170 matches
-
de sus peste noi; atunci pustia se va preface în pămînt, și pomătul va fi privit ca o pădure. 16. Atunci nepărtinirea va locui în pustie, și neprihănirea își va avea locuința în pomăt. 17. Lucrarea neprihănirii va fi pacea, roada neprihănirii: odihnă și liniștea pe vecie. 18. Poporul meu va locui în locuința păcii, în case fără grijă și în adăposturi liniștite. 19. Dar pădurea va fi prăbușită sub grindină și cetatea plecată adînc. 20. Ferice de voi, care semănați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
chipul românilor basarabeni curgeau lacrimi. La un moment dat, o româncă basarabeancă din grup scoate din sacoșa cu mâncare, ce o avea pregătită la drum, o bucată de pâine neagră și câteva prune pe care le oferă, să mănânce din roada pământului înstrăinat omul ce le-a vorbit și i-a întâmpinat atât de frumos. Pentru femeia care atunci pășea pentru prima oară în dreapta Prutului, pământul țării a devenit o amintire de mare preț. Am însoțit acest grup timp de trei
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cânte: „Eu cânt așa cum știu să cânte / Ciobanii-n doinele străvechi, / Cum cântă limpezimea-n munte,/ Cum apele în albii vechi. Eu cânt cum ciocârlia-n zare, / De soare, visele să-mi ard, / Cum cântă valul greu în mare, / Cum roada-n verdele brocard.“ (În treacăt fie spus, forma corectă este „brocart“.) Altă regulă pe care trebuie să o respecte autorii de versuri scrise la comandă este grandilocvența. Maria Dincă respectă și ea această regulă, exhibând ceea ce este - sau doar i
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
școală... Nu-i rău, ba chiar îi bine, bădie! Așa să facem! Așa-i, măi omule, aista-i drumul cel bun, aista-i drumul cel mai drept! Transformăm colectiva în asociație de proprietari, terminăm cu obligațiile către stat și toată roada-i a noastră, pe care o împărțim după suprafața adusă în asociație și după contribuția în muncă a fiecăruia. Iar plata poate fi în bani sau în natură, după nevoile oamenilor. Să trăiești, bădie Nicolai! Noi, cei din Cotu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nu îngheață apa în cioburile ținute pentru curci, unele neamuri de păsări nu se-ndură să mai plece, încoace, spre noi, când se desprimăvărează, iar pepenii, portocalele, strugurii și alte poame nici nu prea au căutare, așa de mare-i roada anului! Vartolomei începu să cugete vârtos în mintea lui: nu știu cum de se întâmplă asta, dar gândurile musafirilor ăstora, ce vin din alte părți ale lumii, parcă slujesc gândurilor mele... Simți împotrivirea din el chircindu-se, dar tot răspunse cu oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
că Domnul poruncește să se dărîme casa cea mare, și să se facă bucăți casa cea mică. 12. Pot caii să alerge pe o stîncă? Sau poate cineva să are marea cu boii, de ați prefăcut judecata în otravă și roada dreptății în pelin? 13. Vă bucurați de lucruri de nimic și ziceți: Oare nu prin tăria noastră am cîștigat noi putere?" 14. De aceea, iată, voi ridica împotriva voastră, casa lui Israel, zice Domnul, Dumnezeul oștirilor, un neam, care vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
numit prieteni, pentru că v-am făcut cunoscut tot ce am auzit de la Tatăl Meu. 16. Nu voi M-ați ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi; și v-am rînduit să mergeți și să aduceți roadă, și roada voastră să rămînă, pentru ca orice veți cere de la Tatăl, în Numele Meu, să vă dea. 17. Vă poruncesc aceste lucruri, ca să vă iubiți unii pe alții. 18. Dacă vă urăște lumea, știți că pe Mine M-a urît înaintea voastră. 19
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
Isus Hristos, 9. și mă rog ca dragostea voastră să crească tot mai mult în cunoștință și orice pricepere, 10. ca să deosebiți lucrurile alese, pentru ca să fiți curați și să nu vă poticniți pînă în ziua venirii lui Hristos, 11. plini de roada neprihănirii, prin Isus Hristos, spre slava și lauda lui Dumnezeu. 12. Vreau să știți, fraților, că împrejurările în care mă găsesc, mai degrabă au lucrat la înaintarea Evangheliei. 13. În adevăr, în toată curtea împărătească, și pretutindeni aiurea toți știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85090_a_85877]
-
pizmă și duh de ceartă, sunt tulburare și tot felul de fapte rele. 17. Înțelepciunea care vine de sus este întîi, curată, apoi pașnică, blîndă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de roduri bune, fără părtinire, nefățarnică. 18. Și roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace. $4 1. De unde vin luptele și certurile între voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se luptă în mădularele voastre? 2. Voi poftiți, și nu aveți; ucideți, pizmuiți, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
și în desfătări. V-ați săturat inimile chiar într-o zi de măcel. 6. Ați osîndit, ați omorît pe cel neprihănit, care nu vi se împotrivea! 7. Fiți dar îndelung răbdători, fraților, pînă la venirea Domnului. Iată că plugarul așteaptă roada scumpă a pămîntului, și o așteaptă cu răbdare, pînă primește ploaie timpurie și tîrzie. 8. Fiți și voi îndelung răbdători, întăriți-vă inimile, căci venirea Domnului este aproape. 9. Nu vă plîngeți unii împotriva altora, fraților, ca să nu fiți judecați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
fruntea mea ca o cunună; 37. să-i dau socoteală de toți pașii mei, să mă apropii de el ca un domn. 38. Dacă pămîntul meu strigă împotriva mea, și dacă brazdele lui varsă lacrimi; 39. dacă i-am mîncat roada fără s-o fi plătit, și dacă am întristat sufletul vechilor lui stăpîni: 40. atunci să crească spini din el în loc de grîu, și neghină în loc de orz!" Sfîrșitul cuvintelor lui Iov. $32 1. Acești trei oameni au încetat să mai răspundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
atât de profundă, nici nu se inventaseră cuvintele care să-l consoleze după așa o pierdere, astfel că singurul lucru pe care-l putea face era să se retragă în cel mai îndepărtat ungher, pentru că Niho-Nui ai suferinței să-i roada sufletul că pe o scândură slăbită a unei nave. Nimeni nu veni să-l consoleze, pentru că toți aveau nevoie de consolare. Nimeni nu păru să înțeleagă că se simte orfan, pentru că deja erau orfani cu toții. Nimeni nu-i asculta rugile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
răsipi crieru-n vânturi, iară mâna mai cu folos ar fi de-ar pune-o doar la trebuinți singuratice. Ținându-i vicleșugul, cu cinstită plecăciune, jupânița scrie dulce ca o anemoană, de să sparie ochiu’. Că cu ceia voroavă a ei, roada tuturor bunătățurilor și Învățăturilor cuprinzându-o, au dășteptat viața oamenilor către giudecățile zilei a le tixi. Mai Întîiu le tixește ea, cetim: „Marin Preda a murit axfixiat de nule Îi intraseră pe gît cu scop precis de a-l sufoca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o epitetică estetizantă, manualul de clasa a IV-a a istoriei românilor face următoarea analogie: "Localnicii, adică dacii, s-ar putea asemăna cu o tulpină viguroasă, adînc înfiptă în pământul strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul că influențele slave, care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe calea virtuții. Pe autorul CÎntecelor de lume Îl Înspăimîntă mania (erotică): „Înfricoșatele săvîrșiri ale zuliii femeiești”. Intervine, apoi, muierea rea și orice idealitate se pierde. Dar, la Început, amorul este o dulceață. Ce devine mai tîrziu este altă poveste. Roada este, Încă o dată, dulce cînd dorul e tînăr și Înfierbințeala iute: „Căci, cu cît amorul La-nceput dă dorul Ș-aduce nevoi, Cu atît firește, În urmă-ndulcește Sufletul la doi. Și dacă nainte Vor fi fost cu cinste ’N
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
socialiste a agriculturii Își găsește o oglindire reușită În poemul Se prind În brațe ogoarele, de P. Anghel: „Un I.A.R.-22 a adus pluguri târâș, Nașul se zguduie, privește chiorâș Glia duduie Nașul suduie (Ă) Partidul ne arată roada pusă În lanțuri.” (Ă). 73. Mihai Novicov. - Forțe noi În literatură. În : Flacăra, nr. 32 (84) 13 aug. 74. N. Moraru. - Pe marginea concursului de nuvelă. În: Viața Românească, nr. 9, sept. 1949 75. N. Tertulian. - O nouă nuvelistică. În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
1994; În șfichiul ironiei, București, 1996; L’Homme interiéur, Paris, 1997; ed. (Chipul omului dinlăuntru), București, 1999; Apocalipsiada, București, 1999; Peripețiile lui Țumpi, Chișinău, 2000; Fiul cel pierdut, București, 2000; Banul, București, 2000; Îmi bate inima la Bug, Chișinău, 2000; Roada anilor tineri, Chișinău, 2000; Evanghelia exilului, București, 2001; Mai tare ca moartea, București, 2002; L’Église persécutée, Lausanne, 2002; Apărând adevărul, București, 2002. Repere bibliografice: Vasile Posteucă, „Pietre de aducere aminte”, „America”, 1971, 22 august; Iurie Colesnic, Un poet român
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
cu luna. EDMUND: -I luați de-aici! LEAR: Pe-asemenea jertfiri, Cordelia, Zeii-înșiși pun tămîie. Te-am găsit? Cin' despărți-ne-o, jar din cer s-aducă, Cu foc ne-alunge că pe vulpi. Dar șterge-ți ochii; Lepră să roada pielea lor și carnea, Pîn' să ne facă-a plînge;-i vom vedea murind De foame-ntîi. Să mergem. [Exeunt Lear and Cordelia, guarded.] EDMUND: Come hither, captain; hark. Take thou this note: go follow them to prison: One step I
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ajuns să fie mai puțin importante decât ziua de 14 noiembrie, închinată acestui aducător de pace și bucurie, "sfântului" Beaujolais Nouveau. Partizanii lui i se roagă ca vinul nou să fie cel puțin la fel de bun și proaspăt ca cel din roada anului care a trecut, iar tradiția serbării lui să dăinuie mereu."53 III. Sărbătorile culesului viilor și carnavalurile viticole Dionisiile, Bacanalele, Lupercaliile, Saturnaliile, aceste sărbători simbol al reînnoirii dar totodată și prilej al răsturnării perceptelor morale curente, care invadau străzile
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
o epitetică estetizantă, manualul de clasa a IV-a a istoriei românilor face următoarea analogie: "Localnicii, adică dacii, s-ar putea asemăna cu o tulpină viguroasă, adînc înfiptă în pământul strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul că influențele slave, care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]