3,455 matches
-
plăcere trupească și constituie o cauză de sminteală și cădere<footnote Sf. Tihon din Zadonsk, Despre păcateă, pp. 219-221. footnote>. Creștinului îi este recomandată modestia, smerenia și decența în îmbrăcăminte. Omul din afară este după chipul celui din interior. Exteriorul revelează și înrâurește interiorul. Dacă hainele scumpe, luxul în îmbrăcăminte sunt expresii ale slavei deșarte, hainele provocatoare, indecente, exprimă pofta și goana după plăcerea trupească și constituie o cauză de sminteală și cădere. Ceea ce trebuie să caute creștinul nu este a
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
a trebuit ca Fiul lui Dumnezeu să Se întrupeze, căci putea fi trimis un prooroc sau un înger, dar nu ar fi fost îndeajuns. Întruparea deci ne arată în mod concret că Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4, 16), ne revelează în primul rând iubirea lui Dumnezeu. Taina Întrupării e privită în scrierile patristice și mai ales la Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca una care dinainte de veacuri a fost cugetată și rânduită, anume a fost rânduită unirea hotarului (definitului) și a nehotărniciei
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
acest recital. Dar dincolo de scurta sa apariție în coregrafia lui Forsythe, cealaltă partitură de dans pe care a avut-o în a doua parte a recitalului, în celebrul Pas de deux din actul III al baletului Don Quijote nu ne-a revelat decât o balerină sigură pe tehnica ei și atât și ne-a făcut să ne gândim ce excelentă primă balerină este Corina Dumitrescu în acest rol și cum strălucește, cu adevărat, Alina Cojocaru, pe care am văzut-o nu cu
Stele fără strălucire by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10024_a_11349]
-
totuna cu revelația, o revelație venind dinspre inteligibil și coborînd către sensibil. Altfel spus, revelația este actul de pogorîre a ideii divine în lumea simțurilor. Dacă ai norocul ca pogorîrea aceasta să te aleagă pe tine, atunci ți se vor revela adevăruri pe care alții nu le văd și pe seama cărora vei putea face profeții. De aceea, revelația e strîns legată de profeție. Nimeni nu ar putea fi profet dacă nu s-ar putea scălda mai întîi în matca cunoștințelor revelate
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
și demitizatoare prin intermediul unei perspective flexibile. Uneori distanțată, impasibilă, aceasta favorizează ironia, sarcasmul, judecata necruțătoare ori adjudecarea omniscienței; alteori atinge punctul zero față de obiectiv și chiar pătrunde în ființa intimă a lui Odiseu, pentru a relata din interior și a revela nucleul personalității, zonele întunecate ale subconștientului, mobilurile și intențiile ascunse, dorințele inconfesabile. Discursul narativ și imaginile țesute pe pînză, încărcate de simboluri ascunse, recreează scene din aventura eroului și profilul său eroic și uman. Istorisirea Penelopei începe din momentul în
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
în rândurile sale cât mai multe organizații, fundații, sindicate, persoane fizice etc. și care să ofere „un spațiu deschis dezbaterilor democratice de idei și programe sociale pe diverse teme de actualitate ale societății românești și nu numai. F.S.R. dorește să reveleze opiniei publice din România că există alternative la modelul actual de societate. Aceste alternative sunt centrate pe cetățeanul de rând și pe necesitățile sale, nu pe ideea că numai dezvoltarea capitalului în orice chip, sub orice formă și cu orice
Agenda2004-4-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281974_a_283303]
-
atunci când necesitățile o impuneau, deși indienii Guarani aveau propriii lor vindecători - șamanii. Familia Aguas ajunsese să îi cunoască bine, iar între medici și șamani s-a dezvoltat treptat un respect reciproc, care avea să dureze timp îndelungat. Șamanii și-au revelat câteva din secretele lor, iar Alberto Aguas a fost depozitarul acestor cunoștințe și modalități de vindecare, utilizând ceea ce primise în dar de-a lungul întregii vieți. Deoarece indienii erau pregătiți timp de ani de zile în această artă de vindecare
Agenda2004-31-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282702_a_284031]
-
considerat un simbol al rezistenței intelectuale, uitându-i-se abdicarea din anii târzii, când a scris acel Profil de epocă în Contemporanul și încă vreo două articole în Tribună în care, la fel, elogia socialismul ale cărui izbânzi i se revelaseră în sfârșit. Până la acestea Blaga, ce e drept, nu a colaborat, dar meritul nu este numai al său ci și al unor inamici personali înverșunați, ca Beniuc, ce s-au opus cât au putut ărecuperării" sale de către regim. Mai ales
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
a ieftinit liftul la cinematograf și s-au scumpit donațiile; / moartea izbucnește din țevi ruginițe și-mi laudă barbă, / apoi mă alinta - / un tramvai înghețat a devenit titanul orașului, / iar eu fircălesc prostește/ aceeași pagina..." ( Oprește gîndul, aici!). Lumea se revelă că text ("textul frunzelor izvoraște iarăși pe buze"), nu numai pentru a sfidă textul poetic, ci și, compensator, pentru a-l reconfirmă în subsidiar, precum un etaj simbolic al propriei sale mizerii: "eu disting doar vorbele mocirloase / că un pămînt
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
danubiene un imn impersonal pentru eliberarea zînei care trebuie să rămînă nuda...". Încă în Personalitatea..., combătîndu-l pe Taine, Aderca specifică esteticul printr-un criteriu psihologic, socotind "știință frumosului" drept "o disciplină psihologică" și nicidecum istorică sau sociologică, hărăzita a ne revelă "sentimentalitatea" proprie operelor de artă. Patru sînt principalele acte de disociere a esteticului de contextul sau cultural, pe care le reclamă teoreticianul nostru. Mai întîi confuzia dintre estetic și terapeutică medicală, întrupata de teoria, faimoasa în epoca, a lui Max
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
individuale, de natură psihologică. Multitudinea ipostazelor sale de existență estetică l-a transformat într-un antrenor jucător vivant.; ș.a.m.d. Nu întâmplător am evocat o incursiune teoretică asupra personajului devenit... speță, fiindcă în afara existenței sale (reale, fictive, imaginare, intuite, revelate ș.c.l.), mișcat pe o canava (de viață, de spirit) nu se poate vorbi de proză. Fie și atunci când aceasta este... poetică. O zicală românească spune că moara nu macină niciodată în gol. Ei bine, scriitorul polonez (n. în
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
mirosurile organice și în apele parfumate ale haremului, de negustor misterios și de iluzionist prin bîlciurile lumii, dar cu priviri de moralist și cu gîndul împovărat de speranță că de după orice colț sau din orice tufiș Dumnezeu i se poate revelă în toată slavă lui orbitoare, Ilfoveanu mai aproape de uscăciunea monastica și de spaimele ascunse că niciodată flagelarea nu ajunge pentru a stîrpi nemărginitele tentații ale cărnii. În orice caz, Ilfoveanu este visul unui Agopian măcinat de îndoieli și îngreunat de
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
nu? - cu destulă diplomație. Dar competițiile tinerilor performeri muzicieni, competiții desfășurate în țară în ultima jumătate a anului trecut? Toate au fost reluate sau, marea lor majoritate, s-au născut în acest ultim deceniu. În baza inițiativelor particulare. Au fost revelate capacități organizatorice nebănuite anterior. Au fost depistate surse de finanțare. Repet, în baza inițiativelor particulare! Competiții de percutanță spectaculoasă. Competiții de certă orientare tematică și repertorială. Oferta șanselor este largă. Tinerii muzicieni, cei care îi îndrumă, trebuie să o observe
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
se potrivește. Nu e, într-un cuvînt, autohton. El vine direct din apus, de la Paris, de prin jurul anului 1797. Și nu cu ifosele bucureștene ale bojuristului nostru de mai tîrziu. Nici cu amnezia conașului, căruia numele greblei nu i se revelează decît prin mișcarea nărăvașa a cozii proiectată în nas. Ci cu prestanta, cu morgă celei mai depline autenticități. Produsul este eminamente străin, importat, inimitabil, învelit în ambalajul sau original, marque deposée. Regalist înfocat odinioară, pe vremea Directoratului, june bogat, urînd
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
concert în acest sfârșit de secol, în prag de nou mileniu, în condițiile de accentuată globalizare a vietii muzicale artistice internaționale? În mod indiscutabil, figură emblematica în acest sens, imaginea apropiată nouă, este cea a pianistului Radu Lupu. Cantul sau revelează un univers spiritual bazat pe o cultură a stilurilor celor mai diverse, de la muzică baroca, de la Bach și până la contemporani, la muzică secolului nostru, de la recitalul solistic, de la introspecția, de la rostirea intimă prilejuita de frecventarea genurilor camerale, și până la marele
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
anume profil identitar: cronicarul, cel ce a sosit într-un loc pentru a-i descoperi o structură interioară secretă, pe care o va divulgă. Mai mult decît atît, cronicarul, care e necesarmente un outsider, pentru că numai lui i s-ar revelă cu adevarat această lume ciudată și ascunsă în ciudățeniile ei, este cel ce garantează ontologic viabilitatea universului pe care îl descoperă, de fapt instituie, povestindu-l. Eroul lui Mariaș se întreabă, de la începutul românului, daca nu cumva există o coincidență
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
pentru sine legătură cu comunitatea, dar îi permite să treacă neobservat și în felul acesta îi "răscumpără libertatea", spune Simmel, de a fi singurul stăpîn al vieții sale interioare. Dacă aventură pare centripeta, pentru că ruperea pe care o presupune îi revelează sinelui potențialitățile sale, toate acele lucruri pe care de obicei nu le face, modă pare centrifuga în măsura în care ea aliniază și uniformizează. Dar de fapt și modă este tot centripeta, căci ea delimitează interiorul de exterior, exact așa cum, la un alt
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
a fi martorul consimtitor la cu mult mai crispate terori. Și oricât de mocirlos ar fi libidoul celui care s-a ghiftuit cu nesăbuința înainte de culcare, nu se va putea compară cu imaginile televizate ale telefoanelor erotice. Acelea care-ți revelează, în secundar, cât de puțină varietate oferă domeniul, ce monotonie, puțină imaginație îngăduita acolo unde face lege instinctiva necesitate. A te împăca, a conviețui cu visele tale cele mai rele, refuzându-le orice caracter de premoniție și chiar când își
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
peste tot, înlăturate cuvinte precum cruce, biserica, sfînt, iar pe Dumnezeu scris exclusiv cu litera mică. Nici cuvinte că moarte, suferință, negru, boala nu mergeau totdeauna. Rîma fiind cîteodată necesară, în loc de moarte, cenzorul propunea soarte. Sensul conta mai puțin. A revelă a fost ani buni un cuvînt interzis. Îi era preferat a releva, chiar dacă nu sînt sinonime. Totuși, cînd naționalismul a căpătat oarecare consistentă...religioasă (cum altfel?), cenzură proceda pe dos decît înainte și te trezeai cu a revelă în locul lui
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
puțin. A revelă a fost ani buni un cuvînt interzis. Îi era preferat a releva, chiar dacă nu sînt sinonime. Totuși, cînd naționalismul a căpătat oarecare consistentă...religioasă (cum altfel?), cenzură proceda pe dos decît înainte și te trezeai cu a revelă în locul lui a releva. De tot hazul (de necaz) era să vezi căzînd orice referire la turci și la otomani în recenzii la Viața lui Ștefan cel Mare de N. Iorga (reeditata în anii '60), din fericire numai pe durata
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
ea însăși sublima, o lume a altruismului, curajului, dezinteresului și onoarei. Efectul quijotic de lectură este idealist, individualist, cu urmări pe planul imaginației fiecăruia dintre noi, fără implicații sociale sau pragmatice, nu ne ajută să trăim mai bine, dar ne revelă adîncă frumusețe ascunsă în sufletul oamenilor, ne învață să visăm și să iubim visele, pe scurt, este, înainte de toate, estetic. Celălalt efect de lectură îl descoperim dacă privim rolul cărților în anumite momente ale societății europene. Karl Popper face, într-
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
Și-l urmez la bine sau la greu,/ Căci fierbinte dragoste de țară/ Mi-a turnat în piept partidul meu!� (...)" Înspăimântătoarea priveliște a literaturii nu ne mai înspăimânta. Ana Selejan a transformat-o într-un obiect de studiu, i-a revelat - prin punerea în râma - istoricitatea. O femeie frumoasă și delicată, care își petrece timpul în biblioteca, se numără printre groparii comunismului. Ea nu se lansează în diatribe vehemențe împotriva realismului socialist, nu cere pedepsirea promotorilor lui. Trece doar în revistă
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
kierkegaardiene, deși nu e preluat din limba an care a fost inițial scris. Orice traducere se luptă cu un demon/ănger al originalului, si de fapt ănsăsi această luptă e o miză de lectură, ăn măsură an care ea poate revelă, uneori, ăn situațiile fericite, o ăntălnire spirituală, o congeneritate fericită și fertila, care mai tarziu va germina, sperăm, idei noi, pe sol autohton. ansa traducerile an sine au de depășit un dificil obstacol retoric: cititorii trebuie convinși, cumva, că au
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
produce cu toate acestea aptitudinea pentru contemplație". Din monografia lui Chastel închinata lui Ficino se poate desprinde, ca un fir călăuzitor, teoria că "astrul nenorocirilor este și cel al geniului", prin aceea că desparte imperios sufletul de aparente, că-i revelează esențele lumii. Melancolice și saturniene geniile au drept calități năzuința spre ideal, spre ceresc, darul contemplației, sensibilitatea penetranta, iar drept defecte condiția de exilat în lume, neînțelegerea societății, mizeria materială. Geniile își înving melancolia, subliniază Cristian Livescu, prin drogul utopiei
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
mă tem pentru mine pentru găndurile mele nespuse? (Pisică noastră). Dezlegat de obligația alcătuirii șaradelor metaforice (uneori răzbate prin ele o anume stăngăcie, un efort excesiv, de rural supus la o "cazna" inedită), Ioan Tepelea da glas unei sincerități ce revelează umanul afectiv. Tehnică e astfel contrabalansata, excesul de artificiu e corectat:"an vis am mai murit/ dar degeaba/ a fost ca si cum aș fi stat ăntins pe o prispa/ pentru ăntăia dată și fără nici o urmare.../ Sigur nimeni nu m-a
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]