184 matches
-
fost pururea țintită asupra malului stâng al Dunării. Tot ce e onest și notabil, tot ce avea vro inițiativă și fu coprins de ideea d-a salva patria sa nenorocită, tot ce n-a putut trăi și respira în Bulgaria robită lucra și trăia în sfânta Românie. Mi-aduc aminte precum și-aduc aminte toți amicii mei că cuvintele: România, București, Giurgiu, Ploiești, Brăila, Galați și așa mai departe au fost pentru noi cuvinte sfinte și egale cu cuvintele din Sfânta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ocazie. În legătură cu colonizarea rutenilor, se poate spune că au fost întemeiate mai multe sate cu ei. Nu trebuie exagerat numărul acestora, căci trebuie să țineam seama de mențiunea din cronica lui Wapowski, în care se arată că cei mai mulți dintre cei robiți au fost duși de turci în Grecia și în Asia. Devastarea provinciilor regatului polon nu s-a încheiat după incursiunea tătarilor din luna iulie. Wapowski scrie că în toamna anului 1497, au năvălit 70.000 de turci și au jefuit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
suzerană, care, în virtutea vechilor capitulațiuni cu Domnii Moldovei, n-avea dreptul de a înstrăina nici o palmă de loc din pământul țării. Declarațiile de mai târziu ale părinților noștri nu pot avea putere legală, fiind stoarse de usurpatori de la o populație robită și dezbrăcată de dreptul ei firesc de a se rosti liber asupra soartei sale politice. Astăzi, când una din Puterile Contractante, Austria, s-a prăbușit sub greutatea păcatelor și crimelor ei seculare, noi, urmașii băștinașilor acestei țări, ajunși stăpâni deplini
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
chiar fără a fi ajuns la Dunăre, în 1686, eliberând doar propriile oști din capcana turcilor și tătarilor din zona Huși. Oastea îi fusese istovită, micșorată și înfrântă, iar gloria de eliberator se risipise. Misiunea lui, de a elibera creștinii robiți Semilunei, va fi înlocuită la întoarcere de jafuri, dureri și suferințe aduse creștinilor. Jurnalul lui Iacob Sobieski, primul izvor memorialistic ce menționează și orașul nostru, oferă informații prețioase cu privire la dezastruoasa campanie polonă din Moldova. Constatăm relațiile bune între domnul Moldovei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
P. Mihail Rapezon (Rapczon sau Mihály Rabcsonyi), a fost tras de păr și de barbă la praznic, în cimitir, și chiar în biserică, de către orășenii revoltați. Episcopul explica Vaticanului că nemulțumirea adâncă a credincioșilor se datora faptului că preoții erau „robiți desfrâului, beției și gâlcevilelor [...] au dat prilej întru aceasta poporenilor neciopliți”. Nici jurământul de castitate nu mai era respectat (în absența episcopului, preotul petrecea zile și nopți cu „femei rele”, uneori fiind reclamat că „a necinstit femeia cu atingeri necuviincioase
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Din toată inima“, în vol. omagial Nobil însemn al dăruirii: omagiu tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1987, p. 7) TOMOZEI Gheorghe „Militez, așadar, la o întoarcere a presei literar culturale la profilul ei clasic, reabilitând tipul făcătorului de gazetă, personaj robit «foii» pe care o slujește acum, cândva se robea unei munci la fel de anevoioase domnul redactor Mihai Eminescu, cel care nu abandona truda la gazetă în vederea unor lungi «concedii de creație» ori în vederea unei posibile «căftăniri». La toate acestea m-am
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în luptă nu-i pasă, n-are habar de moarte, spune Țamblac. Nu c-am fi noi, lei-paralei, îi răspunde Ștefan, dar, când i-a ajuns cuțitu' la os, de nevoi, de frică, de amar, cu bojdeuca scrum, cu fătuca robită, cu muierea necinstită, cu satul pârjolit, când nu-i mai pasă nici de viață, nici de moarte, îl apucă pe rumân așa o vitejie, de se miră, se miră singur de unde i-a venit atâta bărbăție... Mă uit la voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
avem țară de vânzare! Așteaptă numai! E începutul... Le dai un deget și ei îți vor lua mâna! Dar, nu înțelegeți?! se aprinde Ștefan. Aici nu e vorba numai de bani!... Suntem un popor liber! De ce să ne lăsăm jefuiți, robiți?! Cu ce drept?! Cu ce drept?! Pe ce temei să rupem de la gura oamenilor ca să le plătim lor birul? De frica iataganului?! Nu suntem robii nimănui! Aista-i jaf! Hoție! Samavolnicie! Nu mai suferim pe grumazul nostru papucul au cizma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai apucăm turcimea bălăcindu-se în vad! Acu, lipsiți dinaintea ochilor mei! Ați plecat?!... În două săptămâni, să aud buciumele buciumând "adunarea" pentru "Oastea cea mare"... Și nu uitați! Ați jurat! Cei ce nu se vor întoarce blestemul acestui pământ robit asupra lor cadă!! Ați plecat?! Țăranii se îmbulzesc de plecare, uită să se mai ploconească. Se grăbesc, nu care cumva Măria sa să se răzgândească. Ștefan a rămas singur, cu boierii... E istovit, pustiit, simte că i se taie picioarele, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mi-era drag bătrânul. Avea soare în inima aceea. Dumnezeu să-l ierte! Și... și soața? Mălina, pare-mi-se... Bârsan întoarce capul să nu i se vadă ochiul, dar vocea tremurată, înăbușită, se aude: Mălina... Mălina era printre fetele robite, legate cu cozile două câte două. Le treceau Nistrul... S-au vorbit și... Și s-au aruncat în bulboană, toate odată... toate... Ștefan îl îmbrățișează, îl strânge aproape. Bârsan, cu capul pe umărul Domnului, plânge încetișor, pe înfundate. Într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
implacabil, înțeles nu ca o forță oarbă ci ca o acțiune eternă a eonilor. Căderea Bizanțului din începuta dramă Alexandru Lăpușneanu e plină de acest spirit curat contemplativ: El vedea pe ienicerii cu turbane și cu suliți Și mulțimea cea robită se-mpingea vuind pe uliți, Peste-oraș cădea o ploaie de scântei și de cenușe, Grinzi cădeau arzând pe drumuri și cădeau ferești și ușe, Urlete de biruință în al chinurilor vaier, Glas tremurător de clopot se amesteca prin aer, Trec
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
templu cu răstigniri ascunse Corabie purtată prin crâncene furtuni În care dorm răpuși în pătimiri nestinse Toți Frații mei de Cruce și fluvii de lumini. Purtând în mână spada, cerești trepte urcam Să-mi scap de la pierzare iubitu-mi neam robit, Prin negrele desișuri și grote m-afundam M-am înfrățit cu-adâncuri și creste de granit. Dureri înăbușindu-mi din suflet și din oase Privesc departe cerul cu sfintele-amintiri Mă năpădesc văpăi din zile furtunoase Balsam și mărturie, răbaj și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
periodice, situate între povestire și reportaj, păstrează aceeași atitudine de compasiune resemnată față de cei sărmani. În lucrarea Ioan Creangă (1933; Premiul Academiei Române) Ț. încearcă să reabiliteze, poate și din sentimente familiale, imaginea omului Creangă, descris de mulți ca incult, grosolan, robit pântecului, deformat de boli. Portretul lui G. Călinescu îl va revolta și mai mult, făcându-l să adauge în 1941, la ediția a doua, un capitol nou (Figura lui Creangă), în care se străduiește să infirme pas cu pas, pe
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
de călătorie, unele foiletoane fiind regrupate, în 1860, în volumul Escursiuni în Germania meridională. Memorii artistice, istorice și critice (1858), aparține unui om dornic de informare, obstinat în lăcomia lui pentru date de tot soiul și în felul acesta frecvent robit surselor. F. se deosebește de Dinicu Golescu, călător grav, genuin, limitat cu modestie la trăirile proprii. El își construiește jurnalul având în minte modele și țintește, concomitent, intrarea în literatură. Deocamdată este în posesia unei maniere de literaturizare și alternează
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
poezia Noapte roșie: învins, un bătrân voievod fuge „ca o nălucă, prin vifor, prin noroi”, fără să simtă că din răni „îi curge mândrul sânge pe platoșă șiroi”. Gândind însă în urmă, își amintește că „plăpândele domnițe în lanțuri zac robite” și că „tăiați pieiră coconii amândoi”, și atunci se întoarce „în valea unde lupta și moartea îl așteaptă”. Alte poezii evocă generic „cronicarul”, „boierul” sau conțin „lauda cuceritorului” și „prohodul războinicului”. C. se cufundă în trecut cu o viziune particulară
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
aur și alchimist șugubăț". Arta, obișnuia el să spună, e o interpretare paranoică a realității. Așa că și darea de seamă a Ruxandrei Cesereanu despre mustăciosul Salvador Dali este, cum altfel, paranoică. Fascinată, adică, de cuvinte, mai mult decît de întîmplări, robită, cu bunăvoia ei, unei scotoceli chichiriciaose. Kikiriki este refrenul scurtei bazaconii/năstrușnicii care închipuie, așezată la începutul cărții, un fel de brîu al Andromedei. Mustața (care tot revine...) e a lui Dimov. Însă mașina de vise, ,instalația" montată pe modelul
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]
-
ținutul Sorocii, și măcelăriți. Tătarii scăpați cu viață au fost luați prizonieri, între aceștia aflându-se fratele și fiul hanului, iar ceilalți au fost urmăriți până la Nistru. Puțini s-au putut salva. Din mâinile hoardei jefuitoare au fost eliberați locuitorii robiți și s-a luat întreaga pradă, care a fost trimisă în satele din care fusese furată. Mânios din cauza actelor barbare comise de aceștia, fără a ține seama de rangul celor luați prizonieri, Ștefan Vodă a hotărât pedeapsa cuvenită, refuzând orice
Bătălia de la Lipnic(1740). In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2244]
-
Strada Buicanilor, L = 164 m 7. Strada Bujorului, L = 170 m 8. Strada Cartofului, L = 152 m 9. Strada Câmpul lui Miloș, L = 482 m 10. Strada Arțarului, L = 300 m 11. Strada Cucului, L = 304 m 12. Strada Bâlciul Robit, L = 374 m 13. Strada Fagului, L = 210 m 14. Strada Frunzei, L = 627 m 15. Strada Grădina Boierească, L = 632 m 16. Strada Gurguiești, L = 1100 m 17. Strada Izvorului, L = 354 m 18. Strada Macului, L = 1328 m
HOTĂR��RE nr. 1.554 din 9 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219332_a_220661]
-
Strada Buicanilor, L = 164 m 7. Strada Bujorului, L = 170 m 8. Strada Cartofului, L = 152 m 9. Strada Câmpul lui Miloș, L = 482 m 10. Strada Arțarului, L = 300 m 11. Strada Cucului, L = 304 m 12. Strada Bâlciul Robit, L = 374 m 13. Strada Fagului, L = 210 m 14. Strada Frunzei, L = 627 m 15. Strada Grădina Boierească, L = 632 m 16. Strada Gurguiești, L = 1100 m 17. Strada Izvorului, L = 354 m 18. Strada Macului, L = 1328 m
HOTĂRÂRE nr. 623 din 20 iunie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, ora��elor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
denumită "Știrbei", deoarece aici își avea prințul moșii întinse și un palat pe dealul unde acum este liceul. A mai rămas din toata averea prințului o cramă domnească încă folosită. Localitatea propriu-zisă este împărțită în două: partea sudică, numită și Robiți, cea nordică Ciumegeana. Se pare că denumirea de Ciumegeana vine de la o întâmplare tot de prin jurul anilor 1600 când un detașament răzleț de turci au năvălit peste sat, pe atunci înconjurat de păduri, punând stăpânire pe jumătatea sudică a localității
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
al VII-lea) se refugiază la Bourges; Chinon și Bourges fiind capitalele sale. Domnește numai la sud de Loara și legitimitatea lui este din ce în ce mai mult pusă la îndoială. Restul Franței, inclusiv Parisul, cucerit de anglo-burgunzi în anul 1418, aparține englezilor. Robită, populația franceză se află într-o stare jalnică. În februarie 1429, tânără, acum în vârstă de 16 ani, pornește spre Chinon. Anturajul Delfinului încearcă să-l convingă că demersul ei poate fi o capcană. Soacra acestuia, Iolanda de Aragon - care
Ioana d'Arc () [Corola-website/Science/306745_a_308074]
-
este prezentat ca fiind cel mai pasiv. El chiar nici nu există ca persoană pentru ceilalți. Ființa lui este mai mult metafizică decât fizica. Ceilalți sunt asemeni lui Stanică Rațiu (Leon Marcu), sau moș Costache (Octav Dinescu) orbi la transcendent, robiți banului. Așadar, există două categorii de personaje: cele pământene și cele, mai curând, celeste. Interesant este jocul de perspective, unde naratorul propune viziuni și reprezentări existențiale în funcție de personajul asupra căruia se insistă. Este problematizată tema vieții, a morții, a timpului
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
pustiire mare în biata țară, arzând, prădând și omorând, iar la ieșirea din țară au luat cu ei și o mare mulțime de robi dintre români, trecându-i peste Dunăre. Acestea se petreceau în toamna anului 1659. Iar între cei robiți atunci s-a aflat și un tânăr, cu numele de Ioan, care nu avea decât 15 ani. Părinții lui, cărora nu li se știe nici numele și nici locul unde au trăit, îl crescuseră cu grijă, în frica lui Dumnezeu
Sfântul noul mucenic Ioan Valahul () [Corola-website/Science/302642_a_303971]
-
nație în câțiva ani”, mai ales cea română, care de atâtea ori și-a demonstrat vitalitatea și vigoarea sa. Eforturile acestea “unite cu ale celorlalte neamuri încătușate de tirani, vor face să dispară anacronismul austro-ungar de pe harta Europei, ca cei robiți să ajungă la libertate și unire cu frații lor de un sânge”. Cuvinte profetice, care s-au realizat curând după aceea. Între timp, reacția preoților și a credincioșilor a continuat fără încetare, fiind condusă de preoții Vasile Lucaciu, Alexandru Nicolescu
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
la vecernie și utrenie înainte și după Cântarea Mariei și respectiv Cântarea lui Zaharia. Troparul sfântului mare mucenic Gheorghe (care se cântă cu ocazia sărbătorii sfântului Gheorghe - 23 aprilie -, precum și în bisericile închinate acestui sfânt): "Ca un apărător al celor robiți și celor săraci folositor, neputincioșilor doctor, conducătorilor ajutător, Purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mantuiască sufletele noastre." - în format audio Studii de imnografie: Tropare în format audio:
Tropar () [Corola-website/Science/302995_a_304324]