4,158 matches
-
ani în Europa de care se îndrăgostise. De dragul acesteia, a plecat în Italia și a predat limba engleză la o școală din Roma. Și-a perfecționat foarte mult și limba italiană, cu toate că specialitatea lui era franceza. Un prieten de-al Rosei del Conte 6, o faimoasă eminescoloagă italiană, l-a luat cu el la „Accademia di Romania in Roma”, unde se ținea o conferință despre latinitatea românilor. Acolo a întâlnit-o pe academiciana Zoe Dumitrescu-Bușulenga care era directoarea acelui lăcaș prestigios
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_george_roca_1371505773.html [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
nu n-are rost să vorbim despre dragoste vârcolacii au mâncat luna mi-au mâncat și cuvintele de pe buze (degeaba îmi spui că încă mai am sâni frumoși care au reacții delicioase) chiar acum simt o cangrenă în partea stângă rozând cu satisfacție dintr-un mușchi pretențios și romantic îmhm... să vorbim ... Citește mai mult noi doi nu putem vorbi despre dragosteclaram asfințit toate lunile de pe cerurilesub care se presupunea să umblăm îmbrățișați din cauza frigului(întotdeauna mi-a fost puțin frig
NUŢA ISTRATE GANGAN by http://confluente.ro/articole/nu%C5%A3a_istrate_gangan/canal [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
pace, trebuie să fie lumină, trebuie să fie tăcere. Doar așa poți crea ceva desăvârșit. Dar timpul, în mica noastră lume, reprezintă cel mai auster inamic, cel mai feroce dușman. Tăcut, sadic și dur, trist dar și implacabil, el ne roade zilele una câte una și ne face una cu pământul, fiindcă mi se pare că bătrânețea ne apleacă tot mai mult către țărână, tocmai de aceea ni se deformează încet-încet acea coloană vertebrală ce ne ținea drepți cândva. Timpul este
TIMPUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Editura Timpul_cristea_aurora_1360264045.html [Corola-blog/BlogPost/341354_a_342683]
-
mai des eu te visez de-o vreme Și-ascult porunca din înalt cum vine, De roata din cuvinte, nu te teme! Și acum când scriu dinspre norod Mă strigă adevărul tău pe nume Și carii parcă îi aud cum rod Din eșafodul meu, cioplit anume... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Horea / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1797, Anul V, 02 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
HOREA de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1449042246.html [Corola-blog/BlogPost/383206_a_384535]
-
schimbare pe pământ Și iartă-ne pentru ce-am greșit. Dă-i aurul gâului Și seninul cerului. Dă-i tatălui mântuirea Și fiului împlinirea. Dă-i fetei neprihănirea Și mamei izbăvirea. Dă-i casei rostuirea Și apei liniștirea. Dă-i roadă pomului și umbră omului. Dă-i zborul păsării Și înțelepciune omului. Dă-i vedere orbului și adăpost orfanului. Dă-i cărții tâlcuirea Și inimii trăirea Pentru cei săraci și buni, Că-s fiii Domnului. Dă floare câmpului Și pace pământului
RUGĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396540287.html [Corola-blog/BlogPost/347383_a_348712]
-
arătare!... El mă-mpinge înapoi. Popa cel cu barba rasă, Când să ies, chiar Corcodușă, Zbârrr! îmi lovește-n ușă. Și cu-o riglă, de pe masă... -Eu ziceam că...sunt copil. Ești un prost...făcut grămadă. Plugul, mâna, o să-ți roadă, -Ieși afară! Mare imbecil!!... Laba n-am să i-o sărut! Poate... mama dumneata? Nu cred că-i bunica mea! -Eu!... maimuță n-am văzut; -Ce știi tu despre maimuțe? Și-mi vorbește mai domol: Uite-l cum sună..., e
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_scoala_marin_voican_ghioroiu_1340032658.html [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
vorba dulce: “Voi să știți că ăst țăran Are suflet de tiran, Mâine o să ne omoare. Haideți la lupta cea mare, Suntem frați într-o cetate Și-avem drept la libertate.” Varza, cu priviri candide, Poarta de la țarc deschide, Țapul roade, trage, mușcă De frânghia de la cușcă; Cu efortul conjugat, Cei trei frați au evadat Și-au ajuns într-o pădure. Iedul s-a umflat de mure, Însă lupu-nfometat, N-a găsit niciun vânat Și l-a pus pe ied s-
LUPUL, ŢAPUL SI VARZA de DAN NOREA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408170078.html [Corola-blog/BlogPost/352152_a_353481]
-
Ba nu! Că firul poate fi puținul ce dă pe-afară din prinos - cum spumă e... preaplinul din vasul burduhos. * Nu! Eu constat că firul, comparând, ar fi... un os cu ceva carne, doar un pic, dar musai... bun de ros. Și-acuma, oare ce să fac, pe unul și pe altul să-i împac? Lărgi-voi gâtul la clondir, Și voi lua dilemă de la cap, Căci totul pleacă de la fir... Și-n el, atâtea vorbe-ncap! * Și ca să fie ca
GÂLCEAVA OMULUI CU EL ÎNSUŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Galceava_omului_cu_el_insus_gheorghe_parlea_1382210615.html [Corola-blog/BlogPost/352471_a_353800]
-
noi și mândra țară se jucau de-a ,, scapă turma,, făcând totul să dispară. Țipau codrii-n fierăstraie înflorind prin țări străine iarba firu-n două-și taie să nu-i intre doru-n vine. Se căzneau pe brânci bunicii pe la piață rod să-și vândă plăteau totu-n fața fricii chiar și-amenda cu dobândă. Cine-i hoț? și cine-i rege? se-ntrebau strângând toiagul, al meu drept e de-a alege cât să-i mai trec vieții pragul?! -N-ai și
SCRISOARE CĂTRE ROMÂNIA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/doina_bezea_1486111729.html [Corola-blog/BlogPost/375505_a_376834]
-
Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Urcușul stăruitor pe treptele cunoașterii de unde mai și cazi a devenit una din obișnuințe. Am intrat într-un vârtej înspăimântător care-mi tulbură liniștea, curiozitatea roade sub unghii cu toată patima înfiptă-n ascuns determinându-mă. Se impune să-mi schimb rotițele minții, să nu mai calce una într-alta până la nesfârșitul preciziei și moartea să le continue ciclul. Din toate părțile vin semnele unei alte
SCHIMBAREA OBIŞNUINŢEI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1424555124.html [Corola-blog/BlogPost/377804_a_379133]
-
Unde pâinea rotundă aburindă Își plimbă în voie miresmele prin tindă. Unde, când bei răcoarea din ulcior, Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”. Acasă este Acolo, rădăcina ta este ... Înfiptă adânc, mustește în ogor, Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce iar Ciripindu-ți la fereastră, cuvântul sacru ”țară”. Acasă este ... doar acasă ... Referință Bibliografică: Acasă / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2257, Anul VII, 06 martie 2017
ACASĂ de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1488804120.html [Corola-blog/BlogPost/380486_a_381815]
-
Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 485 din 29 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Pentru că se înfruptau din bucate interzise, între doua mese, din invidie, se mâncau unii pe alții, între cei mâncați prinseseră obișnuința căutării unui os de ros. Unii își redobândesc repede pofta din amestecul de mirosuri, iubesc femeile în brațele necumpătării; își ling împreună durerile, și-i proclamă pe ceilalți nesăbuiți din gloata sâmbriașilor. Se vindecă rănile vechi, mie nu-mi place nici o durere, casa în care
SUFLET PARDOSIT CU MARMORĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Suflet_pardosit_cu_marmora_llelu_nicolae_valareanu_1335730205.html [Corola-blog/BlogPost/361972_a_363301]
-
Toate Articolele Autorului Ioan LILA ARS POETICA Încercînd s-arunc în aer Universul cu o floare M-am trezit cuprins cu totul de-o ascetica mirare. Peste stele ploua dulce cu arome de magnolii, Iar în zilele senine cerul era ros de molii. N-aveam nici un punct de care să-mi sprijin nesăbuința, De-a mă mai juca de-a norii chinuind în van penița. Floarea soarelui albastră devenea din clipă-n clipă - Pasărea aia măiastră-și ducea zborul sub aripa
ARS POETICA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ars_poetica_0.html [Corola-blog/BlogPost/355718_a_357047]
-
Acasa > Poezie > Cantec > VITRALII Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Vitralii reflectă norul alb al inimii mele standuri pline de inutile haine suflete roase pe strada inimilor calde vitralii reci adorm pictate de îngerii cu mâini de Manole aripi negre de Icar își fâlfâie neputințele ca un liliac setea de întuneric ochii tăi sculptează în mine tăceri albastre flori de nu-mă-uita stalagmite oase mute
VITRALII de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/angi_cristea_1422184120.html [Corola-blog/BlogPost/376872_a_378201]
-
toate le pricepe chiar pe dos Orice ar fi decizie, decret ori lege. Consecință Ai defrișat păduri cam multe Și case, vile tu ai construit, Nu te mira-atunci când uite, Cu ursu-n curte te-ai trezit. Invidiosului Atunci când invidia te roade Dacă vezi ceva de admirat, Gândește-te că ești ca mărul De vierme cariat. Raritate Întotdeauna e plăcută, O conversație c-un om inteligent. Există acum însă-o durere, Nu-l întâlnești în viață prea frecvent. Astăzi nu mai vrea
EPIGRAME de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1440184887.html [Corola-blog/BlogPost/378250_a_379579]
-
să-l aseameni, Acum în lume-i multă răutate și prostie, Vino, să vezi ce-a mai rămas din oameni! Nevastă frumoasă și bogată Visai așa demult, odată Dar ai luat exact pe dos, Babă urâtă, făr’-un os de ros. De intri-n gura unor bârfitoare Nu te gândi că vei scăpa vreodată, Au mintea mică, gura cea mai mare, Să le ajungă pentru lumea toată. Ferește-te de prostul care, Se crede totdeauna că-i inteligent, Acum el are
EPIGRAME de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1440184887.html [Corola-blog/BlogPost/378250_a_379579]
-
fericire. În latina clasică, felix, - cis are și înțelesul de rodnic, fecund, fertil (v. de ex. Dict. latin français, Félix Gaffiot, 1934); ilustrări: felix arbor = arbre fruitier; felix regio = region fertile). Deducția logică: omul este fericit, doar dacă aduce/face roade” (p. 27). De ce autorul optează pentru „schițe”, și nu pentru predici propriu-zise, „complete”? Dintr-un motiv practic, mărturisit de Părintele Vasile Gordon chiar în cuvântul introductiv: deși prezintă un material oarecum „de-a gata”, cu minimum de elemente necesare, schițele
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT VASILE GORDON, VADEMECUM OMILETIC – 100 DE SCHIŢE PENTRU PREDICI – LA TOATE DUMINICILE ŞI SĂRBĂTORILE ANULUI, CU UN ADAOS DE 12 PARENEZE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1496822477.html [Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807]
-
vorba despre o stare de contradicție „existențială”, ce funcționează ca o supapă de siguranță în conștiința de sine a credinciosului ce se luptă și-l protejează de înclinația persuasivă spre vanitate și mândrie, tocmai datorită reușitei luptelor duhovnicești, ce dau roade experiențele harismatice și dumnezeiești a lucrării bineplăcute lui Dumnezeu a virtuților evanghelice. Este cunoscut faptul că fiecare dobândire duhovnicească și progres în virtuți sunt întotdeauna sub directa amenințare a unei scăpări inconștiente la trufie și mândrie. Tot ceea ce dobândește omul
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
admirabil dacă ne gîndim la dificultatea pe care o are un creator de limbaj poetic de a-l evita intenționat într-o traducere (e de ajuns să ne gîndim la poemele lui Baudelaire traduse de Arghezi!). Este incontestabil că poemele Rosei Lentini sau ale lui Coriolano González Montañez își păstrează, prin traducerile lui Eugen Dorcescu, propria sonoritate. Iată un exemplu din poezia Rosei Lentini: Tsunami apropie pești de tristețe și fixează două cuvinte: moarte și mare. Case, oameni, animale și trotuare
ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_in_spatiul_po_eugen_dorcescu_1392619816.html [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
-
traducere (e de ajuns să ne gîndim la poemele lui Baudelaire traduse de Arghezi!). Este incontestabil că poemele Rosei Lentini sau ale lui Coriolano González Montañez își păstrează, prin traducerile lui Eugen Dorcescu, propria sonoritate. Iată un exemplu din poezia Rosei Lentini: Tsunami apropie pești de tristețe și fixează două cuvinte: moarte și mare. Case, oameni, animale și trotuare sunt vid. Se renunță la a sprijini mâna aceea și visele ce încă o incarnează doresc s-o liniștească o dată cu liniștitele-i
ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_in_spatiul_po_eugen_dorcescu_1392619816.html [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
-
cineva iluzia că acestea se întâmplă peste noapte. Studiile arată că o creștere a încasărilor, ca urmare a îmbunătățirii colectării prin metode specifice îmbunătățirea poate fi undeva la 0,5 - 1 la sută pe an. Acestea sunt măsuri care dau roade cu greu, e vorba de îmbuntățirea atitudinii tuturor. Statul să fie responsabil, să arate ce face cu banii. Ponderea încasărilor bugetare este de 31 la sută din PIB. Acum un an am fost la 32 la sută, dar anul acesta
„Este un proiect unic în Europa, vrem să îl popularizăm, să mergem cu el să îl prezentăm" by https://republica.ro/ministrul-finantelor-face-anuntul-finalului-de-mandat-zeste-un-proiect-unic-in-europa-vrem-sa-il-popularizam [Corola-blog/BlogPost/338799_a_340128]
-
coerenți în exprimare, motiv pentru care Robert și Deea au preferat să se retragă. Cristian a rămas cu întreg grupul dar nu mai avea nici el chef de băut. Nici așa nu a băut mai mult de trei halbe. Îl rodea ceva pe suflet. După plecarea celor trei și-a manifestat și el dorința de a-i părăsi împreună cu nedespărțitul Andrei. Cum nu mai scăpa de intempestiva sa fană și să nu-și strice renumele de cuceritor, a plecat și cu
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405932635.html [Corola-blog/BlogPost/343494_a_344823]
-
dintr-un oraș de provincie, ea la pagina de mondenități, iar el la investigații. Deși între ei lucrurile par în regulă, într-o bună zi Marga dispare, lăsînd un sibilinic bilet de adio. În lipsa unei explicații raționale, Andi, bulversat și ros de întrebări, apelează la un intreg arsenal de strategii ale uitării. Viața lui se complică și mai mult odată cu întîlnirea unui grup de neoprotestanti și cu sentimentul că Dumnezeu e pe urmele sale. Tot răul e spre bine, iar finalul
Lansare de carte: "Cum sa uiti o femeie" de Dan Lungu by http://www.iasi4u.ro/lansare-de-carte-cum-sa-uiti-o-femeie-de-dan-lungu/ [Corola-blog/BlogPost/95483_a_96775]
-
Unde pâinea rotundă aburindă Își plimbă în voie miresmele prin tindă. Unde, când bei răcoarea din ulcior, Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”. Acasă este Acolo, rădăcina ta este ... Înfiptă adânc, mustește în ogor, Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce iar Ciripindu-ți la fereastră, cuvântul sacru ”țară”. Acasă este ... doar acasă ... Citește mai mult Acasă esteAcolo, cald ție îți este ...Unde, când rostești cuvântul sacru ”mamă” O privire blândă
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
ta este ...Unde pâinea rotundă aburindăîși plimbă în voie miresmele prin tindă.Unde, când bei răcoarea din ulcior,Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”.Acasă esteAcolo, rădăcina ta este ...Înfiptă adânc, mustește în ogor,Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce iarCiripindu-ți la fereastră, cuvântul sacru ”țară”.Acasă este ... doar acasă ...... X. PRIMĂVARĂ IAR ..., de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017. Un cântec melancolic
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]