6,157 matches
-
dar și un instrument (cu gugăl). Operația de căutare e desemnată prin perifraze a căuta pe (sau cu) google, dar și " într-o mixtură româno-engleză - a da un search pe: construcție care confirmă productivitatea frazeologică a verbului a da în româna vorbită. Și în acest caz găsim teribile adaptări grafice totale: "habar n-au cum se dă un sărci pe gugăl"). Oricum, mai economic și mai expresiv e noul verb, a gugăli, care apare folosit la toate modurile și timpurile posibile
"A gugăli" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12662_a_13987]
-
Shakira este o loser pe lângă Britney" (fanclub.ro), sau prezența în aceeași frază a pluralului englezesc și a celui românesc adaptat: "losers am fost, loseri rămânem" fanclub.ro). Loser apare în contexte de veritabil limbaj mixt, care amestecă fără ezitări româna și engleza � "Loseru� face cinste winnerului c-o berică or something" (computergames.ro), dar și în contraste stilistice, în juxtapunerea elementelor familiare cu cele standard-culte � "Acum, la faza cu manualele, sunt sigură că nu există manuale în lumea asta care
Șmecheri și luzări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12700_a_14025]
-
Șchiop vine și scrie un roman oarecum al resemnării care nu poate face priză prea bună tocmai datorită mediului (sub)cultural încă necopt, netrecut prin succesiunea vârstelor firești. Câteva lucruri îmi sunt și mai clare acum, după lectură celor trei române deja menționate. În primul rând, dificultatea de a grefa atitudinea anti- pe o Poveste, pe un subiect narativ. Paradoxal, toate aceste române sunt retorica pură, cu toate ca reclamă violent un background existențial pe cât de critic, pe atât de concret, declarat în afara
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
Ionescu, Cioran ș. a., B. Fundoianu se numără printre cei cîțiva scriitori români cu o dublă carieră literară: o parte din textele pe care le semnează sînt concepute în limba română, cealaltă parte în franceză. Studierea raporturilor dintre scrierile lor în română și cele în franceză devine astfel indispensabilă pentru corecta cunoaștere a acestor personalități. Deși la prima vedere "trecerea" de la o limbă la alta reprezintă doar o schimbare de haină lingvistică, "ființa" scriitorului rămînînd aceeași (nu s-a spus despre Panait
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
Pumnul se întemeia pe evoluțiile normale în trecerea de la latină la română, în care terminația -tionem devenise -ciune (ca în rugăciune, tăciune), pentru a propune forma tradițională ca transpunere firească în adaptarea și crearea unor neologisme culte după model latino-romanic. Româna literară a preferat totuși paralelele în -țiune și mai ales -ție, formele propuse de Pumnul și adepții săi fiind ironizate de scriitorii vremii (Negruzzi, în Muza de la Burdujăni: "De nu vrei protestăciune / Să întind în orice loc"; Alecsandri, în Rusaliile
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
literară! Limbajul lor, așa frust, e mai degrabă un semn firesc al mediului studențesc dezinhibat, nicidecum al vreunei atitudini subversive. Iar englezismele din text, dacă le traducem atent, vom vedea că nu sunt folosite în locul clișeelor de limbaj insuportabile în română, dar pentru că tocmai ele (expresii fixe și/sau foarte uzitate în limba vorbită) sunt clișeele limbii engleze căpătate odată cu fenomenul globalizării, al societății de consum etc. 4. Românul este și bine conceput, si șlefuit, și atent adnotat în subsol cu
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
parte din așa-zisa "Tînără generație" demolatoare de canoane, ajunsă azi la maturitate, asemenea foștilor "Tineri furioși" din Anglia. Amos Oz este un scriitor de anvergură universală, tradus în peste douăzeci de limbi, pînă și în japoneză sau finlandeză. în română au fost traduse cîteva dintre romanele sale: Soțul meu Michael, Să nu pronunți: noapte, Pantera din pivniță. Sunt scrieri de o foarte subtilă pătrundere psihologică, de o finețe și o scormonire de adîncuri care-ți evocă ecouri din Proust și
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
aproape toți crainicii ori scriu aproape toți ziariștii. înjumătățită, expresia este incorectă și face dovada inculturii celor care o folosesc. O altă expresie greșit interpretată este corpul delictului, devenită corp delict. Difrența de sens este evidentă pentru orice știutor de română: nu corpul (obiectul în cauză) este delict, ci delictul are, așa zicănd, corp probator. Latinii credeau că a greși este omenește, dar a persevera în greșeală este diavolește. Aveau dreptate: dacă nu se intervine la timp, expresii precum cele semnalate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
și ăi furnizează lingvistului un material interesant. Am pomenit altă dată de interjecțiile și onomatopeele benzilor desenate; am mai vorbit despre interjecțiile de adresare (mă, măi, bă, fă, bre etc.), a căror mulțime și specializare sociolingvistică e o trăsătură specifică românei. Mă opresc acum asupra cătorva exemple jurnalistice din ultimii ani, care ilustrează uzul frecvent și inovativ al interjecției ăn româna actuală. Într-un articol, de exemplu, repetiția subliniată a unei exclamații amestecănd nemulțumire și resemnare e ănsoțită de variația interjecțiilor
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
despre interjecțiile de adresare (mă, măi, bă, fă, bre etc.), a căror mulțime și specializare sociolingvistică e o trăsătură specifică românei. Mă opresc acum asupra cătorva exemple jurnalistice din ultimii ani, care ilustrează uzul frecvent și inovativ al interjecției ăn româna actuală. Într-un articol, de exemplu, repetiția subliniată a unei exclamații amestecănd nemulțumire și resemnare e ănsoțită de variația interjecțiilor - deh " eh " hăm " hei -, sugerănd de fiecare dată o ușoară modificare a tonului: "Deh, România, mi-am zis. (...) Asta-i
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
h, acesta marcănd cel mult o aspirație finală); e greu de spus dacă grafia ar putea fi una de ămprumut (există deh ăn italiană, unde h final e o simplă convenție grafică, dar e puțin probabilă o influență directă asupra românei). Oricum, deh apărea la Budai-Deleanu (ăn replicile lui Parpangel): "Deh! vină-m, drag suflete "; "Deh, Romică,-așteaptă! Astăzi e destul de frecvent, fiind folosit ăn contextele normale pentru interjecția de: forma cu h (sau menținerea ei) s-ar putea datora și
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
pe luni, din ianuarie pînă în aprilie, par a-și însuma versurile și valoarea. Aprilie este o frumoasă "baladă" despre corpuri, despre memoria lor dezordonată, despre stinghereală și despre părăsire. O prietenă din Berlin povestește, iar Bănulescu traduce, într-o română voit cam stricată: "N-am la cine să-l dăruiesc pe organism." Amintiri din copilărie: "îl duceam la biserică. Îl spălam în urechi/ și îi dădeam -ăă...cum se spune? - cămășuță de noapte/ De-a lungul școlii organismul meu s-
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
ne- are alt sens principal decît baza de derivare (nebun, nesimțit), se folosește mult mai mult decît aceasta (nenorocire), sau are alte disponibilități gramaticale - de exemplu, folosirea adverbială (neapărat) ori formarea unui plural (nedreptăți). Există cîteva construcții cu negație tipice românei popular-familiare: la nesfîrșit, în neștire; specifică este și structura cu supinul, echivalentă cu un derivat în -bil (de necrezut = incredibil), ca și îmbinarea dintre prepoziția pe și forma participială de feminin-neutru plural: pe nesimțite, pe nevăzute etc. Ne- reduce propoziții
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
evidență păstrarea neutrului în latina populară tîrzie, pentru un timp mai lung decît se credea la un moment dat; atestările în faze mai vechi ale altor limbi romanice - și mai ales modelul din italiană (uovo-uova "ou-ouă", braccio-braccia "braț-brațe"), similar cu româna pînă și în ceea ce privește acordul adjectivului determinant, masculin la singular, feminin la plural. În plus, sînt aduse exemple din dialectele italiene (de pildă, de plurale în -ora, chiar și extinse la feminine, ca în rom. treburi). În treacăt fie zis, la
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
cotidiană a vremii). Spațiul limitat - dar și gradul înalt de specializare a textelor - nu-mi permite să discut aici mai pe larg alte contribuții valoroase din volum: de pildă, un studiu de referință despre închiderea vocalei e la i în română (muntili, bini), urmărită istoric și dialectal, în funcție de parametri multipli: contextul fonetic, rolul morfologic, influența altor fenomene lingvistice, stilul funcțional, raportul scris-oral. Sînt de reținut și observațiile despre politica ocupării Daciei și despre romanizare în funcție de interesele precise ale momentului (criza financiară
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
Sînt de reținut și observațiile despre politica ocupării Daciei și despre romanizare în funcție de interesele precise ale momentului (criza financiară, intenția de exploatare masivă a aurului pentru a devaloriza monedele de aur, în favoarea celor de argint), ca și reexaminarea concordanțelor dintre română și dialectele din Sudul Italiei: pornind de la lucrările lui Iorgu Iordan, dar utilizînd cercetări dialectale ulterioare și corectînd ceea ce e mai curînd rodul unor coincidențe. Cu seriozitate, stil limpede și convingător, rigoare și prudență științifică, preocupare pentru metodă, dar cultivînd
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
de curînd neaprofundate, ea are și avantajul de a lansa idei care pot interesa un public foarte larg. O carte plină de idei, bazată pe un bogat material autentic, a publicat de curînd Margareta Manu Magda: Elemente de pragmalingvistică a românei vorbite regional (București, Dual Tech, 2003). Fixînd reperele teoretice ale abordării sale, autoarea își arată de la început preferința pentru o pragmatică tipologică și aplicată: direcții inovatoare, mult mai puțin dezvoltate decît teoria generală, cu principiile ei universale. Ni se propune
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
dătătoare de speranțe și energii pentru tinerii literați. l Executat sumar și în trecere de Alexandru George în articolul menționat, Fănuș Neagu este reabilitat de Daniel Cristea Enache într-un text extras pentru Ramuri din Sintezele care însoțesc manualul de română pentru clasa a IX-a de la Editura Corint, la care D. C. E. este colaborator iar E. Simion, coordonator. l Tot un număr pe septembrie este al Axiomei ploieștene, în care, pe prima pagină, Ieronim Tătaru se ocupă de Miguel de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
În sfîrșit, marele interviu al numărului s-a nimerit să fie cu scriitorul israelian Aharon Appelfeld, născut în 1932 la Cernăuți, într-o familie de evrei asimilați, care se considerau europeni și vorbeau fluent germana, franceza, dar și ucraineana și româna. Tragedia lor a început în 1940, cînd mama a fost ucisă de naziști, iar tatăl și fiul deportați. Micul Aharon, în vîrstă de 8 ani, a reușit să fugă din lagăr și a supraviețuit patru ani, ascuns în pădurile ucrainiene
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
Rodica Zafiu Pentru a indica relațiile sentimentale stabile, dar neoficializate, româna actuală pare să dispună de o serie sinonimică foarte bogată, cuprinzînd desemnări neutre, juridice, depreciative, afective, populare, familiare etc. Limbajul jurnalistic, cel puțin, oferă numeroase exemple de folosire a acestor termeni, în comentariile despre viața privată a personajelor la modă
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
Rodica Zafiu Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de "parte dintr-un întreg sau dintr-o mulțime" (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferențiat: prin prepoziția din dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv ("unul din grup") și prin prepoziția dintre dacă e vorba de un substantiv la plural ("unul dintre tineri"). Unii tind să
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
unul dintre norod" (p. 108-109). La I.A. Candrea, Cours complet de grammaire roumaine, 1927, exemplele cu din - "unul din noi", "o parte din soldați" - și cele cu dintre - "câțiva dintre dânșii" sînt urmate de precizarea că, pentru sensul dat, româna folosește mai des prepoziția din (p. 244-246). În Gramatica limbii române, 1945, a lui Al. Rosetti și J. Byck, unul din exemple este "Care din voi a cântat?"; citate asemănătoare va înregistra - nu pentru a le condamna - și gramatica Academiei
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
de obicei fără a ieși din aceste contexte specifice (lasagne, ricotta, mozzarella, tortellini etc.): în cazul lor, pot să pară un semn de adaptare involuntară doar erorile de ortografie (în special cele care privesc consoanele duble). Termenul pizza are în română un statut special: absent din prima ediție a DEX-ului (1975), introdus de suplimentul la DEX (1988) și preluat de a doua ediție (1996), cuvîntul are o frecvență în uz indiscutabilă, chiar în contexte tipic "internaționalizate" (enumerări de tipul: "hamburger
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
poate fi doar parafrazat prin formule tehnice-comerciale - paste făinoase; produse din paste făinoase; fel de mîncare bazat pe paste făinoase - care desigur nu au cum intra în circulația curentă. Folosit fără determinanți, mai ales la singular, cuvîntul pastă evoca în română alte realități (pixul, periuța de dinți, terciuirea); chiar în context culinar, era mai familiară pasta de tomate. În prezent se tinde totuși să se folosească singularul pastă/a și mai ales pluralul paste, fără specificări, cu sensul culinar italienesc: "alte
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
Rodica Zafiu În româna vorbită - populară, dialectală, familiară sau argotică - e mai frecventă trunchierea cuvintelor prin pierderea unui segment final (apocopa: dom', juma', tre', poa') decît prin pierderea unuia inițial (afereza: neața, mata). în principiu, ambele scurtări, favorizate de ritmul rapid al vorbirii, depind
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]