632 matches
-
Doi români cu umor. Profund neserioși. Ionesco, regretând că a acceptat să fie academician (905). Avea și de ce, dar numai după primul Ionescu, din Nu, din Cântăreața cheala. După cum a evoluat mai ăncolo, a avut ce a meritat. Cam de dupa Rinocerii semăna, bucățică ruptă, a academician". Sau:"Alți câțiva români. Scrie cu multă căldură despre Mihail Sebastian (cf. 317). (Mai ăncolo, va vedea an el pe cel mai european dintre români.) an josul paginii, o notă semnalează pudic: la rândul lui
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
plâng, presa pare consternată - 9 dec. 1970 (Detroit)." Acasă, însă, nu înseamnă doar România, ci orice loc unde trăiesc și se fac cunoscuți românii. Primirea lui Eugen Ionescu în Academia Franceză îi prilejuiește lui Valeriu Anania câteva amintiri despre autorul Rinocerilor și despre Anton Holban, cărora le-a fost elev. Paralela pe care o face între cei doi merită urmărită: "Holban avea o obsedantă spaimă de moarte, lui Ionescu îi era frică fragilitate. Holban ambiționa să nu moară (și a murit
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
punctele de vedere, unul din locurile teatrului românesc. În intervalul unei stagiuni montau, de exemplu, Moni Ghelerter, Radu Penciulescu, David Esrig, Lucian Giurchescu. Scenografia era semnată de Ion Popescu Udriște sau Dan Nemțeanu. Într-o distribuție se puteau întîlni, în Rinocerii (1964) să spunem, Radu Beligan, Ion Lucian, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Ștefan Tapalagă, Val. Plătăreanu, Sanda Toma... Sau în Capul de rățoi al lui Esrig (1966) jucau Radu Beligan, Ion Lucian, Mihai Pălădescu, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Amza
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
istorie a sa, redactată în franțuzește, despre fizionomia grupării tinerilor criterioniști (mi-a vorbit și mie, în 1986, despre acest să-i spun studiu, mărturisindu-mi că nu-l ține acasă; s-a pierdut, probabil, pentru totdeauna). Stahl consideră că Rinocerii lui Eugen Ionescu surprinde procesul rinocerizării membrilor grupării "Criterion" și, cu siguranță, știe ce spune. Dar despre legionarismul lui Comarnescu (Stahl povestește că l-a văzut îmbrăcat în cămașă verde) știu că a fost un episod de scurtă durată. Am
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
Înfășurat întro perdea de fum, actorul nu uită nici de joben, nici de bastonul magic, cu ajutorul căruia trasează cercuri concentrice în aer pentru a se arunca, acoperit de flăcări în interiorul lor. Rând pe rând devine tigru, leu, elefant, șarpe boa, rinocer, scaun, cântăreață cheală, dar și iepuraș scos din propria-i calotă craniană. Nu uită, la sfârșitul prestațiunii, să jongleze și cu abstracțiunile, transformând dresura de scaune și elefanți într-una de litere și cifre. Mai rar o astfel de artă
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
e înșelat de vânzătorul de prafuri, Maur. Vicu, din ce în ce mai disperat că nu-și mai găsește stelele. Se așează pe o bancă în parc, se înveșmântă din noroi, gustă din el, se împotmolește. Se închipuie când cerb înnoroiat, când hipopotam, când rinocer. Oamenii din stradă îl lovesc, îl batjocorăsc, râd de el. Are câte o clipă de luciditate: “Prafurile din noaptea asta au fost o înșelăciune. Și laptopul meu? Și soarele meu cu ochii verzi? (Privește spre cer.) Și voi ce vă
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
îngăduit, aș mai mărturisi o nedumerire: de ce nu figurează Adam Mickiewicz, cel mai prestigios reprezentant al romantismului polonez, autorul celebrelor poeme Konrad Wallenrod și Pan Tadeusz? Sunt prezentate piesele de teatru ale lui Eugene Ionesco, Cântăreața cheală, Regele moare și Rinocerii, dar sunt incluse în spațiul francez, despre scriitor nefăcân-- du-se nici o referire la apartenența sa românească. în prezentarea operelor, Smaranda Cosmin procedează metodic. Titlurile acestora sunt expuse în ordinea lor alfabetică, în limba română și, între paranteze, în limba
Dicționarul capodoperelor universale by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8499_a_9824]
-
introductiv al lui Stelian Tănase și toate celelalte dosare aduse în discuție. Or, Ionescu nu a dat niciodată probe irefutabile ale unei eventuale simpatii pentru ideile comuniste. Dimpotrivă. Toată publicistica sa franceză demonstrează mai degrabă contrariul. Iar faimoasa sa piesă Rinocerii îi pune în situația de a se simți cu musca pe căciulă, deopotrivă pe comuniști și pe fasciști. În pofida acestui fapt, în chip inexplicabil, realmente fără vină, Ionescu s-a văzut în anii din urmă protagonist al unei cărți despre
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
Povestea, după gustul meu, e lipsită de suflu eroic, vînătorul neînfruntînd nici un risc, iar leoaica bătrînă îmi amintește, vrînd-nevrînd, de leul orb al lui Tartarin. Mai aptă a trezi emoții puternice e vînarea altor specii, cum ar fi, de pildă, rinocerul: "găsindu-mă în fața animalului, am abia timpul să ridic carabina la ochi și s-o descarc în umărul drept al acestuia, care, înaintînd spre mine, luase proporții colosale înaintea obrazului meu. Cartușa părea a fi fost prea tare încărcată, căci
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
asemenea gen de fantezie evocatoare: "Așteptăm gîtuiți de emoție. / În sală e miros de tutun și carbid. / lovim puternic din palme; deodată / lumina se stinge și ușile se închid.// Pe pînza ca o batistă uriașă de doliu / apar maimuțe, lei, rinoceri, / admirăm piramidele grave/ și faraonii desgropați din tăceri.// După pauza de zece minute / vasul Titanic se scufundă în ocean / în timp ce orchestra adunată pe punte / suflă din alămuri cu mare élan" (De pe vremea filmului mut ).O copilărie încă neîncheiată în plan
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
context. Ce se întâmplă în lume simultan cu viața Eugeniei Ionescu. Parcă pentru provocarea unor corelații, a unor cauzalități care n-au cum să nu apară din moment ce două povești se juxtapun." (pag. 85) Nu frapanta coincidență de nume dintre creatorul Rinocerilor și călugărița nițel cam grafomană ne interesează, nici acuitatea remarcelor privitoare la traseul reziduurilor dense din lumea rurală, nici faptul că - valoric - cele două micro-studii sunt departe de a fi cele mai izbutite din volumul Aberații de bun-simț. Ceea ce mi
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
Această viziune îl leagă pe Ionescu mai mult de Caragiale decât de suprarealiști. Scrie Alexandru Paleologu: "... ceea ce Ionescu știe este însă cu câtă luciditate necruțătoare a pătruns Caragiale alienarea, vidul, dezumanizarea, automatismul și proliferarea verbală, haosul logic. Primul act din Rinocerii atestă în modul cel mai evident identitatea de atitudine dintre Caragiale și Eugen Ionescu. (...) nu e Chiriac un rinocer avant la lettre? Și Coriolan Drăgănescu? Chiar și ramolitul Agamiță? La Ionescu drama proliferării verbale corespunde cu proliferarea sufocantă a lucrurilor
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
este însă cu câtă luciditate necruțătoare a pătruns Caragiale alienarea, vidul, dezumanizarea, automatismul și proliferarea verbală, haosul logic. Primul act din Rinocerii atestă în modul cel mai evident identitatea de atitudine dintre Caragiale și Eugen Ionescu. (...) nu e Chiriac un rinocer avant la lettre? Și Coriolan Drăgănescu? Chiar și ramolitul Agamiță? La Ionescu drama proliferării verbale corespunde cu proliferarea sufocantă a lucrurilor (scaune, cești de cafea, ciuperci, ouă, mobile și - rinoceri). Proliferarea lucrurilor la Ionescu e de esența mitului, de aceea
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
atitudine dintre Caragiale și Eugen Ionescu. (...) nu e Chiriac un rinocer avant la lettre? Și Coriolan Drăgănescu? Chiar și ramolitul Agamiță? La Ionescu drama proliferării verbale corespunde cu proliferarea sufocantă a lucrurilor (scaune, cești de cafea, ciuperci, ouă, mobile și - rinoceri). Proliferarea lucrurilor la Ionescu e de esența mitului, de aceea n-o găsim și la Caragiale, la care însă automatismul și proliferarea verbală ale lui Farfuridi și Cațavencu, ale lui Lache și Mache etc. au, ca la Ionescu, aceeași semnificație
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
Daniel Cristea-Enache Din cauza "problemelor" ridicate de editarea cărții despre autorul Rinocerilor, Gelu Ionescu a debutat editorial abia în 1976 (cu o alta). El este însă un "șaizecist" tipic, născut cu puțin timp înainte de al doilea război, copil inocent pe timpul conflagrației mondiale, apoi licean și student terorizat de dosarul său prost în
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
opera majoră ionesciană aflîndu se În stadiul de „pregătire”. Capitolul secund este dedicat (cristalizării) concepției despre teatru a autorului româno/francez. Dramaturgia/spectacolul Îl ajută pe Ionesco să-și concretizeze visele, scăpînd de „povara” lor („Visele sunt teatru”mărturisea autorul Rinocerilor). Concepția sa estetică este comentată cu exemplificări din textele despre teatru ale dramaturgului (Mesaj adresat Zilei Mondiale a Teatrului) și cu referiri la unele piese (Victimele datoriei, spre exemplu). Reținem aici și un inspirat-citat din Jean Selz:„ Ionesco n-a
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
În fantasticul cel mai complex, de aici o progresie, de la sensul particular la nonsensul total”(p.155). Capitolul următor analizează „triunghiului nevralgic” autor/ operă/personaj. Este definit eroul fără identitate, ambiguu, al textelor despre care vorbim (cu exemple din Scaunele, Rinocerii, Ucigaș fără simbrie). Se conchide că personajul ionescian este un anti erou, consonînd cu anti-teatrul reprezentat de pionierii absurdului: „Urmărind limbajul absurdului, absurdul limbajului, consider că verbalizarea insipidă semnifică o inconsistență existențială și o halucinație onirică, personajele ionesciene fiind lipsite
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
te-ai întors în șesul moabiților, cel care te va trece poarta de aur în brațe. vederea dublă a dragostei mele azi văd dalinian, cum viața își ia zborul și pantofii din strada pe care ai pășit tu, luo na. rinocerii îți împung palma dreaptă să îți atragă atenția de vată de zahăr că nu am fi ajuns aici fără discursul meu de cristal, luo na, și fără capacitatea ta de rachetă nucleară explodând în mine, adică de a fi a
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
uiți cu perseverență, ajungi să o vezi în oglindă, la o distanță egală cu aceea la care stai tu de oglindă. nouă deasupra: pericol la așezarea acestui acoperiș peste lumea ta de fulgi. mireasa nu trebuie să aibă coarne de rinocer sau de elan, acoperișul trebuie să reușești să îl faci dintr-un singur fulg de struț enigmatic, care trebuie lipit de ceilalți fulgi cu gălbenuș de ou de struț enigmatic. cu tine reflexele albastre ale nopții de gesturi se făceau
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
se vor lăsa sânii, pentru că este blestemată de ciguape, femeile rele cu pielea albastru închis, picioarele înapoi și părul până la pământ, din vestitele insule-de-dincolo-de-pământuri, unde dăinuie fumurile pe ținutul înalt și se aud întotdeauna tobele sălbatice făcute din piele de rinocer șchiop cu psoriazis. șase în al cincilea loc: yi are două fiice, mânecile celei mai mari sunt mai puțin împodobite decât mânecile celei mai mici, așa că tu nu fi tristă, că mai durează puțin, vezi că în familia lor este
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
T.G. face trimiteri interesante : la Ferma animalelor a lui Orwell și la...procesul grupului Ilașcu, de la Tiraspol. Nu mă gîndisem la ele, sincer! Dar au noimă, ambele. Dar, tot Într un elan comparatist, mă gîndesc la Steaua fără nume și Rinocerii. Trebuie să le dezvolt, cîndva... Am un sentiment Împărțit, pentru directorii de teatru care nu vor să demisioneze, la propunerea coordonatorului de credit : era unul la Iași, altul e la TÎrgu Mureș, mai știam unul la Reșița sau la Cluj
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
variante pe care le am făcut, În timp) și Iașii-n carnaval Alecsandri, Deșteptarea primăverii Wedekind, Elogiul nebuniei și Cele două privighetori D.Solomon, Duelul -M.Badjiev, S-a sfîrșit cum a-nceput - S.O’Casey, Leonce și Lena Buchner, Rinocerii Ionesco, Vreau să număr stelele Ion Sava, Crăiasa fără cusur G.Călinescu ș.a.m.d. Am folosit mult masca, animația recuzitei și marioneta supradimensionată. De altfel, un bun cunoscător al teatrului universal, știe că sunt piese (și nu puține!), În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
poeziei În teatrul lui Eugene Ionesco. Firul ei roșu ar fi continuarea poeziei marelui scriitor, În dra maturgia sa. Teză cvasi-inedită, care interesează. Și e scri să cu talent, cu adecvare la subiect. Deoarece, personal, nu cred că despre autorul Rinocerilor se poate scrie ca despre Goethe, spre exemplu : musai să ți schimbi pana. Autoarea cărții, a intuit asta și cucerește nu doar prin pros pețimea subiectului, ci și prin stil. Chiar dacă, precum mulți alți doctoranzi ai noștri, se fasolește (posibil
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
nașterii mele? Eu am picioare și pot umbla pe pământ și socotesc că-s animal, ce rost avea să-ți urez viață lungă, de ziua ta, ție, regina păsărilor? După un timp, iată că veni și ziua de naștere a Rinocerului, așa că toate animalele se duseră să-i ureze viață lungă. Dar liliacul și de această dată a lipsit. La fel ca pasărea Phoenix, și Rinocerul l-a mustrat pentru necuviință. Liliacul însă a găsit o cale să se dezvinovățească din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ta, ție, regina păsărilor? După un timp, iată că veni și ziua de naștere a Rinocerului, așa că toate animalele se duseră să-i ureze viață lungă. Dar liliacul și de această dată a lipsit. La fel ca pasărea Phoenix, și Rinocerul l-a mustrat pentru necuviință. Liliacul însă a găsit o cale să se dezvinovățească din nou: Vedeți bine că eu am aripi și pot zbura! Fiind pasăre, de ce trebuia să vin oare de ziua ta la tine, rege al animalelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]