245 matches
-
Sfântul Grigore cel Mare -, nepricepuți, privim adesea statuile sculptate și Încă neter‑ minate, lăudându‑le deja ca și cum ar fi perfecte, Însă maes‑ trul le mai cercetează și le șlefuiește Încă ; deși aude că e lăudat, totuși nu Încetează să le retușeze, Îndreptându‑le”28. Sfântul Varsanufie, supranumit și Marele Bătrân, a fost rugat de unii să le spună pentru ce s‑a Îmbolnăvit un mare Avă de umflături roșii, aproape fiind de sfârșitul său pămân‑ tesc. La aceasta, Sfântul filocalic a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de identificare/deformare”: „I. Negoițescu [...] mărturisește nevoia imperioasă de a se confrunta cu un model, de a se regăsi în acesta ca virtualitatea sa ideală; răsfrângându-se în model, manieristul pare a se privi într-o magică oglindă care-i retușează trăsăturile [...]. Dar ca efect al acestei răsfrângeri, oglinda ne trimite înapoi un model desfigurat”. Eficiența metodei se observă mai ales în eseurile din prima parte a volumului (Vieți paralele), dintre care cel mai subtil este cel consacrat schiței Inspecțiune a
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
Dovezile prezenței omului în paleoliticul inferior pe aceste locuri, constau într-o varietate de piese arheologice precum: "așchiile mijlocii de silex de Prut, cu talon diedru fațetat, cu retușe de uzură pe latura dreaptă, apoi o lamă mijlocie de decorticare retușată pe ambele laturi -, precum și un gratoar (răzuitor)". Acestea au fost descoperite de arheologi în punctul GrinduPiersicărie, la 1 Km spre N de Școala Jigoreni, pe teritoriul comunei Țibănești. În plus, la cca. 1 Km spre S de Mironeasa (comuna Țibana
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de obiecte utilitare specifice<footnote „Trusa” copilului desoperit la Figuier cuprindea, pe lângă cochilii (impregnate cu ocru, ca de altfel întreg complexul funerar), cîteva așchii fragmentate, de dimensiuni reduse, provenind din secvențe operatorii diferite, două lamele à dos și o lamă retușată din silex, cu extremitatea distală rotunjită și tocită, în urma utilizării ca amnar. Ipotetic, piesele din silex ar putea reprezenta o codificare a unei simbolistici legate de producerea de lumină (amnarul), a sexului defunctului (armăturile de proiectil) și imaturității sale (așchii
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
manière au crayon) Procedeu de gravură care imită materialitatea creionului în desen. Compoziția se execută prin perforarea stratului de verni care acoperă placa, cu o serie de instrumente ascuțite și ace de diferite forme și mărimi. După corodare, forma se retușează. După cum se poate observa în lucrarea lui Demarteau (Fig. 84), structurile lăsate de rulete și ace imită perfect materialitatea lăsată de urma unui grafit pe hârtie granulată (Fig. 85). Am folosit cuvântul „grafit” pentru a-l diferenția de urma tipică
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
creion: Procedeu de gravură care imită desenul în creion - „manière au crayon”. Compoziția se execută prin perforarea stratului de verni, care acoperă placa, cu o serie de instrumente ascuțite și ace de diferite forme și mărimi. După corodare, imaginea se retușează. Paternitatea acestei tehnici a fost revendicata de trei gravori francezi: Gilles Demarteau (1722-1776), Jean Charles François (1717 1769) și Louis Bonnet (1743-1793). Acesta din urmă a gravat în culori, folosind o placă pentru fiecare ton sau culoare. Maniera creion a
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
în jur de cincisprezece operațiuni distincte pentru a pregăti blocul de silex astfel încît să poată fi desprinse din el, cu un ciocan din piatră, așchii care se pretează la fabricarea de unelte de un anumit tip, apoi pentru a retușa aceste așchii cu ajutorul unui ciocan sau poanson din os. Bucata de silex trece prin urmare de la rolul de unealtă la cel de materie primă pentru confecționarea uneltelor. Industrii „cu lame”, care făceau și mai multă economie de material, au coexistat
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
necesară - pentru care - dv., scuturat de egoismul majorității oamenilor, vă puteți pune în întrajutorare, de multe ori în sprijinul nostru. De exemplu, îmi spunea d-na Niță la telefon seara asta, că v-ați pune la îndemână să încercați a retușa 579 lucrarea monografică a lui Tempeanu 580. Cumnatul meu a luat-o de la d-na Niță, făcută (scrisă, n.E.D.) din creion și cam încurcată; am văzut-o și eu. Cu greu a fost descifrată și dată la mașină; numai în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
un braț în coarnele lui, iar cu celălalt braț îi proptea lancea în inimă. Brațele îi erau desfăcute în cruce și trupul proiectat pe spinarea și crupa cerbului, ca o răpire năzdrăvană din povești. Nemulțumit de prima expresie, ștergea și retușa. Noi în dădeam sugestii. Domnule profesor, piciorul drept din față ar trebui încordat puțin... Domnule profesor, gâtul ar trebui puțin mai pe spate... Când profesorul a socotit că noi, criticii, ne-am făcut datoria, a întărit liniile desenului, făcând din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Prin 1745 își ia ca tovarășă de viață, deocamdată fără căsătorie, pe Thérèse Levasseur, o tînără îngrijitoare care lucra la hotelul unde locuia. S-a împrietenit cu Grimm și a făcut cunoștință cu d'Alembert. Colaborează cu Voltaire și Rameau, retușînd opera Petrecerile lui Ramire. Începe să fie cunoscut ca muzician și dramaturg. Scrie o tragedie (Descoperirea lumii noi), comedii (Angajamentul temerar, Prizonierii de război), epistole în versuri etc.; i se prezintă opera Muzele galante. În 1748 o cunoaște pe doamna
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cei cu care avea relații, toate considerațiile noi pe care le fac asupra epocii în care a trăit, toate remarcile făcute pe măsură ce devin mai capabil de a reflecta și dispun de mai mulți termeni de comparație mă determină să-i retușez portretul. În felul acesta trecutul, așa cum îmi apărea altădată, se degradează. Noile imagini le acoperă pe cele vechi, la fel cum ascendenții noștri mai apropiați se interpun între noi și cei mai îndepărtați, încît nu recunoaștem, în legătură cu cei din urmă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
tîrziu, în mintea clientului cînd va trece prin fața prăvăliei sau cînd va evalua marfa pe care o deține. Dar, în realitate, temporalitatea are un al doilea focar, Bursa, unde se evaluează în fiecare clipă schimbarea prețurilor. Exemplul spațiului economic va retușa spațiul juridic din punctul de vedere al temporalității și va anunța temporalitatea spațiului religios. Trecerea de la virtual la actual, prin trecerea de la memoria socială difuză la un loc de-terminat al memoriei colective (juridică sau economică) se dovedește a fi
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
pentru ilustrația cărții la pictorii de meserie: Gillot, Troy și Lemoine, Boucher, Oudry. Mijlocul secolului (1755-1775) este perioada cărților cu viniete (ilustrații cu format mic intercalate în text), cea mai apreciată de bibliofili; gravurile sînt adesea trasate în acvaforte și retușate cu dalta pentru detalii; cîțiva artiști se consacră în mod special ilustrației de carte: Gravelot, Cochin fiul și mai ales Eisen, a cărui senzualitate a bucurat mai multe generații de bibliofili. Sfîrșitul secolului (1775-1800) revine la mai multă simplitate, ceea ce
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
teren. În primul rând, anumite zone ale feței necesită atenție specială: așa numita zonă T a feței este prima care devine lucioasă (fruntea și nasul). Din acest motiv, trebuie să porți întotdeauna asupra ta o cutie de pudră, pentru a retușa machiajul atunci când fața devine lucioasă. De asemenea, este imposibil să stai zece ore pe teren fără să bei sau să mănânci, astfel încât trebuie să ai asupra ta și un ruj de culoare cât mai naturală, pentru a-ți reface machiajul
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
pentru cel al drepturilor anterioare. În ceea ce privește aceste trei seturi de drepturi (politice, civile, sociale) problema cea mai importantă se regăsește în costurile pe care numeroase drepturi, dar în special cele sociale, le presupun. Ca urmare, există o încercare de a "retușa" politicile care fundamentează drepturile sociale în scopul de a ușura povara economică a comunității. Însă, așa cum s-a subliniat, aplicarea pe scara largă a drepturilor sociale este cel mai bun mijloc pentru a încerca reducerea inegalităților, încurajând astfel celălalt ideal
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
făcut cercetări în Maramureș: Claude Karnoouh, Constantin Noica et la quŒte d'une essence de la tradition roumaine (Comunicare la colocviul Identită Roumaine, Paris, 27-28 mai 1988) și Constantin Noica: Mătaphysicien de l'ethnie nation (Inalco, nr. 6). Un necrolog sensibil retușează ceea ce ar fi putut părea o polemică agresivă chiar în momentul decesului. Echivocă, să recunoaștem în primul rând din cauza contextului politico-ideologic din țară era și o a doua acțiune, la fel de controversată. Este vorba de planuri de colaborare cu exilul. în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
grav, își falsifică memoria și trecutul”. Nicolae Breban ( I ) Mottoul de mai sus constituie un exemplu perfect de „text în oglindă”, căci una dintre preocupările publicisticii post-decembriste a dlui Breban este tocmai rafistolarea propriului trecut. Mai grav, Domnia sa ține să retușeze și trecutul altora. Când, cu mai bine de un deceniu în urmă, publicam în revista 22 „Adio, Grobeimea Voastră!”, consideram că epuizasem orice răspuns pe care aș fi putut să-l dau unui lung șir de „imprecizii” la care ne
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Făcea însă impresie... Cunoștea întradevăr literatura franceză, dar într-o modalitate de cafenea și oarecum diletantă, câtă vreme Iosif cunoștea bine, în afara celor romanice, literaturile germană, engleză și maghiară. Foarte interesantă mi s-a părut informația după care Iosif îi retușa lui Anghel poeziile; în perioada în care au fost prieteni, Anghel nu tipărea o poezie până nu i-o vedea Iosif... * „După moartea lor tragică, unul la un an după celălalt, Iosif nemaiputându-și trăi decât sinucigaș clipele, Anghel descărcându
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
înregistrând totul cu maximă fidelitate. Nu mă preocupă profilul cititorului meu prezumtiv, cine e, cum e. Mă preocupă exclusiv chestiunea autorului caut să fiu eu autentic în ceea ce comunic (nu e ușor accentuez ce am zis înainte suntem înclinați să retușăm relatarea astfel încât imaginea noastră să fie cât mai bună, astfel încât să cădem mereu în picioare...). Dacă autenticitatea se atinge, atunci, implicit, și chestiunea cititorului se rezolvă. Nu m-am gândit la influența pe care pot exercita poeziile scrise de mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prietenia, Mihai Drăgan P.S. Fiecare text va avea în jur de 2 pag[ini] dactilografiate (nu mai mult; deci 60 de rînduri). </citation> (150) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”2 august 1990”> Dragă Costică, Reușesc, in extremis, să retușez articolul și să-l dactilografiez. Acesta va merge după acela despre lectură. Toate deci la rubrica Mențiuni critice. Te rog să-mi oprești pentru fiecare număr (cînd apare) trei exemplare, și nu două (cum am spus). Cu toată prietenia, Mihai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
redă imagini din atelierul de rulmenți pentru vagoane”. Iată motivarea refuzului de publicare: „Chenarul fotografiilor fiind prea lat și sobru, dădea aspect de doliu. Fotografiile au primit bun de tipar și au apărut În ziar Însă numai după ce au fost retușate și redate Într-o formă mai accesibilă difuzării lor”. Uneori, un singur cuvânt care nu „cadra” cu nazurile și năbădăile corectorului de partid, era schimbat, pur și simplu, cu un sinonim care sugera, de fapt, aceeași intenție publicistică: „În Rulmentul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
trăiesc în avanpremieră, premonitoriu, să fiu o prezență dedublată în cel care asistă la survenirea ei și cel care moare efectiv. Mă simt martorul decesului ce mă va răpune, iar labirintul îl asum drept mormântul neterminat, cavoul ce este încă retușat în așteptarea mea. În pofida acestei brize macabre ce îmi suflă pânzele corabiei de fragilitate existențială, înaintez spre mereu alte culoare ale situației nefericite ce m-a învăluit. Labirintul mă solicită întru solitudinea mea, amplificând-o. În interiorul său, mă resimt ca
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
G. Ibrăileanu, Paul Zarifopol, Pompiliu Constantinescu, M. Ralea, Ș. Cioculescu etc. "Cartea d-lui Călinescu, zice G. Ibrăileanu, specialist în materie, îți îmbogățește cunoștințele despre Eminescu, îți dă o imagine completă a lui - și plăcerea de a încerca să o retușezi - te încîntă ca o operă de artă, fiindcă, în limitele genului ei, este o operă de creație, și, în sfârșit, are calitatea eminentă de a te face să gândești. Este, după umila mea părere, monumentul cel mai impunător ce s-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
istorii de la 1848 încoace. Poate, deci, entuziasmul pentru generația de la 1848 s-a mai temperat și comprehensiunea pentru atitudinea antiliberală s-a mai lărgit. Constatările însă și explicările mi se par valabile și astăzi. Așadar, dacă ar fi ceva de retușat în acest studiu, ar fi numai în ce privește atitudinea subiectivă, și nu și constatarea obiectivă, în definitiv singura profitabilă pentru cititor. Dar voind să retipăresc aceeași carte, am crezut că trebuie să păstrez și tonul, pentru că și tonul face parte integrantă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lunii Februarie 1890, și 2) Că atunci purtam barba plină și..., bineînțeles, că aveam și chiar o altă Înfățișare. Cele două fotografii, pe care Îmi permit a vi le trimite, spre a nu influența nicidecum originalitatea lor, nu au fost retușate nici la negativ nici la pozitiv. Prima este o reproducere din a doua jumătate a lunii Septembrie 1889, după ce fusesem concediat, și anume ca deplin sănătos, din sanatoriul alopatie al doctorului K. din U., În urma unei cure de nedescris, care
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]