383 matches
-
cere judecată în substanța ei, nu în chestiuni de procedură, criterii de grupare, opțiuni etc. Ea are totuși ambiția de a constitui o „etapă” către țelul final (istoria literaturii din a doua jumătate de veac XX), ceea ce și explică adăugirile, retușurile și chiar „absențele” din ediția a doua a volumului prim și din cele trei următoare. Sunt restituite aproape două sute de siluete critice ale principalilor „actori” aflați în scena literară contemporană. Criticul construiește portretul interior al unor creații, reușind uneori adevărate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
mutația valorilor estetice, o vede confirmată în relieful frământat al celei de-a doua jumătăți a veacului al XX-lea și o verifică în spațiul de creație al multor autori analizați. Principala calitate a ciclului Scriitori români de azi (dincolo de retușurile impuse de perspectiva istorică) va consta tocmai în fundamentarea istorico-literară a judecății estetice, în refuzul oricărei metafizici estetizante, în efortul de comprehensiune a totalității unei creații, nu în laboratorul steril și abstract al metodelor de ultimă oră, ci în contextualitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
nu mai trebuia să fie subliniat). Au urmat ultimele anexe ale tratatului de pace, în vreme ce regimentul bunicului erou a rămas în tranșeele părăsite de dușmanul cel..., de fostul dușman. La masa tratativelor sub arbitrajul Marilor Puteri -, s-au făcut mici retușuri ale hotarelor, iar regimentul bunicului erou s-a pomenit tocmai la limita graniței. Granița care acum trecea chiar între locul unde s-a împiedicat și a căzut bunicul erou, pierzându-și ochelarii speciali și tranșeele părăsite de... de foștii dușmani
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
inedit al materiei publicate: până acum au apărut la noi trei asemenea ediții ale corespondenței lui Eliade, cărora li se pot adăuga numeroase alte excerpte tipărite în diverse reviste de cultură autohtone. Prezentul volum poate înnoi însă această atmosferă, ca retuș la maniera, pripită sau neglijentă până acum, de livrare a documentului biografic și inedit. Acribia investită în ediția de față tentează în primul rând adecvarea la ceea ce este organic într-o biografie, într-o lume parțial închisă pentru că trecută, și
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
front” al unui ofițer tânăr, care din prima până în ultima zi de război nu iese din tranșee, relatează cu o extremă implicare încercările trăite. Notabile sunt, în primul rând, paginile de jurnal intitulate Zile de durere, înregistrare exactă, sobră, fără retușuri sentimentale ori patriotarde. Se urmăresc, cu o mare economie de mijloace, dar fără să se piardă ceva din încărcătura emoțională firească, momentele ulterioare bătăliei de la Mărășești, apoi viața de zi cu zi a celor aflați în prima linie a frontului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
și Ministerul Apărării. Palade păstrează mai multe amintiri despre Întrevederile sale cu Suzana GÎdea (președinta CCES din august 1979 până În decembrie 1989). Atunci când dorea să-l vadă pe Palade (fie pentru o nouă comandă, fie pentru a-i cere unele retușuri, așa cum vom vedea mai jos), pictorul era invitat la sediul CCES; uneori, Îl aducea o mașină a instituției. Foarte frecvent, Înainte sau după Întâlnirea cu GÎdea, Palade discuta cu primul-adjunct al acesteia, Ladislau Hegedus. În opinia pictorului, aceste discuții Îi
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
să strălucească totul pălește și devii acea frumusețe care ești cu adevărat. Pentru a reuși schimbarea trebuie Întâi să te accepți așa cum ești, să te simți bine În pielea ta și abia apoi din iubire pentru tine să faci acele retușuri, dacă e cazul . 5. Dăruiește cu iubire Așa cum am mai spus, e foarte importantă intenția, energia pe care o pui În darul tău. Oricât de neînsemnat ar fi ceea ce oferi, dacă o faci din toată inima, cu dragoste darul tău
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor voștri. Aceste trei datorii sînt patria, limba și biserica!, nu și-a pierdut actualitatea. Celor trei dimensiuni noi le-am adugă încă una: școala. Fiecare articol în parte și-a păstrat structura originală. Retușurile făcute privesc doar unele aspecte particulare, fără afectarea conținutului. Concepute autonom, textele cuprind fragmente care, inevitabil, prin problematica abordată, se repetă, dar renunțarea la acestea ar fi afectat structura generală, motiv pentru care am preferat să păstrăm textele în structura
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
kafkian, în care toți - cu excepția lui Bérenger - se transformă în rinoceri exprimă o realitate mai complexă: nu numai fascismul, ci oricare totalitarism e vizat (sovieticii au intuit asta și, când au vrut să monteze piesa, i-au cerut autorului câteva retușuri; I. a refuzat, iar drama nu a mai urcat pe scenă). Transpunerea cataclismului ce cuprinde întreaga lume, trimiterea la falimentul logicii, accentul care cade pe puterea firavului Bérenger de a supraviețui, rămânând singura ființă umană ce nu devine victima rinoceritei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
lui Dumnezeu, Înaintea oamenilor și a urmașilor voștri. Aceste trei datorii sînt patria, limba și biserica!, nu și-a pierdut actualitatea. Celor trei dimensiuni noi le-am adugă Încă una: școala. Fiecare articol În parte și-a păstrat structura originală. Retușurile făcute privesc doar unele aspecte particulare, fără afectarea conținutului. Concepute autonom, textele cuprind fragmente care, inevitabil, prin problematica abordată, se repetă, dar renunțarea la acestea ar fi afectat structura generală, motiv pentru care am preferat să păstrăm textele În structura
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
accentueze ceea ce Mircea Iorgulescu remarcase cu pertinență în urmă cu mulți ani: „Indiferent însă de atitudinea stilistică adoptată, Ion Drăgănoiu este un sentimental obosit cu emoții destrămate și muzicale, fugar melancolice”. A mai semnat și volumul de reportaje Fotografii fără retuș (1974, în colaborare cu Mihai Creangă) și Convorbirile de joi (1988), ce cuprinde textele radiodifuzate în cadrul emisiunii cu același titlu. SCRIERI: Aproape sonete, București, 1969; Discurs împotriva metodei, București, 1971; Poeme mecanice, Cluj, 1973; Fotografii fără retuș (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
reportaje Fotografii fără retuș (1974, în colaborare cu Mihai Creangă) și Convorbirile de joi (1988), ce cuprinde textele radiodifuzate în cadrul emisiunii cu același titlu. SCRIERI: Aproape sonete, București, 1969; Discurs împotriva metodei, București, 1971; Poeme mecanice, Cluj, 1973; Fotografii fără retuș (în colaborare cu Mihai Creangă), București, 1974; Grădina de iarnă, Cluj-Napoca, 1980; Scene de vânătoare, București, 1981; Camera albă, București, 1982; Starea provizorie, București, 1984; Convorbirile de joi, Cluj-Napoca, 1988; Alice în țara noțiunilor, București, 2000; Claudia-San sau Poemul celular
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
1970-1974. Antologii: Simbolismul european, I-II, introd. edit., București, 1983. Repere bibliografice: Paul Dugneanu, „Ștefan Petică și vremea sa”, LCF, 1981, 8; Valeriu Cristea, O conștiință nouă, RL, 1981, 33; Șerban Cioculescu, „Simbolismul european”, RL, 1983, 11, 12; Șerban Foarță, Retușuri, O, 1983, 12; Irina Mavrodin, Simbolismul ca invariant și paradigmă, MS, 1984, 2; Paul Cornea, O antologie valoroasă, MS, 1984, 2; Dumitru Micu, O vastă panoramă a poeziei moderne, MS, 1984, 2. M.Dț.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288209_a_289538]
-
a transformat într-o mare provocare pentru Subsecretarul de Stat. Și-a implicat, sub presiunea timpului, toți subordonații în întocmirea acestui raport, hotărât să realizeze cea mai bună documentație pe care a văzut-o Kissinger vreodată. În final, după ultimele retușuri, nedorind să îl trimită pur și simplu, a stabilit o întâlnire și l-a dus personal. În timpul prezentării, i-a spus lui Kissinger „Domnule Kissinger, mi l-ați trimis înapoi de două ori. Tot personalul meu s-a concentrat asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
URSS. Povestirea cea mai celebră, însă, este cea a lui Andrî Gide, „tovarăș de drum” al PCF și figură mondială a antifascismului*; invitat în URSS, în 1936, Gide își publică în noiembrie 1936 întoarcerea din URSS, apoi, în iunie 1937, Retușuri la a mea „întoarcere din URSS”, în care nu se teme să scrie: „Mă îndoiesc ca în vreo altă țară de azi, fie ea și Germania lui Hitler, spiritul să fie mai puțin liber, mai încovoiat, mai înfricoșat (terorizat), mai
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
adevărați creștini care vor sponsoriza proiectul. Lumina și speranța vine tot din partea Partidului Democrat Agrar din Moldova, iar domnia sa și Andrei Sangheli vor întreprinde o călătorie la locul ales pentru această ctitorie (undeva prin părțile Sorocii) și vor face ultimele retușuri la proiect. Locul va fi ca o adevărată Mecca pentru basarabeni, toată lumea - de la președinte la ultimul cerșetor - trebuind să urce pe jos până la „Casa lui Badea Mior”, pentru a săvârși ritualul purificării. Făcând abstracție de incoerența discursului și de numeroasele
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
construcția socialismului într-o singură țară", ignorându-se teza revoluției permanente și victoria socialismului pe plan mondial (ideea aparținând lui Troțki). Pentru a supraviețui, Rusia a aplicat principiul "autodeterminării popoarelor", principiu susținut la Paris de președintele american Wilson, formulând mici retușuri teritoriale. Puterile occidentale au recunoscut URSS, după un embargo formal și o izolare diplomatică relativă, care a intervenit în anii 1924-1925. Primul stat occidental care a recunoscut URSS a fost Anglia, apoi aceasta a fost urmată de Franța, Italia și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
narațiune se desfășoară pe mai multe planuri, cu toate că prima impresie este de roman SF. Imediat după terminarea războiului, unui german, Peter Gast, i se transplantează memoria altuia, Anton Adam, aflat pe patul de moarte. Concomitent i se fac și unele retușuri de chirurgie estetică. Trimis în orașul lui din Bavaria, nu e recunoscut de familie, oricâte dovezi de apartenență încearcă să dea mamei, logodnicei și celorlalți. Numai un nebun al locului îl recunoaște. Personajul este de fapt un criminal hitlerist ascuns
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
ce va forma subiectul analizei. Apoi fiecare membru răspunde în scris prin trei soluții. După această etapă, fiecare participant pasează vecinului din dreapta foaia cu propriile propuneri, preluând la rândul lui, foaia cu soluțiile coechipierului din stânga, pentru a face diverse completări, retușuri, precizări etc. Rotirea se face de 5 ori, până ce ideile emise de oricare membru sintetizează cele mai bune propuneri și le transmite forurilor interesate. Metoda se numește 6-3-5 pentru ca primele 3 idei ale celor 6 participanți sunt preluate de alte
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
dintre zăpodii și fețe cu barba-ursului și cât de multe nu știu că știi...”), alteori, dimpotrivă, din giuvaerizarea versului regulat, inclusiv a celui de factură populară. Această din urmă operație implică, nu în puține cazuri, preluarea, cu sau fără subtile retușuri, a unor refrene sau formule stereotipe, mai ales de colinde: „Strugure, pe-un gard, de lemn,/ Strugurel de ziuă,// Să-ți țin partea îmi faci semn,/ Strugurel de ziuă”; „Frunză verde brad frumos/ Măi doruleț măi/ Astăzi s-a născut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
astfel de pagini pot fi Îndoite. Dar abia așa fac plicurile mai voluminoase. Domnule Dimitriu, deși am sentimentul că Încep să abuzez, revin cu câteva noi chestiuni, unele chiar de pe paginile pe care le-ați mai văzut, survenite după mici retușuri sau pur și simplu alte ipoteze de lecțiune. Astfel: 1. Pe pagina cu Broscuța era această notă: [16 august 1937] „Plec București (În tren, frații Naum; Victor Slăvescu)”. Dacă Victor Slăvescu e economistul, fost ministru de Finanțe, acești frați Naum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Este de văzut. Apoi cazul Dănuț Nemțeanu 693. Am remarcat, că În unele locuri stilul care În general este atrăgător, cu magisme de fluviu, plastic, În alte locuri mi se pare prea telegrafic 694 (O putem discuta, pe unele pagini). Retușuri cu totul neînsemnate, ar readuce În unitate, cele câteva treceri zic eu, brusce, de la o ideie la alta. Aș dori ca la Cluj să aduceți un exemplar din carte și neapărat frumoasa poezie recitată În seara aceea 695. Vă aștept
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lui Ciprian Porumbescu, publică documente de familie, amintiri despre Ciprian, momente din viața artistului, corespondență etc. Volumul Însumează 206 pagini. Am recitit În această vacanță fiecare articol În parte. Toate sunt foarte frumoase, chiar dacă unele ar cere pe ici-colo câteva retușuri. Dară așa cum se prezintă deocamdată, conținutul nu are destule articole legate de literatura noastră; nu avem material folcloristic; (aici Însă vom lua din Culegerile D-lui Popa) mult material legat de Învățământ (care ar merge, nu ar fi o problemă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
critică ispita evazionistă. A pus, astfel, un mare accent pe critică, noțiune prezentă la el cu ostentație, atât în revuistică și în demersurile publicistice curente, cât și în memorabila sa sinteză. Conștient de panșantul său romantic, încerca el însuși un retuș, opunându-i un anume criticism de program, fie și fără o acoperire consecventă. Se pune astfel întrebarea dacă era Hasdeu un romantic pur sau mai curând un spirit critic. Critica ultimelor decenii insistă pe necesitatea gândirii unei formule intermediare, admițând
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
Carta și Convenția Europeană a Drepturilor Omului ne oferă răspunsuri la toate situațiile care pot apărea. De ce mai este atunci necesară revizuirea Constituției? Să admitem chiar că ar fi necesară totuși o revizuire a Constituției, că avem nevoie de mici retușuri care pot să capete importanță în viitor, deși nu le vedem utilitatea în prezent. Apare în acest caz următoarea întrebare: cum se va aproba revizuirea prin referendum? Guvernul a avut inițiativa de a întreba Comisia de la Veneția în acest sens
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]