271 matches
-
repezise la ea: - Spune! Tu nu vrei să fii în acte? Ea începuse să plângă speriată. - Spune, spune! o zgâlțâia și mă-sa de mână. Dacă nu erau vecinii pe aproape, Grigore și Aglaia lui, se omorau. - Hoțule! striga Marin Roșioară. Mi-ai furat zestrea fetii! Las', că te potrivesc eu! Parchetul te mănîncă! Se roșise tot și se repezise cu pumnii încleștați să-l lovească pe ginere. Și lui Stere i se urcase sângele la cap. Aglaia se băgase între
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
legat de o familie, și oamenii .aceia pe care-i cunoscuse nu demult la petrecerea nunții lui, adunați acum din nou în jurul unuia de-ai lor, legați prin sânge, nu i se mai părură străini. Cu timpul -lau uitat pe Roșioară. Soacra venea mai rar pe la negustor. Lina îi dădea bani pe furiș, se duceau împreună la cimitir, aprindeau candela la capul meșterului, plângeau ca femeile, apoi își vedea fiecare de casa ei. Cât despre Stere, acesta avea treburile lui, nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a coroanei pomilor maturi, iar cea dintre răzoare sau rânduri era de 4-6 m. Numele diferitelor soiuri de fructe ce se culeg de prin părțile locului își au originea și în culoarea acestora, de exemplu: în cazul prunelor deosebim albuțe, roșioare, gălbenioare, negruțe-mărunte, bune pentru țuică, merele pot fi vinete, vărgate, țigănești, roșioare, iar cireșele negre, albe românești sau galbene. Alte denumiri se referă la timpul coacerii. Astfel, există prune de vară sau văratice (roșii), de toamnă sau tomnatice, pere timpurii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
4-6 m. Numele diferitelor soiuri de fructe ce se culeg de prin părțile locului își au originea și în culoarea acestora, de exemplu: în cazul prunelor deosebim albuțe, roșioare, gălbenioare, negruțe-mărunte, bune pentru țuică, merele pot fi vinete, vărgate, țigănești, roșioare, iar cireșele negre, albe românești sau galbene. Alte denumiri se referă la timpul coacerii. Astfel, există prune de vară sau văratice (roșii), de toamnă sau tomnatice, pere timpurii, văratice sau iernatice, de-ale fânului (cele care se coc pe vremea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
echinocțiul de primăvară (22 martie) și începutul lunii mai, din iunie (după luna nouă) și până la căldurile mari din august, din septembrie și până la căderea zăpezii, precum și iarna, la copcă. Speciile de pește întâlnite în zonă sunt: carasul, crapul, roșioara, bibanul și șalăul în apele mari (iazuri și heleșteie), iar în apele mici: obletele, suducul și zborșarul. Crescătoriile de pește din Antohești și Motoșeni au fost populate cu specii de pește foarte productive de crap galițian și chinezesc. În aceste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
creației repetate, realizând legătura continuă dintre elementul acvatic primordial și Arborele cosmic: "Colea jos, Doamne mai jos; Florile dalbe lemn de măr! / În prundurile mării dalbe, / Născutu-mi-ai, crescutu-mi-au, / Măr înalt și minunat; / Face florile vineșoare, / Și-ncă mere roșioare. / Dară Dulful mării-ei, / El mai rău că s-a-nvățat / Florile că le-a stricat, / Merele că le-a mâncat. / La tulpina mărului, / Împuiatu-s-a vidra neagră; / La mijlocul mărului, / Împuiatu-s-a șarpe verde; Sus la vârfu mărului, / Împuiatu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sudiți Ialomița, Ulmu Călărași, Însurăței, Rușețu Brăila, Cireșu Brăila, Jirlău Brăila, Râmnicelu Brăila. Datorită condițiilor pedoclimatice, regiunea este specializată în producerea vinurilor de masă (albe, roze, roșii) și în secundar producerea de struguri pentru masă. Soiurile mai cultivate aici sunt: Roșioară, Fetească regală, Băbească neagră, Aligote, iar pentru masă: Perlă de Csaba, Cardinal, Chasselas dore, Muscat de Adda, Italia. În vederea dezvoltării unei viticulturi performante și durabile în România, a fost elaborată Hotărârea de Guvern nr.1432/2005 care, prin conținutul primului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
neagră, Pinot noir, (Iordana), Muscat Ottonel (pentru spumante aromate). Vinuri seci alb-verzui, de 11 vol. %, aciditate ridicată de 5-6 g/L H2 SO4, extract redus moderat (18-20 g/L), grad ridicat de fructuozitate. Soiuri pentru vinuri aromatizate-vermuturi: Oporto, Chasselas dorề, (Roșioara). Vinuri albe sau roșii, de 10-11 vol. %, extract redus moderat (15 g/L), aciditate redusă (sub 3,5 g/L H2 SO4). Soiuri pentru distilate: Fetească regală, Aligote, Zghihară de Huși etc. Vinuri albe seci, de 8-9 vol. %, aciditate ridicată
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mi trebuie. Am pus la foc ceaunul acela mare cu apă, să fiarbă. Mi-am pregătit peștele, legumele și zarzavatul. Când a început să clocotească apa, am băgat peștele mic, curățat, spălat și fără capete: carași și pui de crap, roșioare, bibani, mari cât palma și bucățele de știucă. Era de unde! Apoi am băgat legumele: ardei gras, țelină, morcov rondele, pătrunjel rădăcină și ceapă. Când au fiert bine, am acrit-o cu sare de lămâie și am adăugat peștele mare, bucăți
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
eu oi munci. Oi munci ca să te cresc, și mari ca să te văz. Nani, nani, pui de om, cu mămuca să ai somn. Să ai somn, să te-odihnești și mărișoară să crești. Bună ca ploaia de vară, cu gurița roșioară. Cu gurița ca mierea, cu vorba ca frăguța. Luliu- luliu ș-îi dormi, luliu-luliu pui de om... Nani- nani... nani-nanai-naniaa..., nani-nani-naniaa... Aaaaa.....” Polixenia deschise ochii triști și căută cu ei glasul. Își șterse năsucul și rămase cu ochii căscați în
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
undițele. Preocupați de acest lucru nu am observat că paznicul ajunsese în spatele nostru și ne întreabă: - Dar ce ați gătat așa de repede? Eu supărat și cătrănit, chiar pus pe harță răspund: - Un chitic de pește nu am prins, o roșioară, un bibănel sau măcar un porcușor. Apoi resemnat mă uit spre bătrân, parcă cerându-mi scuze pentru supărarea mea de mai nainte. - În viața mea de pescar n-am putut crede că în trei ore să nu bată nimic. Sigur
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
adaptat la singurătate și la frustrare. Singurătate. Frustrare 10 . Nu mă duc la masă, îmi fac o cafea și încerc să mă concentrez, să scriu mai departe, să te prind de undeva. Când eram mic prindeam fluturi, codița rândunicii sau roșioare, și le înfigeam în corpul vermicular un bold, așa cum văzusem că se face. înfigeam boldul într-un dop de plută și îi priveam cum ore în șir după aceea mai dădeau încă din aripi, se mai agățau cu cele șase
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), etc. FAUNA ACVATICĂ Este distribuită în mici areale, mai ales în apele râului Bahlui și în lacul de acumulare de la Pârcovaci. Dintre pești amintim: cleanul (Leuciscus cephalus), crapul (Cyprinus carpia), carasul (Carassius auratus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), caracuda (Carassius carassius), băbușca (Rutilus rutilus) etc. Recent, (cu decenii în urmă), au fost introduse și specii de crapi chinezești (Arystichthys, Ctenonophryngodon, Hypophtholamichtus), cu rezultate bune.Fauna cinegetică constituie o importantă bogăție a bazinului hidrografic al râului Bahlui
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Dintre aceștia: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), carasul (Carassius auratus gibelio), crapul (Cyprinus carpio), porcușorul (Gobio gobio), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), morunașul (Vimba vimba). În lac își fac apariția amfibieni ca: broasca verde de lac (Rana ridibunda) și broasca mică de lac (Rana esculenta), iar dintre reptile: șarpele de apă (Natrix tesselata) și țestoasa de baltă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
reprezintă și un biotop natural pentru reproducerea peștelui si dezvoltarea puietului. Ihtiofauna este formată din specii de pești reofili și stagnofili, din elemente autohtone și introduce, precum: carasul (Carassius auratus gibelio), fufa (Leucaspius delineatus), crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus cephalus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), scobarul (Chondrostoma nasus), șalăul (Stizostedion lucioperca), novacul (Aristhycthys nobilis), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykis). Dintre amfibieni sunt prezente speciile: buhaiul de baltă, cu burtă roșie (Bombina bombina), buhaiul de baltă, cu burtă galbenă (Bombina variegata), broasca
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), carasul (Carassius auratus gibelio), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), murgoiul (Gobio obtusirostris), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), morunaș (Vimba vimba). Specii de amfibieni: brotăcelul (Hyla arborea), buhaiul de baltă, cu burtă roșie (Bombina bombina). Reptile: broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis), gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis), șarpele de casă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
întâlniți aici menționăm: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), morunașul (Vimba vimba). Reptile: gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis). Cotul Bran a fost cândva un paradis al păsărilor de apă și un ideal loc pentru pescuit și vânătoarea de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
porcușorul (Gobio gobio, Gobio obtusirostris), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), țiparul (Misgurnus fossilis), bibanul (Perca fluviatilis), guvidul de baltă/moaca de brădiș (Proterorhinus marmoratus), murgoiul bălțat (Pseudorasbora parva), boarța (Rhodeus sericeus amarus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), șalăul (Stizostedion lucioperca), țigănușul (Umbra krameri), morunașul (Vimba vimba). Amfibieni: buhaiul de baltă, cu burtă galbenă (Bombina variegata), broasca verde de lac (Rana ridibunda) și broasca mică de lac (Rana esculenta). Reptile: broasca țestoasă de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pești întâlnite aici: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), morunașul (Vimba vimba). Reptile: gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis). Păsări: lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), sticletele (Carduelis carduelis), egreta mică (Egretta garzetta), codobatura albă (Motacilla alba), aușelul cu cap
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și nu are foc, vagonul întreg auzea și el de fazan, unii antrenați să dea răspunsuri, sună un prieten! tot vă duceați la capătul culoarului, că să nu aud eu, sună la Dan, la Maghi, floare, buruiană, nu se ține! roșioară soi de struguri, bunica avea o viță la casă, n-am mai văzut de-atunci! răsplată că ați mîncat bine, ați dat o reprezentație, ești belea! reacție stereotipă vorba ta, subiectul unei vorbiri este vid la care vine ea, dovadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mergeam fără grijă căci nu existau gropi făcute de excavatoare... Cât era satul de-ntins, apele râului erau presărate cu copii ce înotau în lung și-n lat pentru a prinde fel de fel de pești: crap, șalău, caras și roșioară. Mare grozăvie am pătimit când am dat nas în nas cu ditamai somnul cu mustăți lungi și corp sticlos. Am fugit mâncând pământul și astfel mi-am astâmpărat nestăvilita poftă de a da târcoale Siretului. Apoi treceam râul și mergeam
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Salamandridae - Triturus alpestris alpestris (Tritonul de munte) - Triturus vulgaris vulgaris (Tritonul comun) - Salamandra salamandra (Salamandra) ANURA Bufonidae - Bufo bufo (Broască râioasa bruna) Ranidae - Rană temporaria (Broască roșie de munte) - Rană lessonae ( Broască verde de baltă) PEȘTI CYPRINIFORMES Cyprinidae - Scardinius racovitzai (Roșioara de Pețea) - Leuciscus (Petroleuciscus) borysthenicus (Cernușca) - Carassius carassius (Caracuda) GADIFORMES Gadidae - Lota lota (Mihalț) PERCIFORMES Percidae - Stizostedion volgensis (Salău vărgat) - Romanichtyis valsanicola (Asprete, Poprete) - Percarina demidoffi (Percarina) Gobiidae - Proterorhinus marmoratus (Guvid de baltă) - Neogobius syrman (Guvid de Babadag) SCORPAENIFORMES Cottidae
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
barbus) 27 1.24. morun (Huso huso) 170 1.25. nisetru (Acipenser guldenstaedti) 140 1.26. oblete (Alburnus alburnus) 12 1.27. plătica (Abramis brama) 25 1.28. păstrăv (Salmo sp.) 20 1.29. păstruga (Acipenser stellatus) 100 1.30. roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15 1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134041_a_135370]
-
iulie 2001, se modifică în mod corespunzător." LEGEA nr. 410 din 17 octombrie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 740 din 22 octombrie 2003 prevede: "Art. 1 (1) Comună Berbesti, județul Vâlcea, se declară oraș. ... (2) Satele Damteni, Dealu Aluniș, Roșioara, Târgu Gangulesti și Valea Mare aparțin orașului Berbesti. ... Art. 2 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicata în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, precum și anexă nr.
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135826_a_137155]
-
admite folosirea denumirii de soi pentru vinurile de calitate superioară - VS, cu respectarea normelor privind recunoașterea autenticității lor de soi, obținute numai din următoarele soiuri autohtone, creații vechi sau noi: Feteasca regală, Băbeasca neagră, Zghihara de Huși, Galbenă de Odobesti, Roșioara, Crâmpoșie, Mustoasa de Maderat, Iordana, Plăvaie, Novac. Lista cuprinzând aceste soiuri poate fi modificată prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației. Atunci cand vinul se comercializează sub denumirea unui soi, el trebuie să provină în proporție de cel putin 85% din
REGULAMENT din 20 decembrie 2000 de aplicare a Legii viei şi vinului nr. 67/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132200_a_133529]