521,664 matches
-
guvern în exil"4, două lumi despărțite de libertăți civile, drepturi democratice, valori bine definite de modelele politice la care se raportau, Estul, respectiv, Vestul. Regele exilat, ca lider onorific al emigrației politice, s-a aflat constant în preajma Comitetului Național Român 5, care a funcționat după 1947 la nivel mondial pentru reprezentarea românilor din Diaspora, până în 1975. Europa de Est fusese, după terminarea războiului într-o situație foarte complicată, unde contextul militar și politic al fronturilor Aliaților, împărțirea sferelor de influență, staționarea forțelor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
valori bine definite de modelele politice la care se raportau, Estul, respectiv, Vestul. Regele exilat, ca lider onorific al emigrației politice, s-a aflat constant în preajma Comitetului Național Român 5, care a funcționat după 1947 la nivel mondial pentru reprezentarea românilor din Diaspora, până în 1975. Europa de Est fusese, după terminarea războiului într-o situație foarte complicată, unde contextul militar și politic al fronturilor Aliaților, împărțirea sferelor de influență, staționarea forțelor armate, propagandă, implicarea agenților de influență și staționarea sub pretextul asigurării păcii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
iunie 1990, la împlinirea a jumătate de secol de la evenimentele care au marcat cedarea teritoriului către Uniunea Sovietică, Mihai I vorbește despre un adevărat "miracol" prin care românii de pește Prut au reușit, în numai doi ani, să restabilească limba română, simbolurile naționale, datinile, "surse de inspirație" pentru românii din interiorul hotarelor României și de pretutindeni, pentru modul în care au reușit să își ia soarta în propriile mâini. Comemorarea unei jumătăți de secol de la pierderea provinciei istorice îl determină pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
regimurilor politice: Dar când este vorba despre atrocitățile comise de comuniști, atunci Occidentul închide ochii, spune "să lăsăm lucrurile să meargă încet" și așa mai departe. Chiar și acum se procedează la fel. Pentru mine sunt lucruri de neînțeles. (...) poporul român și țara românească au suferit și suferă în continuare din cauza lipsei de înțelegere și activitate din partea Occidentului. Este cert acest lucru! Chiar și acum, văd că Occidentul a lăsat-o foarte încet față de România, nu înțelege aspirațiile poporului român... Este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
poporul român și țara românească au suferit și suferă în continuare din cauza lipsei de înțelegere și activitate din partea Occidentului. Este cert acest lucru! Chiar și acum, văd că Occidentul a lăsat-o foarte încet față de România, nu înțelege aspirațiile poporului român... Este foarte greu"29. Mesajele regelui prilejuite de marcarea momentului de la 23 August 1944 au adus mereu în discuție asocierea față de Europa, prin această înțelegând, evident, Europa Occidentală și valorile și principiile guvernării democratice. Primul mesaj de acest tip după
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și de control a Uniunii Sovietice", insistând pe faptul că România a fost "vândută" Uniunii Sovietice la Ialta. Peste toate acestea, Mihai I concluziona că " În cele din urmă, România a contribuit la victoria Aliaților împotriva Germaniei naziste și Armatei Române i-a revenit menirea de a elibera pământul nostru strămoșesc al Transilvaniei. Faptul că am fost trădați la Conferința de Pace de la Paris și că am fost subjugați nu a putut fi împiedicat, cum nu au putut fi împiedicate tragedia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
puternic legat de modul în care trecutul era utilizat în dezbaterea despre orientarea țării: spre Est sau spre Vest. Istoricul Maria Bucur aprecia, plecând de la un asemenea exemplu, că tendința istoric-politică din acei ani a fost să reconstruiască mitul victimizării românilor în cel de-al Doilea Război Mondial pentru generațiile de dupa 198932. Astfel, în contrast cu Mihai I, mareșalul Antonescu era prezentat că un salvator care se luptase pentru binele țării, atât cu Estul, cât și cu Vestul. Un episod semnificativ care a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Congresului a publicat în deschiderea să decretul de decorare a monarhului de către președintele Truman. Evenimentul a fost văzut ca având semnificația unei duble recunoașteri de către SUA33. Mai mult, istoricul Ivor Porter 34 a relatat că, în ciuda piedicilor puse de către autoritățile române, recunoașterea meritelor Regelui pentru victoria Aliaților, s-a produs și în mai 1995, prin invitarea acestuia la ceremoniile care au sărbătorit 50 de aniversări de la sfârșitul războiului în Europa. Astfel, atât participarea în sine, cât și presa britanică, au evidențiat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sale cu puterile și valorile Estului și Vestului apar în cele trei dimensiuni expuse în analiza noastră: 1) demersurile din exil, atitudinea și acțiunile puterilor occidentale față de Mihai I și formula de organizare politică a guvernului din Exil - Comitetul Național Român; 2) Basarabia, ca ipostaziere istorică, a confruntării dintre Est și Vest, ca formulă distinctă a consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov, cu toate dimensiunile sale postbelice și postcomuniste (inclusiv crearea noului stat și pozițiile privind legitimitatea în raport cu România, Europa, "Vestul") și 3) ponderea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
3) ponderea actului de la 23 August 1944 în dezbaterea istorică, politica, ideologică, pro sau antioccidentală privind soarta României după 1944, respectiv 1947 și articularea să în lumina democrației de supă 1989 și a orientării oficiale, geopolitice și geostrategice, a statului român. Deși a variat, în funcție de perioade istorice și evenimente majore care au modificat poziționările sale, Mihai I a transpus într-o notă critică atitudinea Vestului față de soarta României. Teza abandonului este frecvență, așa cum și teoria încălcării tratatelor internaționale de către URSS sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
331-333. 2 Alexandru Zub, " În loc de prefață", în Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, Princeps, Iași, 1994, p. 7. 3 Pentru o analiză a acestora, vezi Alexandru Muraru, "Mesaje pe calea undelor. Elemente de hermeneutica în discursurile Regelui Mihai către români (1948-1989)", Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Serie nouă, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Științe Politice, tom IV, anul V (2009); Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1991, pp. 300-331. 4 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Științe Politice, tom IV, anul V (2009); Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1991, pp. 300-331. 4 Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, ed. cît., p. 14. 5 Comitetul Național Român a fost un organism de coordonare și înlesnire a dialogului emigrației politice românești de după 30 decembrie 1947. Funcționând că un guvern în exil, a fost finanțat (în secret) de Departamentul de Stat al SUA, insă sumele alocate s-au dovedit
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
anilor `60, CNR își va înceta activitatea în primul rând din cauza implicării Securității. (Cf. Liviu Vălenaș, op. cît., pp. 118-119; pentru detalii legate de tentativa de reorganizare a CNR, vezi Armând Goșu, "Tentativa grupării Rațiu-Serdici de reorganizare a Comitetului Național Român", Dosarele Istoriei, ăn VII, nr. 3(79), 2003, pp. 49-55). 6 Mircea Ciobanu, Nimic fără Dumnezeu:NoiConvorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1992, p. 10. 7 Ibidem, p. 19; Potrivit altor surse, noul guvern din exil, născut în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al României, ed. cît., pp. 18-36; M.S. Regele Mihai I al României, O domnie întreruptă, Convorbiri cu Philippe Viguié-Desplaces, trad. de Ecaterina Stamatin, Libra, București, 1995, pp. 89-96; Liviu Vălenaș, op. cît., pp. 34-54; Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor, Humanitas, București, 1999, pp. 205-206; Ecaterina Rădoi, Viața Regelui Mihai I, Editura Mașină de scris, București, 1998, pp. 165-183; Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi,Volumul IV: Mihai I, ediția a II-a, Editura Enciclopedica, București, 2004, pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Nimic fără Dumnezeu: Noi Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1992. CIOBANU, Mircea, Regele Mihai și Exilul Românesc, Princeps, Iași, 1994. CIOBANU, Mircea, Convorbiri cu Mihai I al României, Humanitas, București, 1997. DJUVARA, Neagu, O scurtă istorie a românilor, Humanitas, București, 1999. GAUTHIER, Guy, Acvile și lei: O istorie a monarhiilor balcanice, trad. de Ludovic Skultéty, Humanitas, București, 2004. GOȘU, Armând "Tentativa grupării Rațiu-Serdici de reorganizare a Comitetului Național Român", Dosarele Istoriei, ăn VII, nr. 3(79), 2003, pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Humanitas, București, 1997. DJUVARA, Neagu, O scurtă istorie a românilor, Humanitas, București, 1999. GAUTHIER, Guy, Acvile și lei: O istorie a monarhiilor balcanice, trad. de Ludovic Skultéty, Humanitas, București, 2004. GOȘU, Armând "Tentativa grupării Rațiu-Serdici de reorganizare a Comitetului Național Român", Dosarele Istoriei, ăn VII, nr. 3(79), 2003, pp. 49-55.). GOULD LEE, Arthur, Coroană contra secera și ciocanul: Povestea regelui Mihai al României, trad. de Maria Bica, ediția a II-a, Humanitas, București, 2001. HITCHINS, Keith, Românii: 1866-1947, trad. de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Regalitatea în România, Compania, București, 2004. MIHAI I al României, M.S. Regele, O domnie întreruptă, Convorbiri cu Philippe Viguié-Desplaces, trad. de Ecaterina Stamatin, Libra, București, 1995. MURARU, Alexandru, "Mesaje pe calea undelor. Elemente de hermeneutica în discursurile Regelui Mihai către români (1948-1989)", Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Serie nouă, Științe Politice, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, tom IV, anul V (2009). MURARU, Alexandru, Cum supraviețuiește monarhia într-o republică? Regele Mihai, românii și regalitatea după 1989, Prefață de Emil Hurezeanu, Curtea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
românești, economia românească are de oferit multe oportunități de afaceri. Domenii precum energia, infrastructura strategică, IT-ul ar trebui să fie prezente pe o lista scurtă de arii prioritare. Orice avans în acest sens va veni în întâmpinarea așteptărilor cetățenilor români și va contribui la crearea de noi locuri de muncă și, evident, la creșterea bunăstării acestora. Cât de multă nevoie avem de explorarea și exploatarea gazelor de șist în România? Care sunt principalele direcții de acțiune pe termen scurt ale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al României este Republică Moldova. Sunt ultimele evoluții politice de pește Prut de natură a compromite drumul european al Republicii Moldova? România are o datorie de necontestat față de Republică Moldova: constituirea unui spațiu comun de democrație, stabilitate și prosperitate pentru cetățenii români și pentru cetățenii moldoveni. Iar unul dintre obiectivele principale ale politicii noastre externe este susținerea în cel mai clar mod cu putință a parcursului european al Republicii Moldova. Republică Moldova traversează în prezent o perioadă dificilă pentru perspectiva agendei de reforme
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
2004); Ion Diaconescu în the volume After the Revolution, Nemira, 2003; Adrian Nastase în talks with Alin Teodorescu (From Karl Marx to Coca-Cola, Nemira, 2004). The list is long - such concerns have been also expressed by Emil Constantinescu or Petre Român. 4 În "12.XII: The Orange Revolution în România", Bucharest, Pro Institute, 2006, we have public spending averages based on Eurostat dată showing that România uses only half of the proportion of GDP that other EU states use. This subject
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
economia României o economie puternic dependența de opțiunile și planurile de afaceri ale companiilor "mama" din occident. Lucrarea de față își propune să elaboreze și un set de recomandări privind managementul companiilor care încă se mai află în proprietatea statului român. Divergențe teoretice cu privire la implicarea statului în economie Din păcate, majoritatea disputelor academice sau mai putin academice cu referire la prezența statului în economie, mai ales în calitate de agent economic, încă sunt încorsetate în argumentele care țin mai degrabă de epocă industrializării
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
18 0,12 0,08 77 Robinete industriale Bacău 2,2 1,5 1,9 1,3 0,8 0,7 0,5 78 Rolast Pitești 3,6 3,4 3,2 2,5 1,8 1,3 1 79 Român Brașov 18 17,7 14 10 9,1 6,6 0,8 80 Rombat Bistrița 0,8 0,8 0,7 0,66 0,6 0,5 0,5 81 Romportmet Galați 1 1 1 0,6 0,2 0
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sau Gdf Suez, putem infirmă în totalitate ipoteza imposibilității obținerii unor performanțe economice de către o companie la care statul este acționar majoritar sau integral. Un exemplu mult mai covingător îl reprezintă chiar CEC Bank, banca deținută în integralitate de statul român, care, după recapitalizare și implementarea unui management corporatist performant, obține constant profituri la nivelul zecilor de milioane de euro, concurând cu succes în fața unor companii transnaționale de dimensiuni mondiale. Atunci, dacă o companie de stat poate fi profitabilă, care sunt
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială), a adoptat un act normativ (O.U.G. nr. 109/2011) privind guvernanță corporativa a întreprinderilor publice 7, în scopul asumării principiilor managementului privat în cadrul regiilor autonome și a societăților comerciale la care statul român deține participații majoritare sau integrale. Acest act normativ ar fi trebuit să conducă la rentabilizarea majorității companiilor de stat și transformarea lor sistemică, în sensul creșterii competitivității și implementării culturii organizaționale din sectorul privat în companiile de stat. Din păcate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nu ar trebui să ia în considerare acele ramuri ale industriei care pot determina riscuri sistemice pentru economia românească în cazul deciziei acționarului majoritar de a reloca investiția. Ele trebuie să rămână în acționaritul integral sau majoritar covârșitor al statului român. În acest sector intra, chiar și la o sumara evaluare, producția și transportul de energie electrică, în special cea hidro, transportul de gaze naturale, o parte din industria metalurgica, companii care administrează infrastructură de transport, în special feroviară, una sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]