205 matches
-
cu binișorul. Zău așa, înțelege și tu... Trebuie! Nu-l putem lăsa singur. Câțiva târgoveți, fiecare cu bocceluța sa, s-au oprit să caște gura la ciorovăială. Oameni buni! îi ia Savastița, martori: Uitați-vă la el, hodorogu', viteazu' vitejilor, rezbel îi trebuie?! Abia-și trage bășinile de prăpădit ce-i. Cât îi nopticica de mare, se vaicăre că-l doare ici, că-l doare colo și mă pune să-l calc! Moartea-l cată acasă și el o găsește la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îi trebuie?! Abia-și trage bășinile de prăpădit ce-i. Cât îi nopticica de mare, se vaicăre că-l doare ici, că-l doare colo și mă pune să-l calc! Moartea-l cată acasă și el o găsește la rezbel! Nu-ți ajunge cât te-or străpuns, cât te-or tăiat varvarii?! se pune ea pe boceală, pe văicăreală. O să-ți bage turcii o țapă-n cur și-o să mă lași vădană, singură-singurică, vai și-amar de bătrânețile mele! Ufff!! Dumitre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nici șorțul de băiat de prăvălie nu l-a scos: Nea Dumitre, șoptește el. Nea Dumitre... Ce vrai, mă puță mă! se sborșește Dumitru la el, țâfnos peste fire. Nea Dumitre, se milogește băiatul, ia-mă și pe mine la rezbel, tovarăș... Ceee?!... Plimbă ursu'! Rezbelu' nu-i joacă de copii! Să mai crești, mă!... Valea! Zău, nea Dumitre, ia-mă și pe mine... se milogește el. Nu ț-am spus?! se răsucește Dumitru să-i ardă una după ceafă, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
respectiv Austro-Ungaria și Germania) care, folosind argumente foarte puțin diplomatice, în cercau să limiteze până la anulare „suveranitatea românească asupra cursului Dunării care străbătea țara noastră, folosind ca argumente - ca întotdeauna în relațiile cu statele mai mici - dreptul forței.“ („Vor face rezbel? Nu știu, dar în tot cazul este scârbos acest spectacol pe care-l oferă lumii înalți diplomați. Aceste colosuri vor să se facă temute de niște neînsemnate state precum România; vor să bea apă de Dunăre.“) Activând intens, în acești
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
compus din debutanți, minister numit „Cloșca cu pui“. În adevăr Epureanu nu mai era tânăr căci prezidase Constituanta de la 1866, dar ceilalți miniștri erau toți începători și anume: Petre Carp la Externe, Constantin Grădișteanu la Finanțe, colonelul Gheorghe Manu la Rezbel, Gr. Triandafil la Justiție, Vasile Pogor la Culte, George Gr. Cantacuzino la Lucrări Publice. Când a izbucnit revoluția din Ploiești, Pogor și Triandafil ieșise din guvern, iar la Justiție se afla Alexandru Lahovary.18 Revoluția din Ploiești a fost - dacă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din armată, s a dus în Franța unde a luat doctoratul în Drept. Apoi s a stabilit la Ploiești, avocat.19 Din actele dosarului găsim că Candiano-Popescu a proclamat republica numind ca regent pe generalul Nicolae Golescu, iar ministru de Rezbel pe Ion Brătianu. Pe el s-a numit prefect de Prahova. La dosar s-au găsit următoarele acte, câteva telegrame cu acest cuprins : „D-lui căpitan Georgescu, comandantul punctului Predeal, Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu instalat având de cap pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
provizoriu vă ordon a lua comanda garnizoanei și pe dată a supune armata la jurământ pentru noul guvern. Totdeodată vă veți pune la ordinile prefectului Alexandru Candiano Popescu, veți menține ordinea iar de urmare veți raporta pe dată. Ministru de Rezbel ad-interim, Ion Brătianu“20 Bineînțeles această telegramă a fost plăsmuită la Ploiești de către Candiano-Popescu cu complicitatea altora. Maiorul Polizu n-a voit să dea crezământ acestei telegrame, s-a închis cu trupa în cazarmă și s-a împotrivit revoluționarilor foarte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oricând voia putea să fie domnitor. Alexandru Ioan I nu avea trebuință să zică ca Alexandru Lăpușneanu, că «dacă țara nu-l vrea, el o vrea». Cuza nu a voit deși țara l-a voit, pentru că el nu a voit rezbel civil, pentru că a voit pacea acestei țări, pentru că a voit să fie demn de numele ce poartă. Și cum, fraților! După ce v-am spus aceste cuvinte, noi cari suntem aci, unii mai bătrâni decât Dânsul, unii luptători subt El, mulți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bani. Piesa de 10 capeici, 0,25 bani. Sfanțul, piesa de 20 kreițari vechi, 0,70 bani. Jumătate sfanț, piesa de 10 kreițari vechi, 0,35 bani.19 Duelul în armată începe să ia întindere îngrijorătoare, de aceea ministrul de Rezbel, generalul I.Em. Florescu trimite tuturor comandanților de corpuri o circulară prin care dispune ca, în caz de conflict între militari, să se procedeze în felul următor: „1) Orice conflict s-ar ivi între doi militari, ei sunt datori a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de a părăsi guvernul“ nu este foarte exactă; acesta a ieșit din guvernul Lascăr Catargiu abia peste un an, la 7/19 ianuarie 1875. Primar a fost ales colonelul Manu, mai târziu generalul Gheorghe Manu.2 Generalul Florescu, ministrul de Rezbel, era un bun român, patriot și lucra sârguitor pentru mărirea puterii militare a țării. Ca ministru de Rezbel sub Vodă-Cuza, din 5 regimente de infanterie de linie, 2 baterii de artilerie și 6 escadroane de lăncieri, a sporit armata la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
an, la 7/19 ianuarie 1875. Primar a fost ales colonelul Manu, mai târziu generalul Gheorghe Manu.2 Generalul Florescu, ministrul de Rezbel, era un bun român, patriot și lucra sârguitor pentru mărirea puterii militare a țării. Ca ministru de Rezbel sub Vodă-Cuza, din 5 regimente de infanterie de linie, 2 baterii de artilerie și 6 escadroane de lăncieri, a sporit armata la: 7 regimente de linie, 1 batalion de vânători, 1 de geniu, 8 baterii de artilerie, 2 regimente de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
linie, 2 baterii de artilerie și 6 escadroane de lăncieri, a sporit armata la: 7 regimente de linie, 1 batalion de vânători, 1 de geniu, 8 baterii de artilerie, 2 regimente de lăncieri etc.3 De când a devenit ministru de Rezbel sub noul domnitor, a sporit și mai mult forțele militare. A creat cavaleria ușoară, grupând-o în 8 regimente cu 32 escadroane, infanteria de linie era reprezentată prin 8 regimente, trupele de grăniceri le-a transformat în trupe de infanterie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de sărbători. 6) Fiecare școală va avea un instructor militar. 7) Școalele ce formează o companie și sunt compuse din elevii prevăzuți la art. 3, vor fi comandate de un ofițer din armată hotărât în fiecare garnizoană de Ministerul de Rezbel; ofițerul comandant are sub ordinele sale pe instructorul militar și execută singur exercițiile în zilele și orele hotărâte. Ofițerul comandant poate merge în instrucții însoțit de subofițerii din cor pul său spre a-l ajuta în instrucția elevilor. 8) Instructorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rezultatul examenului va fi consemnat pentru fiecare elev în certificatul său de studii. Iar parada militară a elevilor tuturor școalelor, concentrate într-un loc anume determinat, se va face în dimineața zilei de Sf. Petru, înainte de împărțirea premiilor. Ministru de Rezbel, Florescu. Ministrul Instrucțiunii Publice și al Cultelor, T. Maiorescu.“ 8 Acest regulament nu a fost niciodată pus în practică; iar exercițiile mili tare începute, precum am spus, la cazarma Alexandria, au rămas fără urmare. Frământările politice, căderea guvernului conservator și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
8 mai 1876; guvernul coaliției de la Mazar-pașa a fost numit la 27 aprilie/9 mai 1876, după ce domnitorul obținuse eliminarea de pe lista inițială a unor persoane care-l atacaseră personal și-l impusese pe colonelul G. Slăniceanu la ministerul „de Rezbel“. anul 1876 297 La Senat, în locul lui Epureanu și Vernescu sunt aleși vicepreședinți Ion Ghica cu 32 voturi și D. Sturdza cu 27.46 La Cameră, noul minister se prezintă.47 Dimitrie Ghica, B. Boerescu și Al. Lahovary declară că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
drept dar trebuie să recurgeți»“. El considera că „războiul oriental“ - și sugera nu foarte discret acest lucru - putea să aducă mult visata independență națională a țării, pe care noul guvern se angaja să o obțină: „avem încă în juru-ne un rezbel care poate fi cel mai fatal și care cine va cuteza s-o afirme că n-ar putè să ne aducă și bine“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 30 iunie 1876“, MOF., nr. 147, 6/18 iulie î876, p.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prezentată de Pantazi Ghica în numele a 29 de deputați și a doua, la 3/15 iu lie 1876, prezentată de colonelul V. Gherghely în numele a 68 de deputați (în care se cerea instituirea unei anchete parlamentare la ministerele de Finanțe, „Rezbel“, Lucrări 5) Al.I. Lahovary, fost ministru de Justiție, pentru că a influențat alegerile, a numit magistrați personali, căutând să corupă magistratura etc. 6) Vasile Boerescu, fost la Externe, pentru aceleași motive. 7) Gheorghe Costa-Foru, id. id. 8) Titu Maiorescu, id.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
armata de operațiuni și armata de observație; cu această ocazie, generalul Manu a fost numit „comandant al artileriei armatei de operațiuni“, fiind înlocuit la comanda Diviziei a IV-a de infanterie de colonelul A. Anghelescu (T.C. Văcărescu, Luptele românilor în rezbelul din 1877-1878, București, 1888, p. 191); în această calitate el a asigurat conducerea artileriei române în bătălia de la Plevna și a primit în februarie 1878 capitularea cetății Vidin. În legătură cu înlocuirea generalului Manu de la comanda Diviziei a IV-a, Nicolae Iorga
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 145). 14. Bugetul pe anul 1877 a fost votat de Camera Deputaților la 28 februarie/12 martie 1877. El cuprindea la capitolul „cheltuieli“ 87 666 905,34 lei din care 13 571 344,85 lei erau repartizați „Ministerului de Rezbel“ („Legea pentru veniturile și cheltuielile Statului“, MOF., nr. 47, 1/13 martie 1877, p. 1539). 15. Cezar Bolliac suferise în ianuarie 1877 o congestie cerebrală, rămânând paralizat până la moarte (1881). Camera, la 7/19 martie și apoi Senatul, la 16
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sesiune extraordinară.26 În țară însuflețirea este mare, un vânt patriotic suflă asupra țării. Cei mai fruntași medici din București își oferă serviciile gratuit în următorii termeni: „Domnule prim-ministru, Subsemnații d-ri în medicină, văzând că înaltul guvern, în prevederea rezbelului, este silit a face concentrări, a chemat rezervele și milițiile; Știind că nimic nu ridică moralul soldatului decât o bună îngrijire, pentru care înaltul guvern își dă toate silințele; Cunoscând, însă, greaua poziție în care se află finanțele țării, nevoind
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dă toate silințele; Cunoscând, însă, greaua poziție în care se află finanțele țării, nevoind a rămâne spectatori sacrificiilor ce trebuie să facă fiecare [bun] cetățean, 336 bucureștii de altădată primește, în acord cu îngrijorările cabinetelor și opiniunii europeane, ne arată rezbelul ca iminent - și un rezbel care amenință neutralitatea noastră...“ etc.) datele alegerilor au fost devansate precum urmează: Colegiul I - 9/21 aprilie; II - 11/23 aprilie, colegiile univer sităților din București și Iași - 13/25 aprilie (MOF., nr. 74, 4
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
greaua poziție în care se află finanțele țării, nevoind a rămâne spectatori sacrificiilor ce trebuie să facă fiecare [bun] cetățean, 336 bucureștii de altădată primește, în acord cu îngrijorările cabinetelor și opiniunii europeane, ne arată rezbelul ca iminent - și un rezbel care amenință neutralitatea noastră...“ etc.) datele alegerilor au fost devansate precum urmează: Colegiul I - 9/21 aprilie; II - 11/23 aprilie, colegiile univer sităților din București și Iași - 13/25 aprilie (MOF., nr. 74, 4/16 aprilie 1877, pp. 2279-2280
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și pentru aprobarea unor legi financiare speciale impuse de necesitățile unui eventual război (MOF., nr. 278, 8/20 aprilie 1877, p. 2359). Cu respect vă facem cunoscut că ne punem chiar de astăzi gratis la dispoziția d-lui ministru de Rezbel pentru a face serviciu în spitalele militare din Capitală, precum și a tutulor corpurilor cari ar rămâne în București; cu acest mijloc, credem că s-ar putea umple golurile ce se simt în personalul medical. Doctori: Marcovici, Kalenderu, Felix, Fialla, Sergiu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înainte ca vocea ei să se rostească prin legiuitele sale organe, trupele române staționate la fruntarie au primit ordin [de] a se retrage înlăuntrul țării ca astfel să se evite din parte-le orice conflict care ar putea să atragă rezbelul înlăuntrul țării. 338 bucureștii de altădată 30. „Știri de prin ziare“, ROM., an. XXI, 11, 12 aprilie 1877, p. 323. Ca urmare a unor astfel de informații („Primim din toate părțile vești că turcii se pregătesc să invadeze România, să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a lipsit niciodată.“ „Domnilor mei - urma mesajul - dacă astăzi nu mai putem a ne bucura de neutralitatea pământului nostru, ca nerecunoscută de nimeni, datoria noastră este ca, cu orice preț, cu orice sacrificii, să ferim ca România să devie teatrul rezbelului“ (MOF., nr. 84, 14/26 aprilie 1877, pp. 2487-2488). 34. Violarea de către turci a teritoriului României a fost însă reală, în perioada premergătoare proclamării independenței noastre naționale; la 21 aprilie/3 mai 1877 au fost bombardate orașele Brăila și Reni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]