzani, J. Fontaine, F. Bertini
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o nouă problematică istorică, mai puțin tradițională, și de reconstruirea realității sociale și umane din orice epocă. Bibliografie. Ediții: PL 67, care trebuie completată cu diversele descoperiri ale lui Morin publicate în Anecdota Maredsolana, Maredsous, 1937; totul a fost apoi retipărit în CChr.Lat 103-105, 1953; SChr 175, 1971; 243, 1978; 330, 1986 (M.J. Delage); 345, 1988; 398, 1994 (Œuvres monastiques: J. Courreau, A. de Vogüé); volumul PL 39, 1735-2354, conține Sermones suppositicii (adică neautentice) ale lui Augustin, între care se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în colecția Sources chrétiennes: a apărut P. Bourguière, P. Évieux, Cyrille d’Alexandrie. Contre Julien. Tome I: Livres I & II (SChr 322), Cerf, Paris, 1985 (cu o intr. generală de P. Évieux). Pentru celelalte opere, trebuie folosită tot ediția Aubert, retipărită în PG 76, pp. 503-1064, cu fragmentele din cărțile XI-XIX editate de A. Mai în 1844; variantele stabilite de Aubert se află tot aici, pp. 1453-1464. Fragmente ulterioare în C.J. Neumann, Iuliani imperatoris librorum contra Christianos quae supersunt. Insunt Cyrilli
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
găzduiește o poezie epigonica eminesciana, cu tuse simboliste, si o proza (îndeobște scurtă, de dimensiunea tabletei) urmând în general linia psihologist-declarativă. Ultima pagina cuprinde rubrică intitulată „Caleidoscop liliputan”, în care se fac scurte cronici și comentarii. Se publică sau se retipăresc versuri de N. Roșianu, Eugen Ionescu, proza de Virgil Popescu ș.a. C.Tt.
REVISTA LILIPUTANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289224_a_290553]
-
este tradus de George Ulieru. Elevii își trimit versurile la rubrica intitulată „Colaborare școlară”. I. N. Izbășanu semnează articolul omagial Zece ani de la moartea lui Spiru Haret, iar N. D. Chiriac scrie comentariul Cărțile sibiline. Lui Mihail Lungeanu i se retipărește povestea Florile dalbe, în timp ce N. Iorga e prezent la rubrica „Maxime, cugetări, aforisme”. Cronica literară e susținută de Al. Țuțuianu și se referă, între altele, la volumul Războiul pentru întregirea neamului de Constantin Kirițescu. L.Cr.
REVISTA NOASTRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289236_a_290565]
-
de zile în Elveția, 1897), multe apărute în „Adevărul” sub pseudonimul Radu Prelea. În presa vremii numele lui S. se întâlnește foarte des, pentru că basmele și snoavele publicate de el au fost mereu reproduse, peste munți, de pildă, fiind consecvent retipărite de „Gazeta Transilvaniei” și „Luminătoriul”. În „Foaia pentru toți” va include mult folclor și traduceri din literatura universală. Paralel cu munca la redacție, continuă să se preocupe de editarea volumelor din „Biblioteca pentru toți”, difuzând literatură română și universală, folclor
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
literatura creștină a primelor secole de la 1 Ioan la Theodoret al Cyrului”. De această literatură ne‑am ocupat în ultimul capitol al prezentei lucrări: „Anticristul în apocrifele primelor secole (III‑V): teme noi și portrete simbolice”. . Această traducere a fost retipărită în 1999 la Atlanta, cu o introducere de D. Frankfurter, pp. III‑XVIII. Wilhelm Bousset (născut în 1865) face parte din religionsgeschichtliche Schule, un grup de cercetători protestanți din Göttingen care își propunea studiul Vechiului și Noului Testament în contextul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
după textul francez citat (cf. nota 131): „Învinși fiind în război, a fost cu dreptate să îndurați aceste suferințe despre care mărturisesc toate Scripturile, noi însă nu am făcut asemenea vouă”. . E.R. Goodenough, The Theology of Justin Martyr, Iena, 1923, retipărită în 1968. . În legătură cu demonologia Sfinților Părinți, facem trimitere în principal la două lucrări: antologia realizată de A. Monaci‑Castagno, Il diavolo, Florența, 1998, cu o introducere și o foarte vastă bibliografie; E. Pagels, The Origin of Satan, New York, 1995. În afară de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Iorga, Viața femeilor în trecutul românesc, Vălenii-de-Munte, „Neamul românesc”, 1910; Idem, Femeile în viața neamului nostru, Vălenii-de-Munte, 1911, text reprodus apoi, în bună parte, câțiva ani mai târziu, în Istoria românilor în chipuri și icoane, m-am folosit de versiunea retipărită la Editura Humanitas în 1992; Idem, Doamna lui Ieremia Movilă, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist. tom. XXXII, București, Imprimeria națională, 1932; Idem, Scrisori de femei, Vălenii-de-Munte, Editura Dacia românească, 1932; Idem, Portretele doamnelor române, București, Editura Cartea românească, 1937
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
românesc (în ramura sa feminină) destinat ceremoniilor, aparițiilor publice în general? într-o carte publicată în 1910 (am mai evocat-o, căci este plină de examinări pe care mentaliștii francezi le vor descoperi abia peste câteva decenii), dar în care retipărea și studii mai vechi 311, Nicolae Iorga deosebea în istoria costumului românesc de curte „patru înrâuriri”: o influență bizantină, cea mai veche și mai greu de definit din cauza absenței „martorilor”, venită prin slavii de sud și epuizându-se dincolo de repede
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
istoric, cum sunt cele semnate de Nicolae Iorga (Bătălia de la Podul Înalt), N. A. Bogdan (Din poveștile lui Moș Andrei Gurăbogată), Simion Mehedinți, Dimitrie Gusti, Ion Simionescu, C. Manolache, C. N. Ifrim, Gh. Ghibănescu, Ștefan Ciobanu, Toma Dicescu, Gh. Chirițescu. Se retipăresc, sub titlul Filosofie veche indiană, versuri în traducerea lui George Coșbuc. Gazeta mai cuprinde cuvântări ale regelui Carol al II-lea și ale altor personalități, scurte cronici ale revistelor, articole pe teme medicale, cugetări, proverbe și zicători, reclame, poșta redacției
SOLIA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289780_a_291109]
-
reușește să spulbere impresia de reacție umorală a unei personalități animate de mesianismul neoromantic, din perspectiva căruia trecutul trebuie să fie drapat într-un eroism de paradă, iar țărănimea să fie prezentată ca o clasă socială omogenă și idilică. Se retipăresc acum poeme de Coșbuc (Non omnis moriar), alături de texte ale unor noi poeți, Ecaterina Pitiș, C. Sp. Hasnaș, I. M. Marinescu, Mihail Săulescu (debut în 1906), A. de Herz (debutează în 1906, folosind și pseudonimul Dinu Ramură), în vreme ce Mihail Sadoveanu
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
tatăl lui St. O. Iosif, redactor responsabil fiind Ion Dariu, iar redactori Ioan Popea și Andrei Bârseanu. Fondurile necesare erau oferite de Reuniunea învățătorilor români greco-ortodocși din districtul Brașov. Dedicată problemelor de pedagogie, revista a publicat puțină literatură. S-au retipărit din scrierile lui Gh. Sion poeziile Butoiul gol, Cocoșul și rubinul. Ion Dariu și Andrei Bârseanu au colaborat cu versuri, Ioan Popea cu proză. În 1887 G. Coșbuc închina memoriei lui Timotei Cipariu poezia Non omnis moriar. S-au reprodus
SCOALA SI FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289568_a_290897]
-
în 1853, iar mai târziu spătar. Își petrece ultimii ani ai vieții retras la proprietatea sa de la Vladnic, lângă Huși. Preocupările lui S. cuprind mai multe domenii: filologie, istorie, arheologie, literatură. Este autorul unui Abețedariu românesc sau Întâile cunoștințe (1832), retipărit în numeroase ediții. Pe lângă obișnuita materie a unui abecedar, se introduc capitole educativ-literare, de o importanță care depășește necesitățile didactice. Sunt incluse, astfel, fabule în proză, într-un stil precis și limpede, împodobite cu învățături morale ca la Dimitrie Țichindeal
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
G. M. Vlădescu (Bucătarul nostru Turtoi. Însemnări din război), Ion Lumezianu (Amintiri de la Sevastopol), ori articolelor de atitudine și reportajelor, intervențiile aparținând lui Al. O. Teodoreanu, Radu Gyr, Simion Mehedinți, Tudor Măinescu, Cicerone Teodorescu, George Ivașcu, I. M. Sadoveanu. Se retipăresc extrase din scrierile lui Liviu Rebreanu (fragmente din romanul Crăișorul) și Mihail Sadoveanu (din Lacrimile ieromonahului Veniamin), precum și versuri despre eroism și țară, avându-i autori pe George Coșbuc și pe Octavian Goga. C.M.B.
SENTINELA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
și căminul”, „Frontul plugarilor”, „Dobrogea nouă”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Tomis”, „Iașul literar” ș.a. Prima carte, romanul Pânza de păianjen, îi apare în 1938, fiind reeditat, după 1944, în numeroase rânduri, cu modificări și adăugiri. Urmează, în 1950, romanul Cad zidurile, retipărit în 1965 sub titlul Cartea Mironei și devenit, în următoarele ediții, Mirona. În timpul perioadei virulent dogmatice scriitoarea ilustrează realismul socialist, compunând, pe teme date (munca în industrie, prefacerile din agricultură, rolul femeii, demascarea dușmanilor de clasă, educația patriotică în armată
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
lirica germană: Schiller (Scufundătorul), Goethe, Heine, Lenau, în transpunerea lui Barbu Nemțeanu, fără a fi uitată Carmen Sylva (tălmăciri de Elena Poenaru). Din versurile lui St. O. Iosif este reluat Blestemul bardului (prelucrare după Uhland), lui Ilarie Chendi i se retipărește articolul Despre traducătorii români ai lui Heine, în alte numere fiind introduse articole, nesemnate, despre Faust de Goethe, despre poezia austriacă, despre Heinrich von Kleist, Friedrich Hebbel, Theodor Fontane, Franz Grillparzer, Eduard Mörike ș.a. D. Karnabatt scrie despre Goethe, dar
SAPTAMANA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289479_a_290808]
-
I. Trâmbițoniu, cărora li se alătură și Jan Urban Jarník. Cu povești, balade, doine și cu articole de îndrumare a colaborat I. Pop-Reteganul. Gazeta a fost și unul din principalii factori de răspândire a literaturii scriitorilor de peste munți. S-au retipărit adesea versuri de Matilda Cugler-Poni ș.a., basmele lui Petre Ispirescu. Un merit cu adevărat mare al redactorilor de la T. este acela de a fi contribuit la cunoașterea în Transilvania a operei lui Mihai Eminescu, prin republicarea versurilor și prin comentarea
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
pseudonimele G. Dăianu, Gerilă, P. Nicanor & Co. (cu G. Ibrăileanu ș.a.), M. Piscobomba, G. Struma, Tockeramură. Debutează editorial în 1916 cu două volume emblematice, Balade vesele (în edițiile următoare titlul va fi Balade vesele și triste) și Parodii originale, cărți retipărite de mai multe ori în timpul vieții poetului. Deși în fugă (era în ajunul războiului), critica le-a primit cu elogii. Mai târziu, în 1926, i se va decerna Premiul Național pentru poezie. Autorul Baladelor vesele și triste se înscrie în
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
în manuscris, intitulată Istoria vieții mele; avea, tot în manuscris, și un volum de satire și poezii lirice, care s-a pierdut. Artur Gorovei, ajungând în posesia memoriilor lui, le-a publicat în „Gazeta săteanului” (1892-1893) și separat în 1893, retipărind volumul în 1908. Istoria vieții mele este „prima carte de amintiri din literatura noastră” (Laurențiu Faifer). Dincolo de istoria intimă, paginile interesează sub raport documentar, schițând imagini pregnante ale diferitelor medii ale timpului: boiernași din Moldova și Basarabia, influenți negustori bucureșteni
VARNAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]