1,110 matches
-
sub acest semn, mărturia pe care o înscria cândva un poet obișnuit să interpeleze răspicat civilizațiile? „Un chef-d'oeuvre est de l'hospitalité", exclama încrezător Victor Hugo; „j'y entre chapeau bas". II Artist capabil să-și conducă ordonat și rodnic explorarea, sub semnul calm al reflexiunii, Constantin Flondor pune în acest exercițiu de claritate altceva decît un narcisism impenitent. Repudiază tot ce ar însemna cultură vulnerabilă a subiectivității, egolatrie complezentă. Zvelt, longilin rasat, ca înfățișare oferită privirilor, e, totuși, mai
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
ajung să intre una într-alta, făcân-du-se așchii. Nemaiștiind pentru ce și pentru cine luptăm?... Dacă ele, așchiile, nu ascund ținta adevărată, scopul principal al bătăliei... Mâlul agitat depus pe maluri acoperă curgerea, și nu se știe ce a rămas rodnic sau dacă sunt numai dejecțiuni... Cărțile, felul cum scrii, se susțin singure, timpul fiind singurul judecător infailibil. „Numai personalități! Cred că eu nu sunt o personalitate. Lumea își va aminti de mine tot atât de puțin ca și de Proust." Fraza îi
Scriitoricești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6066_a_7391]
-
și pilduitoare oricum!) cu cea de la noi și din toate statele care au traversat experiența comunistă. Parcurgând sumarul în întregime interesant al acestui număr, Cronicarul își amintește că, în 29 februarie, săptămânalul bucureștean împlinește 12 ani de la înființare. 12 ani rodnici, în care această publicație s-a impus ca unul dintre brandurile culturale cele mai puternice și, în fond, ca o instituție de cultură importantă, vie, atentă nu numai la fenomenul literar, dar și la cel larg artistic ori la ce
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4869_a_6194]
-
de ordinul restaurării, omologate la nivelul celei mai riguroase calificări internaționale, Constantin Blendea le-a înscris firesc între achizițiile care aparțineau unui context european. În propriul său atelier, pictorul înțelegea să parcurgă, la șevalet, itinerare împărtășind deopotrivă dimensiuni ale unui rodnic dialog, cu meșteri de nobilă referință modernă, de stringentă expresivitate, printre care am fost bucuros să-i identific pe Georges Bracques, « le patron », cum îi spunea Jean Paulhan -, pe Giorgio Morandi sau Ben Nicholson. Obiecte și ființe în ascetică epură
Dor de înalt și zbatere spre eter, CONSTATIN BLENDEA by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4872_a_6197]
-
diferitelor cuvinte sau pasaje ale Bibliei”. Despre viața lui, nici autorii ediției nu pot să adauge nimic esențial pe lângă mențiunea lui Samuil Micu, doar faptul că a trăit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, perioada cea mai rodnică a reprezentanților Școlii Ardelene și, mai important, faptul că îl diferențiază de un alt Marginai, Daniel, funcționar episcopesc la Blaj care a intrat probabil în posesia manuscrisului și al cărui nume apare menționat la finalul lucrării, putând induce în eroare
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
un talent din drumul lui, ori îi ceri mai puțin decît poate dărui.” „Nu cred că un interpret se poate realiza dintr-odată, fără experiență de scenă și de viață. Nu cred că zorul de a te impune e neapărat rodnic. Din cauza nerăbdării, Orfeu a pierdut-o pe Euridice.” „Majoritatea zdrobitoare a oamenilor nu are parte de marile recompense: premiul Nobel, premiul Oscar, medalia olimpică de aur etc., dar micile plăceri ale vieții sunt la îndemîna tuturor. O bătaie prietenească pe
O noapte de insomniac by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5306_a_6631]
-
cadența vieții. E antractul fără de care nu-ți poți trage răsuflarea înainte de reînceperea cursei. Din acest motiv, cine nu știe să guste odihna, siesta și lîncezeala e un candidat sigur la nefericire. Potrivit britanicului există două feluri de plictis: unul rodnic și altul abrutizant. Primul cere absența excitanților, celălalt presupune lipsa activităților vitale. Dar în toate cazurile avem de-a face cu afurisita de comoditate. „O condiție esențială a plictiselii este ca facultățile celui în cauză să nu fie pe deplin
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
cadența vieții. E antractul fără de care nu-ți poți trage răsuflarea înainte de reînceperea cursei. Din acest motiv, cine nu știe să guste odihna, siesta și lîncezeala e un candidat sigur la nefericire. Potrivit britanicului există două feluri de plictis: unul rodnic și altul abrutizant. Primul cere absența excitanților, celălalt presupune lipsa activităților vitale. Dar în toate cazurile avem de-a face cu afurisita de comoditate. „O condiție esențială a plictiselii este ca facultățile celui în cauză să nu fie pe deplin
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
de folos decât să ne iubim, și să ne cultivăm, și să ne cântăm limba noastră cea strămoșească, care a fost, este și va fi pururea mântuitoarea noastră”1. Această dragoste și prețuire pentru „limba noastră strămoșească” explică bogata și rodnica activitate a lui Timotei Cipariu în cadrul Astrei. În opera de întemeiere a „Asociațiunii transilvane pentru literatura, limba și cultura poporului român”, inaugurată la 4 noiembrie 1861, Timotei Cipariu a avut contribuția cea mai însemnată: el a redactat proiectul de statute
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
acestei cărți este o epopee pe care poate am s-o povestesc în detalii cândva, deși jurnalul meu dă seamă, parțial, de sutele de momente incredibile care-au însoțit-o. A fost aventura fantastică a vieții mele, anii cei mai rodnici, pe care nu mi-i poate lua nimeni. De la atâta scris, penița mi s-a cam tocit și rezervorul stiloului nu mai e acum atât de plin, dar mă ține încă în viață speranța de a mai scrie cândva o
„Am atins o clipă cerul cu palma“ by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/6575_a_7900]
-
Mîșkin, care constată, oho, că această materie primă trebuie lucrată. Despre ce anume vorbesc nu numai Alioșa și Ivan, ci și toți tinerii Rusiei secolului al XIX-lea, tineri grăbiți să transforme tot ce în Occident este ipoteză - pe terenul rodnic al Rusiei - în axiomă? Taman despre asemenea probleme „blestemate”, esențiale, de rezolvarea cărora atârnă, nici nu se putea altfel, destinul întregii lumi. Cei ce nu cred în Dumnezeu, spune Ivan, se vor avânta în tratarea altor subiecte, cum ar fi
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
cu litere de o șchioapă din „Le Monde des livres” - „Invasion marxienne” - , am avut o clipă impresia că e vorba de o invazie... marțiană. Nu, era vorba de câteva, țineți-vă bine!, zeci de titluri consacrate lui Karl Marx și rodnicelor sale învățături. Redescoperirea părintelui comunismului nu e chiar fără legătură cu neașteptatul succes pre (deocamdată) electoral al radicalilor roșii ai lui Jean-Luc Mélanchon și cu promisiunile făcute unor tineri prostuți că numai comunismul e capabil să le cadorisească o lume
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4740_a_6065]
-
despre ea, despre muzică, iubire și miracol. Le citesc de atunci mereu, ca pe o rugăciune, și le aștern mai jos, ca să împart miracolul cu dumneavoastră: „Am avut privilegiul să împart cu Montserrat 45 de ani de viață intensă și rodnică. Mi-a fost prietenă, tovarășă, iubită, mamă, muză, magistru și sfetnic în toate momentele vieții noatre. A fost o mare artistă, dar mai mult de atît, tot ce a realizat în viață a fost impregnat de acea lumină care ne
2011 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5024_a_6349]
-
neglijența vestimentară, semne, chipurile, atât ale firii, cât și ale vieții paupere pe care ar fi dus-o Eminescu. Ideea a circulat în mediile socialiste dintotdeauna, ca o ilustrare a dezinteresului burghezo-moșierimii față de condiția artistului, găsindu-și terenul cel mai rodnic la centenarul nașterii. Ar fi trebuit să-i pună capăt remarca lui Alexandru Paleologu din Bunul-simț ca paradox (cred că nu greșesc sursa): Eminescu s-a bucurat de respect și ca om, în timpul vieții, și e de neînchipuit că grijuliul
Miturile istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4777_a_6102]
-
condițiile de secetă din 2007, fără ajutoarele substanțiale care au fost acordate de Guvern - peste 400 de milioane de Euro - anul agricol următor ar fi fost compromis. Și acest efort, făcut conștient, a dat roade, iar anul următor a fost rodnic. Nu cred că actulaul Guvern mai e în stare să facă astfel de eforturi financiare, nu mai este capabil să se implice financiar pentru că, evident, nu mai are resursele necesare", a spus Tăriceanu. El a precizat că, dacă România va
Tăriceanu: Tabără are reflexe de dinainte de 1990 () [Corola-journal/Journalistic/47981_a_49306]
-
nu a murit: vremurile noastre îi ignoră și măreția, și fragilitatea, dar mai mult măreția decât fragilitatea. Maritain ilustrează perfect acest paradox în Distinguer pour unir ou Les degrès de savoir. Măreția ei constă în aceea că este o știință rodnică și necesară despre Dumnezeu, ființă și lucrurile ultime, iar fragilitatea ei stă în faptul că reprezintă o cunoaștere pe care o descoperim cu trudă și pe care o deținem într-un mod nesigur și niciodată complet.” O mostră de jurnalism
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
aici cu o mixtură între spirit și materie, cu o plasmă în care poeta își poate înscrie mai convenabil confesiunile. Între postura spiritualilor și cea a hileticilor, spre a apela la conceptele gnostice, se află o zonă intermediară, spiritual-materială, extrem de rodnică pentru inspirație deoarece reflectă inadaptarea la sine a ființei, punerea ei în problemă. Incapabil de o identificare cu extazul dar și respingînd tentația unei culturi provocatoare a derizoriului, eul poetic în discuție înregistrează această substanță ambiguă, vîscoasă ce riscă a
Relațiile cu transcendența by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5684_a_7009]
-
în azur!” (Și tot așa, până la sfârșit). Din Rimbaud: „A brun (Un alb), I roșu, U blondpai, O azur:/ Chiar asta fi-va, iată, azi vocaliza ta:” Din Victor Hugo: „Booz, după atâta corvoadă, cucă ia:/ Gata cu munca-n rodnic, ogorul său cu grâu;/ Își făcu patu-n caldu-i cotlon și slobod frâu/ Somnului său, ăl fără păcat, acum îi da.” Parada așilor scrisului și a marilor figuri din cărți a cuprins dramaturgi antici, autori ca Thomas Mann, Kafka, Mauriac, Zola
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
în mâinile oamenilor. Puteau sugruma Primul meu țipăt, apăsând cu mâna lor mare Gâtul firav, ce le stârnea gingășia. De la ei am preluat nume de păsări și fructe, În țara lor, nu atât de sălbatică, am trăit, Nu atât de rodnică, lunci, câmpuri arate Și apă în luntrea din dosul tâmplăriei. Învățătura lor s-a izbit, ce-i drept, de granița Din mine însumi, iar vrerea-mi era sumbră, Nu prea supusă mie și nici dorinței lor. Alții pe care nu
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
cetăți 5 și de astă dată Storck cu care m-ați gratificat și mai ales de a vă felicita, și cu prilejul noului an, pentru toată excepționala d[umnea]v[oa]s[tră] activitate, atât de multiplă și atât de rodnică, pe care festivitatea de la Academie 6 a avut grija să o pună în lumină și în oarecare măsură și vitrinele întunecoase de pe sălile bibliotecii, atât de elocvente, dar din nefericire atât de vitreg situate. Pentru că n-am avut fericirea să
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
s-au stabilit departe de țară, trebuie să fim profund recunoscători". „Trecerea la cele veșnice a poetei Nina Cassian, artistă de renume internațional, ne întristează profund. Nina Cassian ne-a dăruit, de-a lungul unei cariere îndelungate și extraordinar de rodnice, o creație valoroasă, autentică, apreciată de cititorii din România și de cei din Statele Unite ale Americii. Poetă, prozatoare și traducătoare, autoare de lieduri și muzică de cameră, Nina Cassian a aparținut unei generații care a dat nume sonore culturii române
Băsescu, cuvinte extrem de triste: Dumnezeu să o odihnească! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36719_a_38044]
-
Mihai Sorin Rădulescu "Dragă Drăghicescu Profit de plecarea lui Brat1 [sic] pentru a-ți trimite aceste câteva rânduri. Intâi mulțumiri și felicitări pentru rodnica activitate ce ai desfășurat în Franța. Ea îți asigură titluri la recunoștința noastră și a țărei. în al doilea rând noi am vrea să candidezi. Alegerile au loc la 15 martie și îți rezerv un scaun la Senat. Dacă prezența
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
Virgiliu Constantinescu-Galiceni la volumul restitutiv de articole pe care i l-a publicat Editura Albatros în 2001: Marea Unire a românilor cu românii 1918: Banatul și Transilvania, Bucovina și Basarabia. Aprecierile lui I. G.Duca - "întâi mulțumiri și felicitări pentru rodnica activitate ce ai desfășurat în Franța. / Ea îți asigură titluri la recunoștința noastră și a țărei" - se referă la foarte intensa activitate de propagandă națională desfășurată de D.Drăghicescu la Paris. Aici publicase broșura La Transylvanie. Esquisse historique, géographique, ethnographique
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
și Filozofia în Germania, la Leipzig. După terminarea studiilor universitare este o vreme profesor la liceul din Năsăud, iar după Marea Unire, profesor și director la Liceul „Petru Maior” din Gherla. „Etapa gherleană” a biografiei sale (1919-1940) este cea mai rodnică din activitatea sa didactică și științifică, iar liceul gherlean trăiește atunci epoca sa cea mai glorioasă, prin grija și râvna acestui vrednic îndrumător de școală românească; îndeamnă pe elevi la scris și cercetare științifică, punându-le la dispoziție paginile unei
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
Ierunca își amintește: „M-am îngrijit, împreună cu Mircea Popescu, de la Roma, de apariția Revistei scriitorilor români, editată de Societatea Academică Română, animată de Monseniorul Octavian Bârlea, cu sprijinul Vaticanului, societate care, mai ales la început, a avut o activitate destul de rodnică. (În ce privește Revista scriitorilor români, care mai apărea până în anul trecut, am părăsit-o după moartea lui Mircea Popescu, deoarece numai titlul mai rămăsese din ceea ce își propusese să fie.”( V. Ierunca, Trecut-au anii, ed. Humanitas, 2000, pp. 371-372). iv
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]