831 matches
-
a interveni în război au mers mai departe de atât: SUA încercase încă din vremea războiului americano-spaniol să limiteze accesul oricărei alte puteri europene în zona lor geografică de interes, emisfera vestică. În 1914, când în Europa cele trei puteri revizioniste, reunite sub numele de Puterile Axei, având în frunte Germania, declară război Serbiei, SUA realizează gravitatea situației din punct de vedere al propriului interes național: o putere revizionistă în Europa, în special una precum Germania, ar putea periclita statusul Statelor Unite
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de interes, emisfera vestică. În 1914, când în Europa cele trei puteri revizioniste, reunite sub numele de Puterile Axei, având în frunte Germania, declară război Serbiei, SUA realizează gravitatea situației din punct de vedere al propriului interes național: o putere revizionistă în Europa, în special una precum Germania, ar putea periclita statusul Statelor Unite în emisfera vestică și mai ales supremația americană asupra mărilor și principalelor puncte ale rutelor comerciale din această zonă geografică. Ca atare, este perfect întemeiat motivul american de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai deschise către risc, mai dispuse să ia în considerare și alte obiective decât securitatea, mai satisfăcute cu o doză mai mică de securitate. Dacă lumea lui Waltz este populată de puteri de statu-quo, cea a lui Mearsheimer cuprinde puteri revizioniste: când nu pot trece la ofensivă (principala strategie ofensivă fiind războiul), aceste puteri încearcă fie să contrabalanseze eventualii agresori, fie alte strategii, între care se distinge pasarea responsabilității către alt actor, evitând astfel costurile presupuse de contrabalansare. Variabilele geografice - dacă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
realismului ofensiv (pentru o discuție succintă despre puterea explicativă a altor teorii realiste, vezi considerațiile despre dezbaterea neorealism - neoliberalism în capitolul „Neoliberalismul”). El constată că raporturile dintre Marile Puteri, între 1792 și 1990, au luat forma unor conflicte între state revizioniste, singurele puteri statu-quo fiind hegemonii regionali. Japonia (în perioada 1868-1945), Uniunea Sovietică (1917-1991), Italia (1861-1943), Marea Britanie (1792-1945) și Statele Unite (1800-1990) se comportă, apreciază el, în conformitate cu enunțurile realismului ofensiv. În toate aceste cazuri, evidențele istorice susțin - apreciază Mearsheimer - enunțurile realismului ofensiv
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
entități statele ce au ca principală caracteristică suveranitatea. Balanța de putere poate fi decrisă succinct în felul următor: într-un sistem internațional în care există o configurație bipolară sau multipolară, când una dintre Marile Puteri se dezvoltă, pe un fundal revizionist, devine o amenințare la adresa securității și statusului tuturor celorlalte Mari Puteri ale sistemului; prin urmare, acestea se coalizează împotriva ei, astfel încât puterile lor relative să o echilibreze pe cea a statului revizionist din sistem, scăzând în felul acesta riscurile și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dintre Marile Puteri se dezvoltă, pe un fundal revizionist, devine o amenințare la adresa securității și statusului tuturor celorlalte Mari Puteri ale sistemului; prin urmare, acestea se coalizează împotriva ei, astfel încât puterile lor relative să o echilibreze pe cea a statului revizionist din sistem, scăzând în felul acesta riscurile și probabilitatea unui atac al acestuia. Conceptul de balanță a puterii nu este numai extrem de important în înțelegerea istoriei sistemului internațional -el este și unul dintre cele mai vechi concepte ale domeniului relațiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și de faptul că aceasta se modifică în mod constant. Astfel că unele configurații ale puterii favorizează unul dintre poli, altele favorizează celălalt pol, creând astfel în sistem o serie de nemulțumiri și tensiuni care conduc la apariția de state revizioniste ce urmăresc să schimbe statu-quo-ul, pentru a aduce sistemul într-o configurație de distribuție a puterii care să le avantajeze. Balanța de putere este o formă de acțiune internațională, în sensul în care vorbim mai degrabă de „balansare” decât de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ca balanța să fie adaptată treptat la noua structură de putere din sistem, pe măsură ce aceasta se schimbă. Nici distribuția de capacități efective sau percepute nu rămâne aceeași o perioadă lungă de timp. Acest lucru generează în sistem apariția unor puteri revizioniste împotriva cărora se vor coaliza celelalte state, pentru menținerea statu-quo-ului sau, în cazul unor conflicte, pentru revenirea la statu-quo-ul anterior. Această dimensiune comportă câteva sensuri specifice: 1. Balanța de putere se referă la menținerea echilibrului, ceea ce implică o acțiune deliberată
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
tocmai din ideea distribuției egale a puterii. Ea se aplică diferit fiecărui stat în parte, în funcție de anumite caracteristici ale acestuia, între care se numără: capacitățile sale, încrederea și coeziunea lor internă, capacitățile celorlalte state din sistem (mai ales ale statului revizionist), pozițiile adoptate de celelalte Mari Puteri ale sistemului în raport cu statul revizionist, de simpatiile sau antipatiile politice personale etc. În funcție de aceste caracteristici, în situația unei balanțe de putere, statele pot alege dintre trei strategii majore de acțiune în sistemul internațional: Balansarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fiecărui stat în parte, în funcție de anumite caracteristici ale acestuia, între care se numără: capacitățile sale, încrederea și coeziunea lor internă, capacitățile celorlalte state din sistem (mai ales ale statului revizionist), pozițiile adoptate de celelalte Mari Puteri ale sistemului în raport cu statul revizionist, de simpatiile sau antipatiile politice personale etc. În funcție de aceste caracteristici, în situația unei balanțe de putere, statele pot alege dintre trei strategii majore de acțiune în sistemul internațional: Balansarea (balancing) - se referă în principal la două tipuri specifice de acțiune
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acțiune în sistemul internațional: Balansarea (balancing) - se referă în principal la două tipuri specifice de acțiune: Alianța sau coaliția - situația în care, în eventualitatea unui conflict internațional, în condițiile unei balanțe înclinate a puterii în favoarea unui stat (grup de state) revizionist(e), un stat poate alege să se alieze cu statul (statele) mai slab(e) - sau perceput(e) ca fiind mai slab(e) - pentru a balansa statul (statele) revizionist(e). În cadrul formării de alianțe intervine însă un calcul rațional extrem de complex
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
condițiile unei balanțe înclinate a puterii în favoarea unui stat (grup de state) revizionist(e), un stat poate alege să se alieze cu statul (statele) mai slab(e) - sau perceput(e) ca fiind mai slab(e) - pentru a balansa statul (statele) revizionist(e). În cadrul formării de alianțe intervine însă un calcul rațional extrem de complex, legat de balanța costuri-beneficii, precum și de situația și capacitățile prezente și estimate ale aliatului raportat la riscul de a fi aliat. Balansarea în sensul îndeplinirii rolului de balansier
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
aproximativ în 1815 și se sfârșește în 1918, odată cu sfârșitul primului război mondial. Războaiele napoleoniene și Revoluția franceză care le-a precedat, au dat Europei și Marilor Puteri europene măsura gradului de risc pe care îl reprezenta ridicarea unui pol revizionist în sistem. Ca atare, la Congresul de la Viena (1815), Marile Puteri europene - Marea Britanie, Austria, Prusia și Rusia - stabilesc ca regulă principală a sistemului internațional principiul balanței de putere. Astfel, balanța de putere se permanentizează și devine o instituție a sistemului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care Walt le aduce prin intermediul teoriei sale este aceea de a recunoaște faptul că, în sistemul internațional anarhic, statele nu sunt motivate strict de dorința de a-și maximiza securitatea, ci și de dorința de a-și maximiza puterea. Statele revizioniste din acest punct de vedere sunt profund nemulțumite de poziția lor în sistem la un anumit moment dat, astfel încât doresc să schimbe distribuția de putere în sistem în propriul lor beneficiu, pentru a dobândi de mai multă putere și o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
poziția lor în sistem la un anumit moment dat, astfel încât doresc să schimbe distribuția de putere în sistem în propriul lor beneficiu, pentru a dobândi de mai multă putere și o poziție fruntașă în sistem. Confruntate cu realitatea unui stat revizionist care se ridică în sistem contestându-l, celelalte state au două posibilități: fie îl contracarează, balansându-l, fie i se alătură, aliniindu-se. În cazul în care statele aleg să-l balanseze, ele se vor alia împotriva lui, astfel încât puterea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
relativă cumulată să echilibreze balanța de putere în sistem, dar până în momentul în care ulimul stat care balansează aduce puterea necesară pentru ca balanța să se echilibreze din nou. În al doilea caz, statele pot să aleagă să se alinieze statului revizionist. Acest tip de comportament, susține Walt, este indus tot de amenințarea pe care statul revizionist o prezintă pentru întregul sistem. În cazul alinierii însă, avem de-a face cu un schimb asimetric de capacități, în sensul că statele care se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
stat care balansează aduce puterea necesară pentru ca balanța să se echilibreze din nou. În al doilea caz, statele pot să aleagă să se alinieze statului revizionist. Acest tip de comportament, susține Walt, este indus tot de amenințarea pe care statul revizionist o prezintă pentru întregul sistem. În cazul alinierii însă, avem de-a face cu un schimb asimetric de capacități, în sensul că statele care se aliniază sunt de obicei mai slabe decât cele cărora li se aliniază - prin urmare, contribuția
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ele acceptă un rol de subordonare în alianță, cu scopul de a-și maximiza astfel securitatea. Alinierea este rezultatul a două structuri motivaționale diferite: statele se aliniază fie pentru a-și maximiza securitatea, prin conciliere sau prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru a beneficia de pe urma succeselor înregistrate de statul revizionist. Walt accentuează aspectul negativ al alinierii, susținând că în sistemul internațional, comportamentul predominant (și firesc) al statelor este acela de a balansa amenințările. Problema principală pe care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
maximiza astfel securitatea. Alinierea este rezultatul a două structuri motivaționale diferite: statele se aliniază fie pentru a-și maximiza securitatea, prin conciliere sau prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru a beneficia de pe urma succeselor înregistrate de statul revizionist. Walt accentuează aspectul negativ al alinierii, susținând că în sistemul internațional, comportamentul predominant (și firesc) al statelor este acela de a balansa amenințările. Problema principală pe care o ridică teoria lui Walt este una legată, de asemenea, de structura sistemului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cu o amenințare, nu și ale celor care reprezintă amenințarea, la nivel sistemic, precum și a celor care nu sunt direct amenințate dar care totuși se aliază din diferite motive. Ca atare, comportamentul și alegerea de a se alia ale statelor revizioniste sunt trecute cu vederea. Din acest punct de vedere, teoria lui Walt ajută mai degrabă la explicarea comportamentului statelor în fața amenințărilor externe. A treia direcție teoretică de studiu al alianțelor este teoria balanței de interese, dezvoltată de Randall Schweller în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
construite pentru a maximiza și securitatea, dar și profitul (puterea). Astfel, cele două tipuri de comportamente de aliere corespund celor două mari structuri motivaționale: statele care urmăresc mai degrabă maximizarea securității și menținerea statu-quo-ului vor alege să balanseze, în timp ce statele revizioniste sau care urmăresc să-și maximizeze profitul și puterea în sistem se vor alinia. Însă cele două tipuri de comportamente nu sunt opuse, așa cum se presupusese în cele două modele structurale anterioare, ci pur și simplu alternative, determinate de interese
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la schimbare în sistemul internațional, funcționând pe sistemul feedbackului pozitiv. Structura motivațională din spatele alinierii este complexă, făcând posibilă identificarea câtorva tipuri de aliniere. În primul rând, alinierea statelor de tip șacal. Aceasta are la bază ideea că ridicarea unui stat revizionist puternic în sistem atrage întotdeauna o seamă de state revizioniste mai puțin puternice, care urmăresc să profite de pe urma succeselor obținute de către acesta, pentru a-și mări și ele puterea și pentru a obține noi beneficii. Aceste mici puteri revizioniste au
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Structura motivațională din spatele alinierii este complexă, făcând posibilă identificarea câtorva tipuri de aliniere. În primul rând, alinierea statelor de tip șacal. Aceasta are la bază ideea că ridicarea unui stat revizionist puternic în sistem atrage întotdeauna o seamă de state revizioniste mai puțin puternice, care urmăresc să profite de pe urma succeselor obținute de către acesta, pentru a-și mări și ele puterea și pentru a obține noi beneficii. Aceste mici puteri revizioniste au ca scop principal al alianței obținerea unui profit în urma acțiunii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
stat revizionist puternic în sistem atrage întotdeauna o seamă de state revizioniste mai puțin puternice, care urmăresc să profite de pe urma succeselor obținute de către acesta, pentru a-și mări și ele puterea și pentru a obține noi beneficii. Aceste mici puteri revizioniste au ca scop principal al alianței obținerea unui profit în urma acțiunii lor de aliniere. Un exemplu clasic al acestui tip de comportament este decizia lui Mussolini din 1940 de a intra în război de partea puterilor Axei, urmărind o serie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și presată de teama de a fi asimilată de colosul din Est, care își adusese trupele și îi ocupase o parte considerabilă din teritoriu, inclusiv capitala. Al treilea tip de aliniere este cea futuristă - adeseori, statele se aliniază unei puteri revizioniste considerând că schimbările pe care aceasta le promovează reprezintă viitorul sistemului internațional. Acest tip de comportament este de obicei indus de calitățile personale și charisma liderilor politici, precum și de ideologiile noi și dinamice, susținute de masive aparate propagandistice. Este cazul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]