205 matches
-
de Interne și ad-interim al Agriculturii, Comerțului, Industriei și Domenielor, I.C. Brătianu; Ministru Cultelor și al Instrucțiunii Publice, D. Sturdza; Ministrul Justiției, Eug. Stătescu; Ministrul Afacerilor Străine, M. Pherekyde; Ministrul Finanțelor, C. Nacu; Ministrul Lucrărilor Publice, R. Mihai; Ministrul de Rezbel, general A. Angelescu. No. 2828 15 noiembrie 1886, București D.I.C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri: Sesiunea anului 1886-1887 este deschisă. După citirea Mesagiului, M.S. Regele părăsește sala Adunării. D. președinte, general D. Lecca (ocupând fotoliul prezidențial): D-lor deputați, sesiunea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
compuind o federațiune întemeiată pe respectarea libertăților reciproce. Nu există absolut nici un singur motiv pentru ca românii și bulgarii să nu trăiască, precum au trăit, într-o pace și bună înțelegere, nu există asemenea nici un motiv ca să se mai repete odată rezbelul fratricid între sârbi și bulgari. Sub domnia voastră la Bolgrad și în coloniele bulgare din sudul Basarabiei în curgerea de 30 ani a domnit libertate și a strălucit civilizațiune, iar acum, vai!, acolo domnește un stanovoi și cancelaria sa. Așadar să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și mai ales în contra ofițerilor. Pretindea că aceștia lipsesc pe subalternii lor de o parte din hrană pentru a o trimite femeilor lor în țară în așa mare cantitate, încât ele puteau vinde o parte; că nu se va termina rezbelul decât în ziua când soldații își vor împușca șefii, nu vrăjmașii; că germanii, cu pretenția de a fi primul popor din lume, era cel mai prost, căci se lăsa târât într-o luptă care, cu cât ținea mai mult, cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care n-a fost - și tremuram pentru Veneția și înconjurarea frontului francez. Ne îngrozea prăbușirea guvernului rus al lui Kerenski, acolo trădare pe toată linia. Polonia așa-zis reconstituită în regat sub împăratul Carol al Austriei, cu Rozwadowski ministru de rezbel; culmea deriziunii să vezi un suveran cu o a treia coroană pe cap când se rostogoleau deja cele două dintâi. În Franța, cel puțin erau zdraveni; Clemenceau 166, împăcat în acea oră decisivă cu Poincaré167, luă cu mână de fier
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din străi nătate. N-avea nici cea mai mică idee de geografie și întrebările [ei] erau foarte naive. Era ca un copil; tot îi era nou și o punea pe gânduri.]( Ediția I, 1937, p. 245.) De câte ori era vorba de rezbel, se întorcea la icoane, se închina și se ruga: „Ține-mă, Doamne, până se vor întoarce ai noștri, să-i văd din nou aici, să văd pe rege, pe regină și soldații noștri. Atunci pot să mor“. Nu i-a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai îngăduie întoarcerea în țară. Poliția din Odessa l-a silit să plece, după ce cenzura din Viena a permis expedierea telegramei. S-a oprit la Tighina. Regele voia să-l silească a suferi consecințele unei asemenea purtări în timp de rezbel și să proclame pe principele Nicolae moștenitorul tronului. Grea hotărâre de luat pentru părinți, dar meritată prin educația ce au dat copiilor, prin principiile ce le-au inoculat și prin exemplul ce le-au arătat: plăcerea și bucuria vieții. Carol
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se răsfrânge în adâncul ei cerul. Poeții, filozofii unei națiuni presupun în cântec și cuget înălțimile cerului și-l comunică națiunilor respective. Dar sunt nouri cari, întunecînd ceriul, întunecă pământul. O, nourii - regi ai pământului vor mâna totdeuna tunetele lor - rezbele asupra popoarălor de valuri; cu toate că acei {EminescuOpVII 181} nori nu sunt alta decât însuși respirarea ghețoasă și întunecată a valurilor nenorocite. Nourii tună, fulgeră și acopăr cu o perdea de fier Soarele aurit, și până ce vor fi ei tirani asupra
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o noapte rece și tăcută, până atuncea Lumea lui Dumnezeu va fi nenorocită. Cei mai nalți și mai veninoși nori sunt monarhii. Cei după ei, asemenea de veninoși, sunt diplomații. Trăsnetele lor cu care ruină, seacă, ucid popoară întregi sunt rezbelele. Sfărâmați monarhii! Nimiciți servii lor cei mai linși, diplomații; desfințați rezbelul și nu chemați certele popoarălor decât înaintea Tribunalului popoarălor și atunci Cosmopolitismul cel mai fericit va încălzi pământul cu razele sale de pace și de bine. Judecata acestui june
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fi nenorocită. Cei mai nalți și mai veninoși nori sunt monarhii. Cei după ei, asemenea de veninoși, sunt diplomații. Trăsnetele lor cu care ruină, seacă, ucid popoară întregi sunt rezbelele. Sfărâmați monarhii! Nimiciți servii lor cei mai linși, diplomații; desfințați rezbelul și nu chemați certele popoarălor decât înaintea Tribunalului popoarălor și atunci Cosmopolitismul cel mai fericit va încălzi pământul cu razele sale de pace și de bine. Judecata acestui june - cam bizară - mă interesă mult și sorbeam, ca să zic așa, vorbele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
celui mai egalitar, acest ziar era interpretul unor idei demne, frumoase, tinere. El chema, popoarăle la o alianță sacră contra tiranilor celor răi ai pământului, la esilarea din regula lumei a maiestăților meschine, a diplomaților gâzi a opiniunei zilei, a rezbelului, în care se varsă atâta sânge din inima cea sântă a popoarălor. Vis frumos care-a început a fi al lumei întregi, vis care, devenit convincțiune, nu va desființa pe-o cale pacifică și nepătată de sânge numai capetele cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
centralizatoare a guvernului conservator Lascăr Catargiu. Interpelare dezvoltată în ședințele din 22 și 23 februarie a Adunării Deputaților, București, Tipografia "Voința Națională", 1893, p. 57. 18 Nicolae Blaremberg, Discursul din Ședința Camerei Deputaților din 25 noiembrie 1876, în România și rezbelul actual sau guvernanții și guvernații, traducție din limba franceză tipărită din inițiativa unui iubitor de adevăr, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1878, pp. 51-75. 19 Titu Maiorescu, La Adresa. Nemulțumirea în țară. Necesitatea unei magistraturi mai independente (Ședința Camerei de la
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
BENTHAM, Jeremy, Théories des peines et des récompenses, Bossange Frères, Paris, 1825-1826. BLAGA, Lucian, Spațiul mioritic (Trilogia culturii), cap. "Influențe modelatoare și catalitice", Humanitas, București, 1994. BLAREMBERG, Nicolae, Discursul din Ședința Camerei Deputaților din 25 noiembrie 1876, în România și rezbelul actual sau guvernanții și guvernații, traducție din limba franceză tipărită din inițiativa unui iubitor de adevăr, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1878. CAMPBELL, Angus, CONVERSE, Philip E. et al. (eds.), The American Voter, Wiley, New York, 1960. CARP, P. P.
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
mai îndrăgostit scriitor al nostru de tot ce-i românesc"4. Nimic fals, nimic demagogic în cuvintele de pe fila 65r a mss. 2257: "Ce să vă spun? Iubesc acest popor bun, blând, omenos, pe spatele căruia diplomații croiesc carte și rezbele, zugrăvesc împărății despre cari lui neci prin gând nu-i trece, iubesc acest popor care nu servește decât de catalici tuturor acelora ce se-nalță la putere, popor nenorocit care geme sub măreția tuturor palatelor de gheață ce i le
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
artă română”, la „Revista Societății «Tinerimea română»” (unde e redactor-șef), „Apărarea națională” ori la „Secolul”, aici susținând cronica literară și rubrica „Note și reflexiuni”. Mai semna Davus, Pavo, Simplex și Zorilă. Versurile lui - patriotice, elegii, satire, ode (Odă la rezbel, 1877), alegorii, balade - sunt ale unui manierist care știe să fructifice lecturi și tehnici. Spirit reflexiv cam uscat, construind după scheme apăsat romantice, ca mai târziu Panait Cerna, autorul este un calofil, preocupat de eufonia ritmică și de calitatea prozodiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
aerul limpede al imaginilor senine”, arătându-se prudent față de poetica lui Baudelaire, „stegarul celui mai desăvârșit senzualism”. Stângăciile de prozodie ori greșelile de limbă, sancționate cu iritare, uneori chiar violent, îi stârnesc câteodată porniri marcate de suficiență. SCRIERI: Odă la rezbel, București, 1877; Ficțiune, imagine și comparațiune, studiu comparativ de literatură poetică. Sihastrul, poveste poetică, București, 1896; Catastrofa Nibelungilor, Craiova, 1896; Înrudirea poeziei cu celelalte arte frumoase (muzica, pictura, plastica și arhitectura), București, 1898. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 41-45; G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
apel Rusiei să intervie, să ceară destituirea guvernului, dacă asasini nu vor izbuti a-l ucide, și prin toate acestea să se provoace la timp intrarea în țară a oștirilor rusești, intrarea oștirilor austriece și pradă să se dea țara rezbelului civil și rezbelului între două mari puteri”. Este interesantă schema după care se desfășoară polemica: 1. Tema, 2. Întrebarea, 3. Răspunsul, fiecareia dintre cele trei etape corespunzăndu-i un citat cu funcție de argument. Reacția pe care i-o provoacă lui Eminescu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
intervie, să ceară destituirea guvernului, dacă asasini nu vor izbuti a-l ucide, și prin toate acestea să se provoace la timp intrarea în țară a oștirilor rusești, intrarea oștirilor austriece și pradă să se dea țara rezbelului civil și rezbelului între două mari puteri”. Este interesantă schema după care se desfășoară polemica: 1. Tema, 2. Întrebarea, 3. Răspunsul, fiecareia dintre cele trei etape corespunzăndu-i un citat cu funcție de argument. Reacția pe care i-o provoacă lui Eminescu răspunsul ziarului Românul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
prin folosirea conjuncției adversative dar, urmat de justificatorul fiindcă prin care se introduce o secvență de tip argumentativ. Răspunsul Românului se referă la opoziție (Partidul conservator n.n.) care „să provoace intrarea în țară a oștirilor rusești [...], pradă să dea țara rezbelului [...]”. Acuzațiile de acțiuni antinaționale ale opoziției sunt calificate drept „imputare gratuită și imprudentă” sau „ne impută cu multă imprudență”. Epitetele adjectivale folosite au rol persuasiv, întrucăt declanșează în mintea cititorului ideea unui neadevăr, a unui reproș nefondat, dar în același
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
în acestă secvență se referă la sine, la mesajul ce a dorit a fi transmis receptorilor săi: Noi am zis ceea ce ne pare probabil după prevederile noastre, am zis că Turcia amenință a dispărea din Europa. Am zis că un rezbel poate fi iminent. În fața unei conflagrații generale probabile am întrebat care este politica guvernului. Astfel se pun în lumină intențiile articolului, preocuparea pentru destinele țării, chiar dacă problema este „probabilă”, nu sigură. Cuvintele folosite se află în câmpul lexical al incertitudinii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
în lumină intențiile articolului, preocuparea pentru destinele țării, chiar dacă problema este „probabilă”, nu sigură. Cuvintele folosite se află în câmpul lexical al incertitudinii: „ne pare”, „probabil”, „prevederile”, „probabile”. De asemenea se remarcă folosirea în același contexz a doi termeni sinonimici: „rezbel” și „conflagrație”, unul arhaic și celălalt neologic. Înainte de a încheia articolul, Eminescu face încă o dată dovada intențiilor curate în scrierea articolului, conbătând astfel „imputarea gratuită și imprudentă”. Dovada se realizează prin tehnica repetițiilor (repetarea unui sunet, a unui cuvînt sau
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
ei neschimbată, struguri mari, negri, luase un ciorchine mare, greu, dar nu-l mâncase, îl dăduse de pomană unui copil, nu știu câți ani să fi avut pe atunci. Poate că vreo patruzeci că era prin 1940 când sta să înceapă ălălalt rezbel căruia i se zicea al doilea...; încât le confunda pe acele două războaie care îi luase pe cei doi bărbați, pe tatăl și pe fiul lui, așa că ce-i mai rămase să mai facă era să-și povestească singură ce
Genealogii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8703_a_10028]
-
naturală, o știință de carte temeinică, o cunoaștere trainică, un simț al proporțiilor, firescului, un bun-simț, pe scurt, o responsabilitate calmă, distantă, nemțească, putem zice cum, în mica ori marea Românie, nu le întâlneai decât sub Carol întâi, în preajma primului rezbel mondial, dacă nu între cele două, sub Ferdinand. O reevaluare atentă, în această privință, ținând seamă de atâtea condeie învârtite, tăvălite în frișca evenimențială, acrită, mi-o prilejui recent lectura, în Adevărul literar și artistic, a articolului Orașul pe care
Orașul unui aristocrat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12470_a_13795]
-
barbă pe pieptul său; Sub genele lui sure ardea suflet aprins În două stele negre ca focul sub cenușă ce încă nu s-a stins. Boierii lui, brazi falnici, deși-nvechiți de vreme, Semnau cu zile albe de glorii și rezbele,... Zile-albe însă stinse, ce se uitau din noianul lor La soarele mărirei ce le-a lucit odată, Ce-acum, de iarna vieței albit și înghețat, Pe tronu-i de-aur roșu sta mut și nemișcat. Dar în curtea Domniei fierbea, ca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
greu, Pe umeri plete albe, barbă pe pieptul său; Sub genele lui sure ardea suflet aprins În două stele negre de-un foc încă nestins. [2Boierii lui, brazi falnici, deși-nvechiți de vreme, Erau ca zile albe de glorii și rezbele, Zili albe însă stinse ce, din trecutul lor, Priveau la acel soare ce le-a lucit cu dor, ]2 Ce-acum, de iarna vieței albit și înghețat, {EminescuOpVIII 177} [2Pe tronu-i de-aur roșu sta mut și nemișcat. Dar în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
față jocul. în ziua de 20 ianuarie, după propunerea lui Mihail Kogălniceanu, susținută de Ion Brătianu, se ține o ședință secretă a Senatului, la care participă și deputați. În această ședință guvernul a comunicat actele privitoare la intrarea României în rezbel alături de Rusia, cât și tot ce erea în legătură cu această alianță. Ședința secretă se ține trei zile în șir și dezbaterile sunt foarte pasionate. Afară, tot felul de știri îngrijitoare circulă. Emoțiunea populară e mare, oamenii cari spun că sunt foarte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]