1,349 matches
-
am învățat că în fiecare obiect ce l-am avut în portul popular, a fost o trebuință, un cult al fiecăruia dăinuit din străvechimi. Fiecare parte a corpului a fost acoperită cu un lucru de trebuință ce a devenit obiect ritualic, cu însemnătate în purtarea lui și care a apărat trupul atât de intemperii, cât și de semnele neînțelese ale spiritului care căuta să-i domine sufletul. Numit în unele zone și șerpar, brâul conducea spre ceea ce ar fi putut aduce
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
cu gâtul tăiat. Așadar, considerând că-și făcuse, pe deplin, datoria, se retrase, dar numai până în tindă, unde se și prăbuși într-o binemeritată comă alcoolică. Afară eroii luptei pregăteau, cu o îndemânare care denota exercițiu îndelungat, jarul pentru jertfa ritualică. Respectiv îngurgitarea cumplitei fiare pentru ca toate virtuțile ei să treacă în trupurile lor, oțelite în focul bătăliei. Privitorii, ceva mai liniștiți acum, se buluciră, înjurând cu obidă și necaz, spre cârciumă, pentru a împleti firele legendelor viitoare. Vajnicii luptători cu
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405442803.html [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
întreține, întrucât părinții nu mă puteau ajuta. Bineînțeles că nu era dansul pe care-l visam, erau scene de dans din anumite piese. Emilia Țuțuianu: Muzica și dansul sunt considerate arte sincretice, împreună cu poezia, în cazul poemului mitic, a textului ritualic. Ce relație aveați cu muzica în acea vreme? Vavila Popovici: Iubeam muzica, iar dansul era geamănul muzicii. Citisem și despre Ana Pavlova, aflasem despre viața ei, profesoara mea de dans fusese eleva Galinei Ulanova, supranumită „sufletul inefabil și geniul baletului
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1430055697.html [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
clipele pașilor rătăciți pe caldarâmul ud și rece. Plouă în rafale biciuind obrajii pârguiți ai toamnei. Toamna dansează desculță, cu rochia udă lipită de coapsele pârguite ... de sănii cu gust de gutui coapte ... cu părul arămiu șiroind de apă .. Dans ritualic născut din pasiunea misterelor aascunse in culorile calde ale naturii . Cu fața spre cer ea lasă ploaia să-i inunde porii, mângâindu-i trupul fierbinte născut din flăcările stinse ale verii. Plouă liniștit. Toamna își urmează calea strivind sub tălpi
TOAMNA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1411473373.html [Corola-blog/BlogPost/360085_a_361414]
-
plaja. Un dans al ielelor, un vis întruchipat pentru o clipită, pasaj dintr-o piesă de teatru antică pe scena litoralului Mării Nostrum. O amintire efemeră, sculptată în spuma mării. Știu că procedura cu săritul peste valuri și cu gesturile ritualice din noaptea de San Juan pare complicată, dacă nu chiar imposibilă, dar nu ea e cea care-mi dă mie dureri de cap. Ce m-ar pune cu adevărat în încurcătură ar fi întrebarea simplă: „Ce-mi doresc?”. Nu pentru că
BUN VENIT, VARĂ ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1435121399.html [Corola-blog/BlogPost/362914_a_364243]
-
Banatul meu de dor. Lia, tristă fiindcă nu sunt cu voi în acel moment.’’ În ceea ce privește cărțile de poezie ale celor doi poeți, ele aduc cititorului, ca o notă comună, smerenia în cuvânt și vis-à-vis de cuvânt, acea stare de sfială ritualică premergătoare scrisului în care Cuvântul este așteptat în credință, tăcere și văpaie (la Mariana Pândaru) sau în întrebare nerostită (în cazul lui Dan Cioată). Mariana Pândaru este ,,un om de o modestie absolut specială, niciodată invazivă, această retragere în sine
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa by http://uzp.org.ro/uzpr-si-a-prezentat-jurnalistii-scriitori-la-resita/ [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
de priveliște, arome și gusturi, ne desfătam papilele cu primul vin prezentat. Evident după o apreciere în lumina lumânărilor a culorii și limpidității apoi cu gesturi de sacerdot, rotirea ușoară a paharelor pentru a simți buchetul. Sunt mai mult gesturi ritualice fiindcă priceperea nu ne este chiar la înălțimea pe care ne străduim să o afișam. O simfonie de arome ne scalda cu generozitate cavitatea bucală aducându-ne în minte secvențe de câmpie însorită, înmiresmata de aburii dulci-amărui ai unor plante
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_da_s_mihai_batog_bujenita_1383248330.html [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
cel mai bine ca ființă creatoare în cuprinsul acestei lumi cu fel de fel de ițe complicate, poate fi un risc enorm și, în același timp, o certitudine palpabilă. Un risc, pentru că Scrisul îți cere o serie de sacrificii aproape ritualice de cele mai multe ori spre a ieși triumfător la lumină (inclusiv necesitatea de a munci cu ziua pentru o supraviețuire forțată sau, de ce nu, însăși arta a gusta continuu din plămada astringentă a foamei, atâta vreme cât nu deții o rentă pe viață
TAINA SCRISULUI (35) – SCRISUL, SENSUL MEU DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_taina_scrisului_35_magdalena_albu_1346685156.html [Corola-blog/BlogPost/343740_a_345069]
-
cele mai diverse folosințe și locuri de expunere. Trecând prin artă și adesea prin exteriorul sau contra artei, icoanei, fie îi sporește, fie îi descrește frumusețea, este și nu este rod de ingenuitate, obiect cu sau dincolo de însușiri și destinație ritualică, ori, câteodată, bijuterie ajunsă la forme de barbarizare premergătoare creștinătății, în măsura în care chiar dacă îndeplinește condițiile creației artistice, nu le îndeplinește pe cele ale sacralității. Afectivitatea cuprinsă în privitul icoanei, din aceste perspective, poate fi pur artistică, poate depinde de preferințe sau
ÎNSOŢIRE, MĂRTURISIRE, CHEMARE LA ÎNFRĂŢIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Procesiune_cu_icoane_la_buhu_aurel_v_zgheran_1378818718.html [Corola-blog/BlogPost/372863_a_374192]
-
și a o determina la actul participativ, sub diverse aspecte, pentru desăvârșirea unei procesiuni stradale cu icoane. Totodată, niciun discurs public nu este lăsat să decurgă cu atâta neclintire și ascultare, ca rugăciunea și predica preotului, în astfel de acțiuni ritualice sau în altele. Oricâtă ușurință pare a avea, la o exterioară vedere, organizarea procesiunilor stradale cu icoane are consacrat în spate mult efort și o aproape neînțeleasă zbuciumare tensiune și emoție. Față în față, mulțimea participanților și soborul preoțesc au
ÎNSOŢIRE, MĂRTURISIRE, CHEMARE LA ÎNFRĂŢIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Procesiune_cu_icoane_la_buhu_aurel_v_zgheran_1378818718.html [Corola-blog/BlogPost/372863_a_374192]
-
povestea în versuri a copilăriei sale, evocată cu nostalgică duioșie „Rosturi mai găsim,/ Dar liniște nu-i decât acolo/ Prin locuri străbune,/ De unde venim./ Liniștea cerească,/ Numai acolo/ Poate fi găsită,/ În orice anotimp/. Urmează rotația anotimpurilor, într-o veșnicie ritualică - muncă, sărbători, șezători, clăci, - o bucurie a vieții, amintind de exclamația din Pastelurile lui Alecsandri: „Sfântă muncă de la țară, izvor sacru de rodire/ Tu legi omul cu pământul într-o sfântă înfrățire/”. Și după această fastuoasă enumerație poetică, a muncilor
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica.html [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
ecourile din Coșbuc sunt mai adânci și mai interesante. Nu este vorba - ne grăbim s-o spunem - de pastișe literare ci de replici moderne sau postmoderniste la poezia tradițională coșbuciană: avem și la Veronica Oșorheian o Nuntă țărănească cu momentele ritualice, dar și cu plăcerea rostirii unor cuvinte și expresii locale și cu o versificare sprințar -umoristică, amintind de Topârceanu; avem o Răsplată care ar putea fi pusă în legătură cu Rea de plată, idila coșbuciană, cu mențiunea că aici fata este mult
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica.html [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
păcate, azi...............!!!!!!!! În viața satului se produc o serie de evenimente menite să pregătească petrecerea sărbătorilor de Crăciun. Dar cel mai important este tăiatul porcului. Fiecare familie de gospodari a crescut si îngrășat un porc ce va fi sacrificat, aproape ritualic, în ziua de Ignat. După sacrificare, acesta este tămâiat și se spune Tatăl Nostru. Apoi se trece la pregătirea acestuia. Porcul este pârlit cu paie sau cu forja cu lemne, copt, spălat foarte bine ( să devină șoricul alb ) și tranșat
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1451498983.html [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
care se întinde cât este cerul de adânc. Altceva vreau deci, de la cei care caută cuvântul meu. Omul lui Irod află că ceea ce voia Botezătorul era un cuget curat, spălat în apa Iordanului în care cel botezat prin acest act ritualic se lega în pocăința inimii spre a nu mai face păcatul. Irod ascultă ce îi spusese trimisul și se întristase atunci nu numai pentru că Botezătorul nu-i primise darurile ci și pentru faptul că la finalul convorbirii Ioan i-a
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
mâinile ilustrative și animatoare ale lui Dijkstra, lumi individuale de o minunăție artizanală și exuberanță copilărească. În Buffalo Juggalos de Scott Cummings, un grup de membri Juggalo (fanii devotați ai trupei de rapcore Insane Clown Posse), ascunși în spatele machiajului lor ritualic, sunt surpinși în tablouuri de tip natură moartă. Cu fiecare cadru comfortul suburbiei este dezechilibrat, pe măsură ce ethos-ul Juggalo se manifestă, afundându-ne în psihicul său suprarealist și în filosofia de viață a unei subculturi americane, care se reduce la
Francofonia lui Aleksandr Sokurov deschide BIEFF 2016 by http://www.zilesinopti.ro/articole/11560/francofonia-lui-aleksandr-sokurov-deschide-bieff-2016 [Corola-blog/BlogPost/98513_a_99805]
-
Diver este un captivant pelerinaj metafizic în slujba comunității. În viziunea lui Esteban Arrangoiz, povestea lui Julio, scafandrul care desfundă căile subterane din Mexico City, transcende utilitatea sa socială. Fiecare scufundare devine, pentru Julio și implicit pentru noi, un act ritualic, care ne transpune într-un altered state of consciousness, purtându-ne, via fascinante peisaje abstracte cu deșeuri filmate pe un 16mm pictural, într-un teritoriu misterios. BIEFF & MUBI propun publicului din România acces la o cinematecă personală, între 7 - 13
Francofonia lui Aleksandr Sokurov deschide BIEFF 2016 by http://www.zilesinopti.ro/articole/11560/francofonia-lui-aleksandr-sokurov-deschide-bieff-2016 [Corola-blog/BlogPost/98513_a_99805]
-
japonezi în general, despre ritualul cufundării în apă fierbinte. Foarte pe scurt, despre etichetă În principiu, când spui baie în Japonia, te referi la baie termală, onsen, sau hot-spring. Când nu e termală, e doar apă fierbinte, dar păstrează amprenta ritualică a obiceiului. Cada de acasă, hârdăul sau bazinul de la o baie publică, nu sunt pentru spălat. Corpul se spală înainte, separat, după care se intră în apa fierbinte. Nu cu săpun pe tine, nu cu spumă de baie, nu cu
Să stai gol pușcă în cadă cu vecinul e acceptabil în Japonia. Ritualul îmbăierii când locuiești cu socrii și vrei să faci economie la apă by https://republica.ro/sa-stai-gol-pusca-in-cada-cu-vecinul-e-acceptabil-in-japonia-ritualul-imbaierii-cand-locuiesti-cu-socrii [Corola-blog/BlogPost/338015_a_339344]
-
Despre focul lăuntric, focul creator... Despre fulger, trăsnet și pedepsirea cu foc... Despre zei, titani și sfinți ai focului: Hestia, Vesta, Prometeu, Loki, Ilie cu carul său de foc... Despre cuvintele de foc care ard buzele falsului prooroc... Despre focul ritualic, lumina din biserică și “focul de la tătari”. Despre lumânările de pe morminte care tocmai ardeau în cimitirele orașului, ca și pe masa lor, în cerc, în această zi de sărbătoare numită „Luminație” în Ardeal... Îi invită pe studenți să își ia
DE LUMINAŢIE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/De_luminatie_mirela_borchin_1383302474.html [Corola-blog/BlogPost/342015_a_343344]
-
lor, în cerc, în această zi de sărbătoare numită „Luminație” în Ardeal... Îi invită pe studenți să își ia fiecare câte o lumânare și să comunice cu cei dragi, care nu mai erau printre ei, prin cuvinte care, în actul ritualic, ar putea fi duse de pâlpâirile focului înspre lumea lor, transcendând limitele eventuale. Își luă și ea o lumânare și vorbi în șoaptă cu Tudor, dându-i, cu vocea sugrumată, vestea despre Maya. În sală era o liniște ritualică. Toți
DE LUMINAŢIE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/De_luminatie_mirela_borchin_1383302474.html [Corola-blog/BlogPost/342015_a_343344]
-
actul ritualic, ar putea fi duse de pâlpâirile focului înspre lumea lor, transcendând limitele eventuale. Își luă și ea o lumânare și vorbi în șoaptă cu Tudor, dându-i, cu vocea sugrumată, vestea despre Maya. În sală era o liniște ritualică. Toți respectau momentul și omagiau, în felul lor, memoria celor de care se apropiau în acele momente pe calea focului. Apoi, pe rând, studenții se întorceau la catedră pentru a reașeza lumânărelele în cercul care se refăcea cu precizie matematică
DE LUMINAŢIE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/De_luminatie_mirela_borchin_1383302474.html [Corola-blog/BlogPost/342015_a_343344]
-
locul de câteva sute de metri de-a lungul coastei glofului unde activitatea artistică în aer liber este intensă, nu știu dacă regizată de cineva dar parcă secvențele „producerii” actului artistic în sine, individual sau de grup, urmează o curgere ritualică și nu o brodeală pur și simplu, trubaduri cu chitare, grupuri de mimi care-și imaginează poziții decente și flash-uri ale activităților de peste zi, pictori care-și transmit arta talentului direct pe trotuar și la cerere, tineri si chiar
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 by http://confluente.ro/Incrancenari_hippy_si_cheiul_pescarilor_din_frisco.html [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
de 24 februarie fiecare fată mare să se întâlnească cu un băiat, și invers; dacă nu avea loc această întâlnire, „se crede că tot anul nu va fi iubită de niciun băiat, și viceversa”. Se ridică întrebarea de ce aceste întâlniri ritualice între o fată mare și un băiat erau menite să aibă loc numai în ziua de 24 februarie; de ce într-o altă zi astfel de gesturi nu ar fi avut nicio înrâurire în plan erotic pe parcursul întregului an? Răspunsul, într-
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_marian_malciu_1329992509.html [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
cheamă Andrei cap de iarnă, precum întâiul mărțișor se zice Dragobete cap de primăvară” (date culease din comuna Mărgineni, județul Făgăraș). Vom observa că și în cazul zilei de 1 martie (ziua de „Dragobete cap de primăvară”) se săvârșeau acțiuni ritualice destinate să producă efecte benefice în plan erotic; mai exact, gesturile erau înfăptuite de fete cu scopul „de a se face mai frumoase și mai drăgăstoase”. Practic, sunt rituri de dragoste săvârșite de fetele mari în ziua de 1 martie
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_marian_malciu_1329992509.html [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
rând în „colinde”. De remarcat că aceste „cântări”, deși nu izvorăsc din tradiția creștină propriu-zisă, au în centru tocmai evenimentul „Nașterii” și îndeplinesc rolul de a „vesti Nașterea”, de a răspândi „vestea cea bună” în popor, rol cu un caracter „ritualic”, puternic înrădăcinat în viața tuturor, mai ales la sate. Este mai puțin cunoscut însă faptul că „Bătrânul Crăciun” figurează constant în ceea ce numim folclor, având de altfel un statut surprinzător de important. Astfel, dacă vom cerceta culegerile de folclor, vom
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_sfintei_sarbatori_a_craciunu_marian_malciu_1356020543.html [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
-
cei care l-am cunoscut un simbol, alături de marile personalități ale românilor și al spiritualității universale, drept de urmat.Personalitatea și opera sa pare că este o muzică de ac ord enigmatic ori de încuvințare de pean,bătând ritm greu,ritualic,ca de”oaste a Țarii”pornită la Reconquista” Spiritual și că un simbol peste veșnicie, Artur Silveștri rămâne PREȘEDINTELE DE ONOARE al LIGII SCRIITORILOR și lumina pentru discipolii săi. Al.Florin ȚENE În prefață volumului unu, Mărturisirea de credință literară
ARTUR SILVESTRI-SIMBOL PESTE VEŞNICIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Artur_silvestri_simbol_peste_vesnicie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361895_a_363224]