10,861 matches
-
bisericii. Pavel Egorovici era atît de împătimit de religie, încît își petrecea cea mai mare parte a timpului cu lecturi pioase și cu rugăciuni. În exercitarea credinței, mai mult decît învățăturile creștinești, îl atrăgea însă frumusețea calmă și misterioasă a ritualului, strălucirea icoanelor cu ferecături aurite, luciul veșminelor preoțești, sunetul grav al cîntărilor, mătăniile, închinatul, mirosul pătrunzător de tămîie. Îi obliga pe fiii lui să participe alături de el la principalele slujbe de peste zi. Cum în bisericile ortodoxe nu erau scaune, copiii
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
creează după aceleași principii. Un loc comun le conferă puteri creatoare similare și îi aduce împreună spre același act sacerdotal. Astfel, studiile simfonice ale lui Remus Georgescu nu sunt numai rezultatul unui proces de traducere ekphrastică, ci și refacerea unui ritual cosmogonic generat de un vest geografic încărcat de har. Viața este grație, spune Plotin, îndemnându-ne să surprindem șerpuirea frumuseții în toate lucrurile din jur. Contemplând sculpturile maestrului Jecza în timp ce am ascultat muzica și textul explicativ al lui Remus Georgescu
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
casă" din calea sinuoasă este Auschwitz. E, ironic, locul de recuperare. Încep să se repete, simbolic, toate elementele care au precedat infernul lagărului. Baia care i-a întâmpinat în "metropola" Auschwitz îi surprinde din nou, chiar dacă nu are conotația de ritual funebru ca la intrarea în universul concentraționar. Apoi, pentru ultima oară, sunt din nou rași complet. Lăsând în urmă sute de cadavre pe care dezghețul le expune și mai hidos, italianul își începe călătoria, alături de noi sau mai vechi tovarăși
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
prăzii precum hienele în jurul stârvurilor. Că transcrierea ședințelor conducerii pesediste semăna ca două picături de apă cu pagini întregi din "Nașul" lui Mario Puzzo era demult știut. O bandă de profitori cinici, scufundați în murdărie până peste urechi, exersa vechile ritualuri mafiotice cu o virtuozitate care l-ar fi umplut de invidie și pe regizorul Coppola. Să recunoaștem, fluența replicilor dovedea nu doar un intens exercițiu, ci și un talent înnăscut. Aceiași oameni care îi intonaseră osanale libidinoase lui Ceașcă au
Gangsterii, în viață și în filme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12227_a_13552]
-
Alexandru Con Jumătate de secol poezia românească s-a scris pe zidurile închisorilor. în loc de ferestre. Ea deschidea condamnaților perspectiva mirifică a mirajelor nețărmurite, libertatea paradisiacă a reveriilor impenitente. Literatura s-a transformat pentru acea vreme într-un ritual al evadării din timpul profan și strivitor al istoriei. O poezie de sorginte concentraționară, deci a negării realului, a refugiului în imaginar și în metaforele lui, oficiau poeții. De la Radu Gyr și Vasile Voiculescu la Virgil Mazilescu și Cristian Popescu
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
smeritului scriptor. Caligrafia, acribia, ceneala luminată reprezintă în egală măsură, așa cum am precizat, daruri aduse Domnului de către celebratorul Său și reflexele grației dumnezeiești așternute asupra acestor daruri, capabile a le asimila sieși, a le consubstanția. Osîrdia scrierii frumoase, formă de ritual sui-generis, devine o cale de apropiere de Pronia cerească. Textul poetului continuă textul liturgic, cu îndreptățirea unui numitor comun de ordin mistic: "Doamne, caligrafiez printre celibatari, printre ibiși împăiați, pentru că sînt în exil. Scriu despre aromele sfinților. întinzîndu-mă după o
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
de o cameră, actorii cînd transmit propria lor imagine, cînd captează în direct fragmente de spectacol, cînd folosesc extrase din emisiuni celebre. în această practică, azi aproape generalizată, putem recunoaște dorința oamenilor de teatru de a nu disocia scena de ritualul televiziunii impus la scară mondială. Efectele îi sunt fie derutante și stranii - adevărate reușite! - fie perverse - eșecuri insuportabile. Imaginea retransmisă nu interesează decît în măsura în care produce poezie grație tensiunii dialectice pe care o instalează cu prezența actorilor, altfel se reduce la
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
a moștenit atît exploziile și cruzimile cromatice ale lui Țuculescu, dar ale unui Țuculescu încărcat de penumbre, cît și viziunile monumentale și hieratice, chipurile în efigie, ale Eugeniei Iftodi. Acest al treilea pictor are un aer exotic, comprimă spațiile, devoalează ritualuri uitate și privește, cu un ochi atent, cînd jucăuș, cînd reflexiv, direct în ograda postmodernității. Și dacă stăm să ne gîndim bine, avea și destule argumente, pentru că acum patruzeci de ani eram deja exilați din istorie, trăiam, adică, direct în
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
mare forță poetică este aria finală, cînd însoțitorii lui Ghandi își deschid cuferele, din care începe să curgă nisipul, în timp ce ei înșiși sunt mumificați cu bandaje albe." Și, în continuare, cronicarul se întreabă: "Moarte, unde îți e spaima?" "întoarcerea la Ritual" sub acest titlu Stefan Rütter scrie în "Kölner Stadt-Anzeiger": ..."fantezia imaginilor lui Purcărete și a scenografului său Helmut Stürmer, aduce sub numitor comun războinici de mit și trupe de bătăuși, păpuși cu membre amenințătoare și oameni ghemuindu-se sub imperiul
Silviu Purcărete la Opera din Bonn by Ana Hagiu Muresean () [Corola-journal/Journalistic/12724_a_14049]
-
de adorarea paltinului ca arbore sacru, despre rostul hotarului în gîndirea satului tradițional, despre felul în care satul își compune, imaginar, propria hartă. Mai povestește cartea lui Andrei Oișteanu despre balaur și solomonar, despre labirint și legenda Sfîntului Gheorghe, despre ritualurile ciudate ale vechilor fabricanți de cărămizi, despre mătrăgună, măselariță, muscariță și alte plante cu nume asemenea folosite ca narcotice. Ordine și Haos e o carte despre graiul îngerilor și despre felul în care, în colinde, Cosmosul învinge Haosul. Voi exagera
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
din amintiri, din gesturi. Dincolo de aglomerația sufocantă de obiecte, de numărul lor, de repetarea lor " zece scaune, patru mese, nu știu cîte pachete cu cărți, două viori, scări, vase pentru apă, căluți din lemn " de repetarea gesturilor, drumurilor de pe scenă, ritualurilor, intrărilor, ieșirilor, multiplicarea la infinit a obiectelor și amintirilor, există o mare și enormă singurătate instalată confortabil în suflet, în adîncimile eu-lui. Agresiunea exteriorului asupra interiorului, din text, se poate descifra în spectacolul lui Tompa Gabor ca o traumă pe
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
povestire din volum, nu neapărat și cea mai reușită. Întâlnim și aici un joc ritualic incert în tentativa mistico-parodică a unor tineri de a experimenta ridicol o modificare corporală, mai exact, o frizură genitală. Sunt ironizate aici acel gen de ritualuri inițiatice însoțite de tot felul de meditații tip new-age. Extrapolând puțin câteva remarci de mai sus, este interesant, deși trist, să constați chiar și la o privire îndelungată cât de puțini povestitori are literatura noastră. Și mă refer la acel
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
rămași din ce în ce mai singuri și mai neajutorați. Cadrul este însă același: Bucureștiul, la sfîrșitul deceniului nouă. Personajul acestui roman știe că singurele pete de lumină din viața bătrînei sale mame sunt date de periodicele sale vizite. Acestea se desfășoară după un ritual, mereu același, respectat cu strictețe de ambii protagoniști ai acestui "joc de societate". Telefonul de anunțare a vizitei, chipul mamei privind de după perdea momentul apariției fiului său pe stradă, paharul de votcă și nelipsita dojană părintească, masa de prînz, cafeaua
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
satului, oportuniștii, lingușitorii, cei drepți, trădătorii. Corul este și protagonist, și rezoneur. Ideea de a aduce grecii antici pe pămîntul Maramureșului, de a comenta toată povestea tragediei din Electra și prin muzica absolut autentică de acolo, pe viu, ca un ritual permanent după care oamenii își dirijează existența, mi s-a părut genială. Formidabilă este implicarea Grupului Iza în spectacol: Ioan Pop, Gheorghe Florea, Anuța Pop, Voichița Tepei, Ioan Covaci, Mihai Covaci. Artiștii acestui grup sînt autentici, culeg folclor autentic și
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
Cătălin D. Constantin Fiecare cititor împătimit își are jocurile și ritualurile lui de lectură. Mai simple sau mai puțin simple. Cînd e vorba de o carte de poezie, jocul meu e comun de tot: deschid volumul la întîmplare și întreaga lectură se compune în jurul paginii pe care hazardul a ales să
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]
-
sacadat, "vîrstele poetice" sînt vizibile, în competiție cu ele însele, evident, fără a putea vorbi de trepte. Dar Pluriversul se citește egal din orice punct al său, e un univers interior structurat. Și cu aceasta mă întorc la banalul meu ritual de lectură. Deschid volumul doi din Plurivers la bere și frig: "ce geruleț și-n iarna lui 83.../merg încotoșmănat pe barbu văcărescu și stele se reflectă-n polei/și din stopuri se sleiește pe gheață lumina/pînă la casa
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]
-
un debut și, pentru mine, o însoțire la o inițiere, la un fel de confesiune delicată și, nu în ultimul rînd, fundamentală. Meditațiile lui Răzvan Ionescu, căutarea identității și raporatea ei la lumină, la divinitate, apropierea de limbajul credinței, al ritualului religios m-au interesat și m-au emoționat. Privirea către sine, în interiorul său, este un exercițiu dificil și complex și pe care nu am învățat să-l practicăm riguros decît prea puțini dintre noi. Călătoria lui Răzvan Ionescu către Dumnezeu
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
o tentă sportivă. Omul modern stresat și cocoșat de munca la birou găsește beneficii foarte mari În practica fizică a yoga. În cazul În care și practica spirituală este adoptată, beneficiile se multiplică exponențial. Contrar zvonurilor, yoga nu include niciun ritual contrar sănătății și fiziologiei naturale a omului. Ba chiar la ultima vizită la doctor, am văzut și Îndemnul „practicați yoga”. Spre deosebire de alte practici, rezultatele favorabile pentru starea de bine sunt aproape imediate. Anual, mii de instructori de yoga primesc certificări
Yoga - de la suferință la libertate. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_301]
-
a întări faptul că sensul director al baghetei este acela al unei dictaturi a spiritului în raport cu momentele trecătoare, mai mult sau mai puțin semnificative ale cotidianului. Sub conducerea sa, atât repetițiile, cât și concertele Filarmonicii bucureștene se constituiau într-un ritual dominat de traiectele mișcării ideilor muzicale. De la acest nivel, de la nivelul planurilor mari ale ideilor, de la nivelul structurilor mari ale muzicii, se ajungea ulterior la fasonarea detaliilor care se așezau firesc în construcția edificiului. Iar aceasta grație demersului individual și
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
s-o trăiesc pe viu astă vară într-o biserică din București. Voiam s-o povestesc dar n-o pot face pe scurt, despre logodna și cununia a doi tineri cucernici, mire și mireasă, studenți la Teologie, urmând întocmai un ritual riguros, al cununiei, cum se făcea la noi acum două-trei sute de ani, lucru devenit inaccesibil pentru trăitorii anarhici din ziua de azi, pe o planetă a silniciilor și dezastrelor. Că au fost în stare de atâta iubire și respct
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
stilistic, decât dogmatic, al credinței religioase. în alte părți ale lumi, mai puțin avansate tehnologic, în Asia, în Africa... credința în Transcendent rămâne intangibilă în fondul ei, fără atingeri laice. A aprinde lumânări numai se transformă cu vremea într-un ritual, într-o formalitate... După filmul pomenit, realist, sângeros, al răstignirii pe cruce a Mântuitorului, producând atâtea discuții, plus protestul iudaic, îndreptățit, - lăsându-l de-o parte, deocamdată, - văzându-se succesul comercial extraordinar, unii se gândesc de pe acum la un alt
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]
-
și alambicuri cărate în spinare, corsete la vedere, un chioșc, oglinzi, amor, vînzoleală, povești, Baal și tehnica cool a modernității, a pierzaniei și a degradării teribiliste, Oblomov și divanul lenei, costume spectaculoase care îmbracă ratarea, zeci de perne umflate în ritualurile dinamice ale unei femei simple, zgomotul pașilor pe butucii de lemn, leagănul seducției, grădina verde a speranței și viselor, apa purificatoare ce se revarsă din susurul fîntînei, Leonce și Lena care ies de sub cupola ce închide în ea iubiri, căutări
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
Haralampy, care e și un foarte bun cunoscător într-ale folcloristicii politico-actuale, se pregătește deja pentru o lucrare mai amplă zicându-mi cu înțelepciune și profesionalism: -Domnule, în ceea ce privește desfășurarea acestui nou joc românesc, trebuie să avem în vedere un anume ritual, conform căruia dansatorii nu se țin, după tradiție, de brâu, nici de curea, ci se trag în țeapă unii pe alții până când nu mai rămâne decât domnul Gheorghe Ciuhandu... -Ciuhandu ?! Care Ciuha...? am încercat să întreb, fără să reușesc, fiindcă
"Țepele" – joc dpbrogean de la Basarabi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12414_a_13739]
-
scrisului, primează intențiile estetice și etice" (p. LXXI). Dar ce alte intenții ar fi putut prima? Variantele reproduse de alții au demonstrat altceva? Antologică e următoarea frază de Gâgă: "Scrisul în activitatea intelectuală a lui Liviu Rebreanu devenise un tabiet/ritual, transformându-l în meserie și ajungând la operă voluminoasă și celebră: el a scris zilnic pentru că a avut ceva de spus". Ce încredere poți avea în spiritul critic al unui editor care meditează în acest fel despre Rebreanu?: "A avut
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
nu este altceva decît capacitatea desenului de a se manifesta proteiform, de a genera ca lumea însăși, de a edifica sisteme și de a construi universuri. Prin desen Leonardo Da Vinci construiește și deconstruiește pictura, sintetizează trasee, sistematizează etape, susține ritualuri de inițiere pe tot parcursul de la coala albă la opera finită și lasă posterității ușa întredeschisă către viscerele propriei creații, adică ale creației înseși, prefăcîndu-se că n-a mai apucat să-și termine lucrarea. Non-finitul celor două lucrări ale lui
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]