221 matches
-
șcultura românăț nu s-a raportat, a făcut abstracție de existența” acestei cărți (vol I., p. 15). Nu cred până la capăt acest lucru, pentru simplul fapt că, măcar de circumstanță, Zanne a fost citat mereu. Desigur, de la a fi citat reverențios până la a fi citit cu interes, comentat cu competență și înțeles cu profit pentru evoluția folcloristicii românești în general este o cale lungă și care rămâne de parcurs. Nu bag mâna în foc că reeditarea Proverbelor... va marca încheierea acestor
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
Așa că scena se citește la două nivele. Portretele vîndute l-au scăpat pe Charles de creditori. Fiindcă în grup, portretele îl pot salva întotdeauna pe un descendent aflat în ceas de cumpănă. O fac însă doar cînd acesta le invocă reverențios. Iar reverența îmbracă multe forme. Poate fi ludică, precum în cazul lui Charles Surface, care încearcă să-și ascundă - cu jemenfichism - trăirile. Sau poate fi covîrșitor de orgolioasă, ca în cazul nobilului spaniol mai sus citat, ce spune cu emfază
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
Demersul lui Gerhard Wehr din această carte nu este așadar, printr-o frumoasă consecvență cu spiritul operelor maeștrilor săi, nici unul foarte transparent (deși e totuși foarte bine documentat), cât unul al intuiției și al racordurilor nu foarte evidente; și nici reverențios peste măsură nu este cu litera acestor opere (pe care o cunoaște totuși în amănunt). Dorința lui Wehr este de a realiza o confruntare între Jung și Steiner (care să o schițeze, poate, întrucâtva, pe cea evitată ori ratată de
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
el la rând, nu vrea să știe nici de mine și din nou biata doamnă este oprită în drum. Din fericire, o cunoștință, domnul Cernătescu, vorbește șefului, convingându-l că sunt artista și profesoara prințeselor, Aurelia Cionca. Atunci deveni foarte reverențios și ne poftește pe toți în biroul lui, ca să așteptăm trenul care vine pentru București. În birou se mai află o artistă de cabaret, o franțuzoaică zburlită și blondă, îmbrăcată pe jumătate soldățește cu șapcă de zuav francez, cu o
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
unde este posibilă o analiză a relației dintre aceste două texte." În mare, etica rescrierii poate fi justificată din două perspective. Prima privește textul literar în sine și ambiguitatea sa funciară care recuză o interpretare unică. Lectura hermeneuților, "cuminte" și reverențioasă în fața textului suveran, căuta sensul și excava în pagină pentru a-l descoperi, cu certitudinea că el a fost așezat de autor acolo și că ar fi putut fi identificat în cele din urmă. Luând notă însă de pluralitatea lecturilor
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
în străinătate, Suflețel a primit o telegramă din partea Aurorei cu acest conținut: "De ce întîrzii?" Atunci Suflețel a întrerupt excursia și s-a întors imediat în țară, arătând la toți, ca un certificat, telegrama. Clasicistul era foarte politicos cu toată lumea, saluta reverențios îndepărtînd pălăria până la maxima distanță posibilă față de corp, săruta mâinile doamnelor înclinîndu-se și descoperindu-se, iar dacă cineva se răstea la el, făcea o figură mai speriată decât se cuvenea, nu riposta și fugea repede pe ușă, mulțumindu-se a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la maximum cavaleria, iar în cazul că-i merge rău o să poată s-o șteargă oricând pe un drum roman. — Cum crezi că ar trebui dispusă armata? întrebă Chilperic, care în ciuda relativei sale tinereți, nu părea să manifeste vreo teamă reverențioasă față de Magister. Etius răspunse prompt: — Probabil că Atila va prefera că se lupte în tabăra lui fortificată și, cu siguranță, nu-și va posta hunii prea departe de ea. Oricum, după câte spun iscoadele, gepizii, care au ajuns ultimii, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
apoi îl lăsa să-și dezvăluie existența sa nu prin cuvinte, ci prin spațiul contaminat care se simțea între ele și dincolo de ele. Într-un fel, poezia care se autointitulează postmodernistă și care își amintește mai mult sau mai puțin reverențios de Nichita vine de fapt din Virgil Mazilescu la care parcă se teme să facă trimiteri. Fără îndoială, ea se îndepărtează în cele din urmă de spațiul contaminat în care s-a otrăvit - până la moarte - Mazilescu și își găsește resurse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
mare plăcere decât să-și pună un anteriu alb și să bălăngăne ceva din alamă, care scotea fum. Până și părinții lui îl considerau deranjant de spiritual. Credea că era responsabilitatea lui să îndrepte lumea spre ceea ce era vechi și reverențios. Preocuparea lui față de puritate, un fel de manie compulsivă pentru curățenia sufletului, durase, cu modificări minore, toată perioada adolescenței, cuprinzând chiar și izbucniri de rușine pentru că nu reușise să se abțină de la ceea ce el și preotul său denumiseră, cu tact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
care se plecau să-i atingă hainele și să-i sărute mâna. A doua zi, în Vinerea Mare de dimineață, Ștefan stătea în cancelarie de vorbă cu secretarul italian. Intră grăbit un comis de al treilea rang și, după ce l salută reverențios pe prinț, spuse: — Breazul domniei tale e tot numai o spumă, nimeni nu se poate apropia de el. Turculeț zice că trebuie să-i lase sânge și noi nu știm ce să facem. Cum poruncește domnia ta? — Turculeț este aci? Când
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de salcâm. Admirăpentru a câta oară? frumusețea tulburătoare a fetei. Arată parcă un pic mai plinuță. Sau e doar o simplă impresie? Oricum, o prinde foarte bine, seamănă puțin cu acei copii zâmbitori de pe reclamele la săpun. Îi sărută foarte reverențios mâna. Ținând politicos cascheta la piept, masivul portar galonat le deschide ușa, zâmbind profesional. Ca de obicei, localul este plin. Sub globurile mișcătoare de cristal, masa compactă a dansatorilor se agită frenetic pe ringul parchetat, devenit dintr-o dată prea strâmt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mi-a răspuns, făcând să dispară găina și sticla într-o tășulcă kaki ce se afla la șoldul lui, marș soldat la loc și te anunț eu! Și pentru că nu știam ce să răspund, adică “să trăiți”, m-am aplecat reverențios, cu un picior adus înapoi și cu o mână pe piept, cu ochii în ochii lui și ne-am retras spre locurile noastre, văzând totuși în căutătura lui multă omenie, ba chiar și un zâmbet vag în colțul gurii. Curând
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
acea creditivă papa se referă la originea romană a românilor și prin urmare la înclinația pentru scaunul apostolic, moștenită cu înrudirea prin sânge; deci papa-i adresează lui Ioannițiu admoniarea, ba chiar ordin formal ca să primească în mod demn și reverențios pe delegatul papal, puindu-i în perspectivă trimiterea-n curând a unui împuternicit mai înalt sau adecă a unui legat în toată forma numai daca acest domnitor va fi dovedit îndestul seriozitatea intenției și adâncimea sumisiunii sale. Cea dentîi solie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regentul interimar, contele Enric, nu se putea deloc hotărî, în incertitudinea în care se afla, de-a primi coroana împărătească ce i se oferise lui, ca urmașului prezumtiv la tron. Neînduplecatul Ioannițiu, încrezut în steaua sa, refuză chiar de la-nceput, reverențios însă hotărâtor, încercările de mijlocire ale papei Innocențiu III, care solicitase restatornicirea păcii și eliberarea împăratului. Marchionul Bonifaciu de Montferrat, acum rege al Thessalonicului, care vedea amenințîndu-se provinciile lui de la nord de către bulgari și cumani, purcese asemenea în ajutorul celorlalți
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
second-hand - și îi rămăsese în cap. Nu la fel de mult pe cât mă bucur eu. Marcus îi privi corpul dezbrăcat, apoi și-a băgat mâna sub ea și a întors-o pe burtă. Înainte de a o penetra, a așteptat un moment, aproape reverențios. Trecuse aproape o săptămână de când făcuseră ultima dată sex. Nici nu speraseră să o poată face sâmbătă după-amiaza. După ce Craig l-a lovit pe Marcus cu camionul roșu, nu îl mai lăsa să se apropie la mai puțin de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Îmbogățiți de atunci, noii industriași și bancheri, ale căror odrasle fuseseră pînă atunci Împiedicate să pătrundă ani la rînd, fiindcă numele lor de familie miroseau a nou, s-au hotărît să-și creeze propriile școli, unde acestea să fie tratate reverențios și unde ei Înșiși să poată Împiedica accesul odraslelor celorlalți. Banul e ca oricare alt virus: odată ce putrezește sufletul gazdei, o pornește În căutare de sînge proaspăt. Pe lumea asta, un nume de familie dăinuie mai puțin decît o migdală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
lauri, și alături o balanță aurită. Agliè ne explica Întruna diferitele referințe, dar aș minți dacă aș spune că i-am acordat toată atenția. Mă interesa expresia multora dintre invitați, care treceau de la un simulacru la altul cu o atitudine reverențioasă și emoționată. „Nu se deosebesc de cei care se duc la sanctuar să vadă Fecioara neagră cu veșmânt brodat acoperit cu inimi de argint”, i-am spus lui Belbo. „Cred ei oare că aceea e mama lui Crist În carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
culegem ? Unde o vom depozita ? Cum o vom proteja de frig ?" și câte altele. O mașină militară kaki s-a ivit la marginea pădurii fără să fi auzit zvon de motor și din ea a coborât șoferul care a deschis reverențios ușa ajutând să coboare doi militari. Când s-au apropiat, mi-am dat seama că erau mari în grad. Copiii nu erau în preajmă iar noi, femeile, i-am întâmpinat cu capetele plecate ca și cum am fi așteptat ca cine știe ce reproșuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
teniși albi. Uniformă avea cu el o cutie din lemn, pe care o purta ceremonios, iar Nakano ducea un casetofon Sony. Nakano punea casetofonul la baza catargului, iar Uniformă deschidea cutia din care scotea un steag frumos împăturit. Îl oferea reverențios lui Nakano, care îl prindea de frânghia catargului în așa fel încât să scoată în evidență frumusețea cercului roșu, reprezentând soarele, pe o suprafață întinsă de un alb imaculat. Apoi Uniformă apăsa butonul. Kimigayo. Steagul urca și urca. Pe la versul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Își scoase agenda din geanta de umăr și o trânti cu zgomot pe birou. — E specialist în tratarea infertilității și a fost minunat. De fapt, a fost emoționant. — Oh, vai. Îmi cer scuze că tonul meu n-a fost destul de reverențios. Dar, știi, am o rezervă înnăscută față de figurile cu autoritate. Mai ales dacă poartă halat alb și îmi vâră chestii de metal în vagin. Sunt sigură că ai dreptate. Domnul doctor Laurence Westcott este excepția ce confirmă regula. Așadar o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
până la recepție, făcându-și loc pe lângă munți de ziare, bicicleta lui Sean McGee și un cărucior care aparținea probabil unei persoane venite să dea un anunț la mica publicitate. — Așteaptă afară, îi șopti dramatic Elaine de la recepție. După tonul ei reverențios, Fran presupuse că trebuie să fie primarul sau cel puțin vreun star pop în turneu care vizita stația locală de radio. Pentru o clipă scurtă, de care se rușină, se întrebă chiar dacă nu cumva era Jack, venit să-i explice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
coral, ieșeau cifre și cuvinte șoptite care pluteau în sus, în timp ce, cu ochii aplecați, scria câteva numere pe o bucățică de hârtie. Trupul ei frumos, care în decursul anilor se dovedise a fi și el o investiție profitabilă, se apleca reverențios peste micul altar cu suprafața de plastic laminat. Fumul ca de tămâie de la țigara pusă în scrumiera din dreptul cotului se înălța șerpuind, ca și rugăciunile ei, sus deasupra monedei pe care o ridicase ca să-i cerceteze data emisiunii: singura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cowboy gâdila cu biciul un oaspete elegant. Sportivul țintuia la podea un altul, ce părea în culmea fericirii. Peste tot se auzeau țipete, gemete, chiote. La patefon puseseră acum o altă placă: Lena Horn. „Spirituală“, „vioaie“, „teribil de cosmopolită“, spuneau reverențios cei de lângă patefon. Cowboy-ul se desprinse de admiratorii lui excitați ca să-și sincronizeze buzele cu cuvintele de pe disc, șerpuind în jurul camerei ca o șansonetistă încălțată în cizme. Cu o revărsare de țipete, musafirii se adunară în jurul lui, fără să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
se Întorceau la Dumnezeu. Lucrul de la el din brațe nu murise de mult timp. Cu doar câteva ore În urmă era plin de viață. Era fericit. Era murdar, dezgustător și imperfect... Acum Însă era pur. Cu mișcări blânde, Îl puse reverențios la loc deasupra grămezii, la un loc cu toate celelalte. Totul de aici fusese cândva viu, plin de energie, zgomotos, murdar, imperfect, dezgustător. Acum Însă cu toții erau lângă Dumnezeu. Acum Își aflaseră liniștea. Închise ochii și inspiră adânc, Îmbătându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Auzise că îi uimise pe adepții templului lui Krishna cu clarviziunea sa; acum își folosise puterile ca să o examineze pe ea. Îl înghionti cu cotul pe domnul Gupta. — Fii respectuos cu el, îi spuse, surprinzându-l cu nota cea nouă, reverențioasă, a vocii sale. Era cu siguranță cuprinsă de venerație față de ceea ce vedea. Chiar și bărbatul de la magazinul de betel, care venise și el în vizită, gândindu-se că poate mai vindea din marfă cât timp își satisfăcea curiozitatea, se întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]