356 matches
-
de măsura în care participanții susțineau și alegeau să folosească în terapie retrăirea traumei de către clienți și legătura acestei practici cu nivelul de epuizarea compasiunii, burnout și distres al specialiștilor. Rezultatele arată că cei mai afectați erau terapeuții care susțineau retrăirea traumei ca practică terapeutică fără a o folosi. Aceștia manifestau cel mai înalt nivel de uzură emaptică, burnout și distres emoțional comparativ cu specialiștii care foloseau această metoda și cu cei care nu o foloseau fără a o susține. Autorii
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
specialiștii care foloseau această metoda și cu cei care nu o foloseau fără a o susține. Autorii comentează că nu doar expunerea la materialul traumatic determina apariția simptomelor STS, cât mai ales atitudinea specialiștilor față de experiențele clienților. Terapeuții care susțin retrăirea traumei și o practică au înregistrat un nivel de STS comparabil cu cei care nu susțin această practică. Terapeuții frustrați sunt mai expuși la burnout pentru ca nu își ating standardele profesionale dorite, dar înregistrează și un nivel ridicat de STS
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cu evenimente care au implicat moartea efectivă, amenințarea cu moartea ori o vătămare serioasa sau o periclitare a integrității corporale proprii ori a altora. Răspunsul persoanei a implicat o frica intensă, neputință sau oroare. Criteriile B, C și D implică retrăirea intruzivă și persistentă a evenimentului, evitarea stimulilor asociați traumei, și simptome de excitație crescută ce urmează evenimentului traumatic. Retrăirea evenimentului poate presupune vise detresante recurente ale evenimentului, amintiri intruzive, acțiuni și simțire ca și cum evenimentul ar fi recurent. Evitarea include efortul
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
corporale proprii ori a altora. Răspunsul persoanei a implicat o frica intensă, neputință sau oroare. Criteriile B, C și D implică retrăirea intruzivă și persistentă a evenimentului, evitarea stimulilor asociați traumei, și simptome de excitație crescută ce urmează evenimentului traumatic. Retrăirea evenimentului poate presupune vise detresante recurente ale evenimentului, amintiri intruzive, acțiuni și simțire ca și cum evenimentul ar fi recurent. Evitarea include efortul de a anula gândurile, sentimentele sau conversațiile asociate cu trauma și eforturi pentru a evita activitățile, locurile, sau oamenii
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
stimulii interni sau externi, gestionând sau limitând excitațiile. O sursă de impulsuri imposibil de gestionat cauzează "perturbare pe o scală largă" și pune în mișcare toate mecanismele de apărare. Freud a atras atenția asupra "compulsiei repetitive" care se referă la retrăirea unui eveniment catastrofic și perturbant în încercarea de a-l stăpâni. Aceasta fixare asupra traumei, este alternată cu mecanisme de apărare menite să garanteze evitarea amintirii sau a repetării traumei. Astfel avem bazele pentru o stare posttraumatica distinctă cu simptome
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
expuși unei discrepanțe greu de asimilat între credințele lor și realitatea ce li se impune brutal. Teoriile cognitive își continuă logica susținând că dificultățile de a reconcilia informațiile traumatice cu atitudinile și credințele lor preexistente, generează simptomele de evitare și retrăire a momentelor dificile. În general indivizii tind să creadă că sunt mai puțin expuși decât alții la diferite boli sau evenimente negative legate de starea de sănătate. Această tendință a fost numită optimism comparativ (Radcliffe & Klein, 2002) și diferă de
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
contravin, se desfășoară în planul conștiinței, în memoria activă, provocând simptomele intruzive: coșmaruri, gânduri și imagini intruzive. Funcționarea mecanismelor de apărare și tendința de realizare au loc simultan fiind responsabile pentru starea fluctuantă a victimei care trece de la negare la retrăirea momentelor traumatice, de la apatie la hiperexcitare. Explicația oferită de Horowitz se potrivește pentru a descrie stresul traumatic acut, însă este mai greu aplicabilă stresului traumatic cronic. Pe de altă parte fazele descrise în care mecanismele de apărare și simptomele intruzive
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
mai ridicat de stres traumatic secundar și semnificativ mai multe simptome intruzive. Și alte studii au găsit legături semnificative între istoricul traumatic și simptomele intruzive, dar nu și cele de evitare (Pearlman & MacIan, 1995). Scala simptomelor intruzive se referă la retrăirea evenimentului traumatic prin vise tulburătoare repetate, amintiri intruzive și comportamente și trăiri ca și cum evenimentul traumatic s-ar repeta. Legătura dintre istoricul traumatic și simptomele intruzive ar putea fi explicată de emoțiile și imaginile asociate traumei, mai ușor de actualizat în
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
nu am putut să vă avem Între noi Într-o seară „literară” organizată ad-hoc. Am Înregistrat pe bandă câteva din poeziile Doinei, În lectura Gabrielei și a mea și sigur că În această Încercare a fost un stimulent atmosfera de retrăiri, declanșată de faptul că vam putut cunoaște, cunoscând astfel că Folticenii nu au uitat pe cei care șiau lăsat acolo câteva frânturi de viață. Așteptând cu aceeași deosebită plăcere rândurile D-voastră, vă mulțumesc pentru bucuriile ce ni le-ați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mari! Vă doresc multă sănătate! Radu Orac 758 OSTAP, Melania 1 Iași, 23.V.1981 Dragii mei, A fost pentru mine o deosebită plăcere să parcurg paginile acestei mari, adevărate și interesante cărți a Fălticenilor 241. Mi-a dat sentimentul retrăirii celor mai frumoși ani, a Întâlnirii, Întotdeauna binefăcătoare, cu oameni și locuri dragi. Felicitând din suflet pe autori (Jenița 242 să se simtă pe drept cuvânt coautoare), doresc ca această valoroasă lucrare să vadă cât mai curând lumina tiparului, iar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în care agresorul este menținut în stare de arest. Putem menționa existența riscului de victimizare a lui A., prin relatarea repetată a experienței trăite la solicitarea anumitor persoane, dar și prin existența unor situații sau împrejurări care pot conduce la retrăirea de către aceasta a evenimentului căruia i-a fost victimă (de exemplu, întâlnirea cu rudele agresorului în comunitate, vizitarea/apropierea de locul în care a avut loc infracțiunea, etichetarea în mediul școlar). IV. Obiective: 1. oferirea de sprijin în vederea depășirii/diminuării
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
în care agresorii sunt menținuți în stare de arest. Putem menționa existența riscului de victimizare a lui N., prin relatarea repetată a experienței trăite la solicitarea anumitor persoane, dar și prin existența unor situații sau împrejurări care pot conduce la retrăirea de către aceasta a evenimentului căruia i-a fost victimă (de exemplu, întâlnirea cu rudele agresorilor în comunitate, vizitarea/apropierea de locul în care a avut loc infracțiunea, etichetarea în mediul școlar. IV. Obiective: 1. oferirea de sprijin în vederea depășirii/diminuării
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
G. Dem. Teodorescu, Basme române, București, 1996 (în colaborare). Antologii: Au mai pățit-o și alții, București, 2001. Repere bibliografice: Al. Piru, Un dosar critic, L, 1993, 11; Nicolae Manolescu, Habent sua fata..., RL, 1993, 13; Claudiu Constantinescu, Ghid pentru retrăire, RL, 1993, 14; Florin Mihăilescu, Enigma „Istoriei”, ST, 1993, 9; Simion, Fragmente, I, 132-136. M.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
tot ceea ce ține de ea. E necesară o inițiere și o Îndrumare de un anumit tip, ce se sustrage oricăror canoane didactice. A fi un naș „bun” nu se poate preda sau Învăța. Ajungi la un astfel de statut prin retrăire și coîmpărtășire a unor experiențe unice și particulare, purtătoare totuși de o oarecare generalitate valorică. Îndrumarea spirituală despre care se vorbește nu trebuie evidențiată sau clamată și nu constituie un subiect de discuție special. Un naș nu trebuie să promulge
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și de a-și reface unitatea interioară. CAPITOLUL I SACRUL ȘI PROFANUL Ceea ce dăinuie la Mircea Eliade până la sfârșit, este ideea-convingere, că prin tot ceea ce Întreprinde și creează omul culturilor mitice face să transpară „setea de real”, de ontic, nostalgia retrăirii Întregului, voința de centrare În miezul realității. Invers, irealul și semnificativul Îi provoacă oroare. Aceste două atitudini existențiale, fundamentale, constituie temeiul antropologic al opoziției sacru profan și al echivalării sacrului cu Ființa Însăși cu Realitatea. Sentimentul sacrului este un element
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
conform cu ideile revoluțiunii rusești, votase unirea ei cu regatul român (s.n. C.M.)"290. Remarcăm în acest pasaj atât cronologia unitară, gregoriană, a celor trei date, aplicată post-factum (indiciu al unei rememorări fabricate ulterior, foarte probabil de sorginte livrescă), cât și retrăirea intensă a incredibilei știri că o republică, revoluționară în percepția celor din țară, se unea totuși cu Regatul Românei. Simbolistica unirii acoperea aici întreaga domnie a regelui Ferdinand. Continuarea războiului în Ungaria, marile reforme și politica externă asiguratorie a țării
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
deplasării interesului spre alte aspecte, luarea În considerare, de-acum, a realităților contemporane. 3. Italia corifeilor Școlii Ardelene O componentă a interesului ardelean pentru Italia, ținând tot de o imagine ideală, ruptă de realitățile prezente ale peninsulei, este cea a retrăirii afective a prezenței lui Șincai XE "Șincai" , Maior XE "Maior" sau Inochentie Micu XE "Micu" În Italia, a venerării urmelor iluștrilor predecesori. Ioan Faur XE "Faur" , profesor la Blaj, expunându-i lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" motivele
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
inițiatice (din Eleusis); b) postul de penitență și purificare are ca model ritualurile de purificare ale divinităților (apollo, Quetzalcóatl etc.) sau pe cele ale marilor creatori de religii (IIsus, Buddha, Mahomed etc.). Scopul său este pregătirea pentru întâmpinarea spirituală și retrăirea marilor sărbători: Paștele în iudaism și creștinism, Ramadanul la musulmani; c) posturile riguroase și permanente presupun renunțarea definitivă la unele alimente și băuturi. Exemple: carnea la evrei și musulmani, alcoolul la musulmani, carnea de orice fel la orfici, pitagoreici, yoghini
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
impulsurilor reprimate în copilărie, în această viziune negativistă civilizația nefiind altceva decât un surogat pentru dezamăgirile infantile.101 Această viziune reducționistă și sexualizantă a fost prompt contestată, însă ideea lui Freud a "beatitudinii începuturilor" și a posibilității regresiei temporale în vederea retrăirii momentului de ruptură, a "cataclismului personal" (scopul tehnicilor psihanalitice), ceea ce în societățile arhaice echivalează cu revenirea la origini, la matrice sau la haosul increatului, l-a inspirat, printre alții, pe Mircea Eliade în conturarea noțiunilor de "eternă reîntoarcere" și de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de puterea lui sacră (cunoașterea profundă a mitului e ezoterică și pentru că e secretă, deschisă doar inițiaților, dar și pentru că e plină de sacru).113 O altă temă majoră în opera lui Eliade este cea a "eternei reîntoarceri", recuperare și retrăire a "timpului tare, prodigios, sacru", în care ceva semnificativ se întâmplă pentru prima oară. Când viața ia o turnură neprielnică, când evenimentele scapă de sub controlul omului, ea nu mai poate fi reparată, ci doar reîncepută, revenind la origine, care este
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
miere dulce”), cu învăluiri apoi, „prin hronic de Neculce” sau „cu dulci și vechi... și antice rostiri”, dar și cu inflexiuni ale baladescului sau al parodicului, firește, demonstrând că poartă-n sine toată încărcătura esteticului (și nonesteticului), ca pe o retrăire a marilor valori, temelie creatoare, „fântână” a „nenașterii”. Pentru vizionarul poet, nașterea este percepută ca o moarte: „se-arată semnele morții pe trupul meu / Ca niște pete pe-o baltă de minereu...”, dar și ca o renaștere, devenind: „înviatul Dumnezeului
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
uitate. De fapt, alternativa nu există ca atare decât în ochii analistului. Aceste două procese lectoriale sunt simultane și ele îmbogățesc textul cu bifurcații ce deschid puțin câte puțin spațiul semantic (Poétique: 1976, 266)9. Fenomenul are loc și în retrăirea unui mit, caz în care simultaneitatea illud tempus-prezentul celui care oficiază nu este efect, ci scop al ceremonialului. Studiul de față se bazează pe anularea duratei profane și instaurarea timpului sacru, fenomen care se produce în repetarea de tip intertextual
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
evidență producerea unui determinism diferit, rezultat al intervenției unui mecanism reflex autoreglator, care face posibilă producerea senzației. Condiția necesară producerii senzației era ca întreaga reflectare reflexă să se supună principiului funcțional reflex al autoreglării și recuplării. Probleme ca aceea a retrăirii voite și conștiente a acțiunilor, a senzorialității subiective, pe Secenov pur și simplu nu-l interesau. Retoric, Secenov se întreba mereu de ce conștiință poate fi capabilă o broască spinalizată, privată de intervenția formațiunilor cerebrale, care totuși reacționează reflex în acord
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
natal, capătă valoare simbolică. Figuri legendare, ca aceea a lui Ben-Iochai, populează visurile lui Daniel, calfă de alămar, literatura mistică intersectând istoria profană: un rabi Pincas face aluzie la tatăl scriitorului, Pincu Zissu, iar incendiul de la sinagogă îi prilejuiește protagonistului „retrăirea” unor evenimente petrecute cu două mii de ani în urmă. Un amestec indistinct de reverie, stări extatice și amintiri creează registrul specific, genul de fantastic al acestor proze, precum în Golem de Gustav Meyrink. Nuvelele din culegerea Ereticul de la Mănăstirea Neamțu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
începând cu încercarea descrierii Trapezuntului (Cetatea Albă), oraș bogat și slăvit, bine așezat. Traducerea păstrează liniile generale ale genului și ale retoricii bizantine, cu dialoguri de un patetism convențional, dar dincolo de acestea se ghicește o participare afectivă reală, aproape o retrăire a faptelor. Finalul prezintă un deosebit interes istoric și chiar literar, deoarece cuprinde consemnări de martor ocular al unor întâmplări din timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Creștin și patriot, acesta trimite un alai fastuos să aducă moaștele făcătoare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288049_a_289378]