386 matches
-
zona periculoasă a epigonismului. Practic, extensia postuniversitară a respectului exprimă o elecțiune personală, un mod serios de a-și pregăti despărțirea. O face deja prin înscrierea compozițiilor lui într-o operațională scenografie. În spațiul de joc, apar personaje din epoci revolute, actori și cabotini, nobili și plebei. Pictorul are harul unui constructor de imagini care știe să anime relațiile și să le puna de acord cu ansamblul. Individualizarea acestor apariții histrionice nu mizează pe imaginare dialoguri, ci pe atmosfera spațiului unde
CĂTĂLIN ALEXANDRU CHIFAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363902_a_365231]
-
o infirmă și o inutilă pentru semenii mei de logos. Trebuie să recunoașteți că epoca grandilocvenței a apus și că snobismele de tot felul au pătruns și în lumea noastră, a scribilor, care nu mai e refractară la toate tendințele revolute, ci susține această „intersecție” meritorie a tuturor acestor dionisii de gusturi și ideologii. Toți laolaltă : (Mai mult decât încântați) - Distinsă domnișoară, suntem uimiți și mulțumiți că n-am detectat nimic artificial în frumusețea dumneavoastră. Parcă domnia voastră nu copiați nimic din
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > ROMAN ȘI BOLOGA Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului ROMAN ȘI BOLOGA Prin anii ’50 - ’60 ai secolului revolut, doi faimoși profesori de română își disputau întâietatea în urbea de pe Timiș: Liviu Roman și Constantin Bologa. Am avut șansa „să-i prind” pe amândoi în cei patru ani petrecuți prin liceele din orașul natal: LBL (Liceul de Băieți Lugoj
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
comă, fie în alte împrejurări. Pe de altă parte, experiențele trăite de Iustin Dobrescu din momentul accidentului sunt descrise de autor cu multă măiestrie și sprijinite pe oarecare suport informativ. Tânărul este plasat într-un cadru straniu, într-un timp revolut și un spațiu care nu au nimic de a face cu situația lui actuală. Cu destulă abilitate și cu intuiție, autorul conduce firul acțiunii care lasă întotdeauna loc întâmplărilor inedite, neașteptate. El aduce în actualitate probleme de importanță națională, cum
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
deopotrivă prezumțios, insuficient “îmbisericit” și, pe alocuri, prea disponibil pentru autori necanonici și spații religioase din afara creștinismului. Pentru cruciații secularizării și, în general, pentru spiritul vremii voi face, dimpotrivă, figură de “reacționar”, sensibil, în mod inexplicabil, la texte și idei revolute. Îmi asum, cu scuzele de rigoare, aceste “portrete”, dar îmi fac iluzia că încercarea mea își poate găsi un rost și într-o tabără, și în cealaltă. Cred (și sper), de asemenea, că există o sumedenie de cititori cărora lectura
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
deopotrivă prezumțios, insuficient «îmbisericit» și, pe alocuri, prea disponibil pentru autori necanonici și spații religioase din afara creștinismului. Pentru cruciații secularizării și, în general, pentru spiritul vremii voi face, dimpotrivă, figură de «reacționar», sensibil, în mod inexplicabil, la texte și idei revolute. Îmi asum, cu scuzele de rigoare, aceste “portrete”, dar îmi fac iluzia că încercarea mea își poate găsi un rost și într-o tabără, și în cealaltă. Cred (și sper), de asemenea, că există o sumedenie de cititori cărora lectura
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
produc efecte magice : „Apollinaire, Apollinaire, Villon, Villon...ce gol imens ! Pisc Barbu, patimă, arteră Cronometând o altă eră, Clepsidră veacului, și sens.” Autobiografia poetului se păstrează într-un spațiu imaginar și acoperă cu spumele ei superbe, realitatea : „Un timp romantic, revolut, Adolescența cu săruturi, Strivită de un ev cu scuturi ; Surâsul strâmb luat recrut, Vasal de sânge și tributuri, Evocă Evul în auz Balade, epopei canzone, Istorii ale altor zone Pe care astăzi le refuz ; Procesiuni pentru madone.” Un text sentimental
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
un major Un sunet dulce, cristalin, Cu suflul unui dirijor Ce-mi este astăzi alcalin, Esență pentru minte trează, Lucrată de vechi făurari, Din strune care mai vibrează, Emoții pentru noi lăstari... Un puls dintr-un țesut nostalgic, Zvâcnește astăzi... revolut, Cosmopolit, etimologic De taina unui absolut... Străină-am fost în a mea țară, Cu gândul, limba și ideea, Dar port, la inimă,-n cămară, Sătucul meu... și Odiseea!... Referință Bibliografică: SĂTUCUL MEU, ȘI ODISEEA / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN
SĂTUCUL MEU, ŞI ODISEEA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365935_a_367264]
-
materiei”, așa cum este estetica aulică pur comnenă a secolului XII. Firesc apare întrebarea: cum a rămas mediul artistic transilvan atât de fidel unei faze depășite a picturii bizantine? Răspunsul e unul singur demonstrează autorul: nu datorită atașamentului față de o artă revolută în disprețul artei contemporane paleologe ci datorită izolării; o enclavă românească tot mai modestă în resurse materiale, izolată geografic din cauza dominației maghiare de după 1204, necunoscătoare a artei paleologe contemporane din afara enclavei, care și-a continuat astfel tradiția școlii locale românești
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
așezăm (încă) în plan vizual verticala îndoielii, spuzind-o cu vocalize de foc și șlefuind-o cu ocheadele injectate ale îndoielii și răzbunării. Sintagma Lăpușneanului cu „capul lui Moțoc” este lasoul aruncat de cerberii descăunați și dezaxați ai unei puteri revolute, ce ne cuprinde într-o uriașă acoladă, cea a neputinței îndârjite și care nu mai contenește. Șuvoiul cald al iritării din orice, orișicând și orișiunde se propagă tentacular în toate mediile social-profesionale și politice topind, ca un acid, membrana subțire
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
și imprecații social-morale și istorice acumulate de generația mai vârstnică de azi. Cel puțin în partea de lume de unde am sosit eu aici! Zisa cu “muream și p-asta n-o mai știam” vine nu ca un reproș adresat vremurilor revolute sau mai noi ci să completeze tendința de integralitate a cunoașterii, multilateralitatea personalității umane de a-și pune în valoare potențele creative dar și recreative, cu evidențierea dimensiunii de divertisment la care are dreptul și aspiră orice persoană, altfel neîntregită
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
expres” (defect profesional de vorbire) la București!”. Multmai târziu, peste vreo treizeci de ani, în capitala României postdecembriste au venit minerii. Mai apoi, au venit iarăși minerii. Către sfârșitul ultimului deceniu al secolului XX au re-re-bisat minerii... Revoltător pentru revoltați revoluți, că n-au reușit să „revoluționeze” decât ...involuția. Revoluția propriu-zisă lăsând-o pe altădată. Și altora, ei dovedindu-se incapabili să-și depășească condiția politico-marxistă de „clasă”. Sau de „cas(t)ă” de sprijin și „perială” ai mai marilor zilei
STUDENŢI, CEFERIŞTI, MINERI, STEAUA ŞI DINAMO ŞI CEVA (A) POLITICĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366741_a_368070]
-
care conturează portretul schițat al unui clasicist din zilele noastre și din acest - și nu altul!... - colț al Europei. Voi scrie, așadar, despre profesorul, cercetătorul-cărturar și, nu în ultimul rând, din contră - poate surprinzător pentru stereotipul clasicistului, forjat în epoci revolute... - , despre scriitorul Ștefan Cucu. Caz aparte în raport cu mersul tradiției și, totodată, exemplu ilustrativ, pentru exact această epoca a noastră, de prezență a specialistului în clasicități într-o lume care le privește cel mult cu condescendenta.” Prefață este și o inițiere
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
punct de vârf în această panoramă internațională” (apud Lucia Olaru Nenati). Analizând în profunzime structura celebrului roman, autoarea decodează mai multe straturi ale raporturilor sale cu mitul, nu în ultimul rând o atitudine de „răsturnare”, parodiere și ironizare a structurilor revolute, prin asta manifestând o conduită ce preconizează modernitatea: „Așadar fiind pe de o parte o sinteză a marilor mituri și teme antice și medievale, Don Quijote este, pe de altă parte și o reconstruire a lor modernă, o retransmitere fortificată a
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
lucind în beznă Universu-apropiat Doar inelul de la gleznă Țintuindu-te de pat Ești aici. Dar și departe Dormi. Dar și călător-ești Într-o lume ce desparte, Cerul de cele lumești Unde este cheia, codul Netrecutelor trecute? Alexandre, taie nodul Funiilor revolute! Leșul sforăie întruna Sufletul e plin de vești: Îți aduce-acasă luna, Dar ți-o ia când te trezești Mi-a bătut în geam lumina Ochii galeș îi deschid Purtător mă simt de vină Pelerin și apatrid. Referință Bibliografică: Visul / Ion
VISUL de ION UNTARU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361610_a_362939]
-
de semințe,/ numai somnul meu/ e un rest de vis,// numai sângele meu/ e-o amintire,/ doar el e pe jumătate/ închis/ între macazuri de cuvinte,/ între șoapte și șapte,/ între cifre și litere/ de-abia născute,/ între revoluții și revolute/ care dispar,/ parașute/ ale unei căderi din cer/ în închisoarea mea de jucărie -/ restanța unui ger/ din copilărie.” („Copilărie de înger”) „Cei răi nu au decât părtași; voluptuoșii - tovarăși de orgii; oamenii de afaceri - asociați; oamenii politici adună pe nemulțumiți
VISURI CU ZĂPEZI ŞI FLUTURI- CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351382_a_352711]
-
manipula totul, discreționar, până la a face marfă vandabilă din istoria propriului popor! În acest punct de risc și de balans periculos, peste prăpastia haosului ne aflăm noi romanii, acum, ajunși în pragul datei memorabile de 29 iulie, 2012. În vremuri revolute, aduse în contemporaneitatea sa de Ioan Budai Deleanu, pe accente eroi-comice, dar îndeajuns de pilduitoare pentru cei de azi, se vede lupta pentru putere și controlul țigănimii „slobozite”, istorisite în chip de „batracomeomahie”, de război al broaștelor cu șobolanii (parcă
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > UN CUIB DE NOBILI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Un cuib de nobili Un cuib de nobili - o relicvă rară Din timpuri revolute, prăfuite, Și armele, și stema ruginite; Doar un castel, cât un crâmpei de țară. Pierdute-n timp, tăcerile totale În urma lor se-nstăpânește vidul: Nici maiestatea, nici solemn-rigidul, Nici zâmbete la caldele urale. Hamletizează umbrele defuncte În binecunoscute monologuri, Învinse
UN CUIB DE NOBILI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350866_a_352195]
-
curcubeiele despletite și fluturii / nenăscuți” (Pacemaker pentru suflet). Tristețea este nota dominantă a cărții. Prin ea se prefiră sunetele tăcerii dintr-o nostalgie în care poeta se înveșmântă, poate pentru a-și masca intensitatea trăirii. E vorba de un timp revolut al iubirii, chemat cu patos, cu disperarea pe care doar iubirea ți-o dă, atunci când ești pe cale s-o pierzi sau deja ai pierdut-o. “Cu ce cuvinte să ascult? / Îți povesteam aseară despre tristeți / înnodau gândurile serilor trecute în
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
culege furtună: “Ține minte: vânt de sameni azi, / Mâine ai furtună din ce sameni “( p.145 ). În primul volum Cântece de pierzanie, apărut în 1938, neologismele abundă, împerechindu-se organic cu arhaismele și expresiile populare: candid, cofetărie, sonfeti, funest, undă revolută, vervă, etc. Influența populară pe care am constatat-o în mai toate sectoarele limbii poetice a lui Beniuc este vizibilă și în stil. Multe din poeziile sale au un character de oralitate. În poezia lui Beniuc, deși el efirmă la
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
și galbenă că zeama din strachina risipita de vreme în nisipuri perene - fusese vie și roșie că sângele de moșie risipita de soarta într-o zodie moartă - fusese ruptă din soare că orice floare risipita de vânt într-un duh revolut. Referință Bibliografica: ELOGIU GAROAFEI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ELOGIU GAROAFEI de ION MARZAC în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356156_a_357485]
-
îl tot îndrugi. Sunt trist doar câte-odată, când pe grumaz simt jugul minciuni-n glod brodată ce-n noi își poartă plugul. Sunt trist dar... cui îi pasă? Sunt doar un bot de lut. Sunt trist dar stau acasă, cuminte... revolut. (în spatele oglinzilor) Referință Bibliografică: sensuri / Eugen Emeric Chvala : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2253, Anul VII, 02 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Eugen Emeric Chvala : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SENSURI de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368956_a_370285]
-
că orice discuție pe tema ”Ținutului Secuiesc” este inutilă și neavenită, având în vedere rezultatele ultimului recensământ al populației României, potrivit căruia s-au declarat secui un număr nesemnificativ de persoane. Pe de altă parte, ”scaunele secuiești” sunt entități administrative revolute, ele aparțin Evului Mediu. După instituirea Monarhiei Austro-Ungare (Dualismul austro-ungar), autoritățile maghiare de la Budapesta au decis imediat, în 1867, desființarea scaunelor secuiești, iar în locul lor au apărut mai multe comitate (vármegyék). Reforma administrativă de după 1870 a confirmat redistribuirea secuilor în
COMUNICAT DE PRESĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370991_a_372320]
-
un studiu documentat realizat de un „publicist și cronicar discret și merituos”, reia articole, eseuri, scurte cronici și evocări calde (și meritate) ale unor personalități de azi și de ieri din județul Teleorman. Istorici și monografiști, cronicari ai unor evenimente revolute, publiciști, cercetători, geografi, sociologi, profesori și filateliști sunt „eroii” evocărilor lui ȘVM, el evidențiind meritele și valoarea lucrărilor acestora în contextul literar, artistic, cultural, geografic și religios al unui județ de la câmpie, reajuns agrar prin excelență, dar cu o viață
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
acel optimism funciar care îl caracterizează pe scriitor în viața de toate zilele, că o asemenea istorie nu se va mai repeta, apunând pentru totdeauna, odată cu căderea capetelor „statuilor” vremelnice ale celor care au făcut atâta rău în timpuri deja revolute. NICOLAE DINA ALEXANDRIA -TELEORMAN Referință Bibliografică: STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU / Nicolae Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2165, Anul VI, 04 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]