200 matches
-
1997, ora 13,23 8. Blidul de linte Cu riscul de a face să roșească obrazuri subțiri și de a mă expune criticii „oamenilor de bine“, nu pe bună dreptate iritați de amestecul meu În propria oală, aceea a soartei românimii, auziți iarăși, astăzi, o voce ce vă permite s’o comparați: când discută o problemă general umană - ecologia - privind-o global, respectiv o problemă națională neuitând cărui popor Îi aparține; tot un fel de ecologie. Și o fac aducându-mi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am rămas primii născuți. Că de fost, am fost până la Bug, adică până acolo unde Burebista a avut ce aduna - traci nordici - sub sceptrul său. Dar o presiune constantă, veșnic de la răsărit, exercitată două mii de ani, a bejenit spre apus românimea de peste Nistru, chiar dacă doar parțial. Și am ajuns acolo minoritari; ba chiar și dincoace de Nistru, adică acolo unde Ucraina nu-și vrea atinsă, nici măcar În perspectivă, integritatea teritorială, croită pe pământul altora, al nostru adică. Ce se va Întâmpla
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
face fiecare, om ori animal, e treaba lui. Istoricul actualizează. Și așa, romanul i-a romanizat pe daci, chiar și pe aceia din nordul sau estul extrem, unde nu i-au călcat sandalele, doar pentru a explica o unitate a românimii și pentru că au văzut contemporaneitatea rusificării, de exemplu. Inginerul modelează. Și așa, pentru toate mințile Renașterii, cu toatele - omit retoric scriitorii - și Înainte de toate inginerești, omul era un mecanism, chiar dacă tare complicat, iar aștrii un fel de felinare agățate de un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
poți invoca spiritul luptător al lui Eminescu, nu pe al pesimistului Bacovia... Istoria a dat dreptate spiritului locului. În vremurile grele ale Războiului de Întregire, Iașii au devenit capitală deplină: Teatrul a devenit Parlament, Primăria Palat Regal, Piața Unirii Mecca românimii spre care alergau și În care jurau Înaintea plecării pe front, voluntarii ardeleni. Și tot Iașii, cot la cot cu Chișinăul, au opus ultima rezistență În fața tăvălugului rusesc, vopsit de astă dată În roșu... Laurii și sângele au facut cunoscuți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o politică prea plecată când răsăritului, când apusului - servitutea de țară mică! - destule precedente care i se pot Întoarce Împotrivă. Cu România e Însăși Natura, care Îi oferă un mediu unic, singular pe mapamond: esența, adică apa, care udă Întreaga românime, izvorăște din Carpați și atât, precum spițele unei roți din butuc, pentru a se uni În obada Tisei, Nistrului și Dunării. Iată și de ce nu mai avem astăzi ce-a fost În afara acestei obezi În vremea lui Burebista. „Observator“, 1
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
obține o egală Îndreptățire și că ele au contribuit la creșterea conștiinței de sine și a sentimentului de mândrie și demnitate națională la românii de pretutindeni”. Marea adunare de la Blaj, de la 3 mai 1848, care a mobilizat pe Câmpia Libertății românimea din Transilvania, dar și din celelalte provincii, a dezvăluit păsurile iobagilor de pe moșiile grofilor și baronilor, ale țăranilor Încărcați de biruri, ale moților sărăciți prin acapararea pădurilor, ale minerilor exploatați de administrații venale ale preoților și cărturarilor umiliți În propria
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
al leziunilor și al sechelelor intervenției chirurgicale. î179, 252) MEG este un instrument util de cercetare științifică în studiile neurocognitive privind fiziologia limbajului, în diferențierea percepției senzoriale de decodarea semantică îfigura 1.11). „Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii” - Mihai Eminescu (1850 - 1889) I.2. Tehnici de explorare a auzului și audiției verbale Audiția verbală reprezintă procesul de integrare a comunicării orale și depinde de integritatea analizatorului auditiv și a funcției auzului. Audiția verbală implică un triplu decodaj:selectivitatea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
școale mai înalte, cîteva școale bune, cum este Lițeul și Seminariul din Blaj cu 18 profesori aleși, care mai vârtos de un jumătate de veac încoace au dat și dă pănă astăzi bărbați vrednici în toate părțile și la toată românimea; așa și Gimnaziul de la Beiuș și în Ungaria, școalele de la Arad șcl., dar în Bucovina și în cele două provinții? O mulțime de bărbați într-alte plase cum - ca să tăcem de cîțiva episcopi cu rîvnă adevărat apostoleascăderegători politicești, doftori, ostași
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
acela unde a zis că nu-i învață el patriotismul pe moți, e pământ sfințit de sângele a 40.000 de români morți în lupte și omorâți de unguri în timpul revoluției din 1848-1849, reprezentați în fața lumii românești cât va fi românime pe pământ, de Avram Iancu? Ar fi trebuit să spună președintele celor adunați acolo (printre cei 2.000 era și Adrian Păunescu), că monumentele dedicate lui Avram Iancu sunt modeste în comparație cu statuia celor 13 generali unguri și de alte etnii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și comemorarea întregirii României, prin revenirea la Patria Mumă a tuturor provinciilor românești. Prin decizia luată în 1945, ca sărbătoarea națională să devină 23 August, această zi căpăta o cu totul altă semnificație și nu mai reprezenta nimic pentru întreaga românime. Cum putea să constituie în sufletul poporului român un pretext de a sărbători o bucurie, când noul regim ce tocmai se instaura denatura complet sensul adevărat al evenimentelor? Ziua de 10 Mai dispărea ca sărbătoare națională, înlocuită acum cu 23
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
de sus a dealurilor ticsite de vii, ce coborau pe valea unde Mureșul își așezase comod albia, făcând loc, pe malul dinspre oraș, căii ferate ce servea trenurile spre Cluj sau București. În acest orășel, se cuibărise și înstăpânise o românime vioaie, meridională, fără griji, care culegea în pace roadele unirii Transilvaniei cu „țara“. Ocupația principală, de răsfăț, a societății locale era jocul de cărți, pokerul. Cum părinții mei nu aveau nici o chemare pentru atare distracție, se poate spune că, deși
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a scos din țară și m-a adus în Roma. Ea lucrează într-un atelier de confecții acum, plătește chirie, lumină etc. și le trimite bani copiilor. Face naveta cu trenul, întâlnește oameni și aude mai multe decât aud eu. Românimea din Italia nu are de gând să se în toarcă. Dimpotrivă, vor să-și aducă familiile aici. Toți spun: — La ce să mă întorc? Când ăștia de acasă nu o să mai aibă nevoie de banii noștri, da, ne întoarcem. Băsescu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
un text ce avea să rămână În patrimoniul clasic al culturii române. Ideea de bază era: să se caute la slăvitul mormânt inspirație pentru regenerarea colectivă. Asemeni lui Kogălniceanu la Academia Mihăileană, Xenopol vedea În marele ctitor un simbol al românimii de oriunde, „un izvor de virtute, din care cu toții au dreptul să se Întărească pentru viitor“. Convins că „răul nu este atâta În afară cât Înlăuntrul nostru“, el Îndemna, În spirit ștefanian, la solidaritate, muncă tenace, modestie. „Lucrarea Înceată În
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
ei, Basarabia face parte, de opt ani încoace, din statul român”. La rândul lui, Alexei Mateevici, revendicat de moldoveniști, se adresa în felul următor într-o scrisoare: „însă poporul deja se deșteaptă, soarele renașterii a început să arunce și asupra românimii basarabene razele sale strălucitoare și înviorătoare”. Și tot el spunea, în 25 mai 1917: „Unii se socotesc moldoveni, alții, cei mai puțini, români. Da, suntem moldoveni, fiii vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului, așezat prin România
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Nicolae Breban. Dacă nu se pripea, și ar fi mers mai sus, s-ar fi întors deja la Fundata și cu proiectatul Institut Român de Cultură în portbagajul Mercedes-ului. Este amuzant cum personalitatea cea mai puternică și originală a românimii se dovedește, scuzați-mi oximoronul, un etern Interim. Și cu asta, basta! De la un punct, patologicul este mai plicticos ca moartea. (Cotidianul, 22 august 2002) Haiducul de salon - un megaloman la porțile disidenței - „În ce mă privește, îi compătimesc și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
spusă de Petrică, și care se termină astfel: Sucind limba românească, Stricând graiul strămoșesc, După moda franțuzească Sau cu modul letinesc, Ne-am strâns mințile cu fracul Și simțul ne-am îmbrăcat Cu haina de unde dracul Copiii și-a înțărcat! Românimea, cât trăiește, Graiul nu și-l va lăsa, Să vorbim, dar, românește!; Orice neam cu limba sa! Factura piesei, naivă, adevărată reprezentare intelectuală a vremii, a plăcut, totuși, unui public restrâns, singurul public care exista la vremea aceea. Apoi era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
peste botul unui râmător.” - spun Pamfil Șeicaru și Cezar Petrescu în al lor „Pe noul front.” Despre I. Flondor, N. Iorga nota în „Neamul Românesc”: „Iancu Flondor, șeful vechiului partid național, era recunoscut de toți ca singurul conducător al întregii românimi bucovinene... ... În zilele când o mare parte din fruntașii Bucovinei românești rătăcesc în pribegie, când atâta vlagă a țării oprită sub steagul capitulării, când rutenismul ucranian întindea o mână lacomă până la Suceava și avangarda sa obișnuită, a bolșevismului prădalnic, începea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
contribui și de aici înainte întreg poporul. E de observat că lumea din capitală și împrejurimi în multe cazuri nu poate servi de îndrumătoare limbei literare și de cultură. Câteva exemple: Confuzie între terminologia puilor oii și calului: în toată românimea noaten și cârlan înseamnă miel înțărcat și miel după ce a împlinit un an. "Suman de noateni." Pentru căluți sunt alte cuvinte: mânz și strâjnic. Confuzie între pom și copac. În București se spune pom și stejarului și bradului. Sărăcie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Această credință, că este dăruit sau încoronat de Dumnezeu, îl face pe domn să se intituleze în 1473: “Binecinstitorul și de Hristos iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al Țării Moldovlahiei”. Nicolae Iorga l-a numit “Puternicul împărat senin al Românimii”, titlu care a mai fost acordat unor domni de origine străină, limitându-l la domeniul cultural și ecleziastic. Titlul de împărat a fost privit cu prudență de ultimul editor al Letopisețului lui Ștefan cel Mare, care a tradus cuvântul țar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atmosferei politice a timpului, Însemnările de miercuri 15 mai 1946, când am participat la Ateneul Român la comemorarea zilei de “3/15 mai 1848” de către Partidul Național Țărănesc. Am privit fața mângâietoare a lui Iuliu Maniu, am ascultat vocea sufletului românimii ardelene din 1940-1944, ministrul de stat Emil Hațeganu, vocea luptătorului ardelean Vasile Netea, a dârzului general Bădescu și a fruntașului țărănist Ion Mihalache. Unei manifestații de cel mai frumos naționalism i s-a pregătit un sfârșit dramatic. Teroarea FND a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Ion Pas până la Mihail Ralea și Tudor Vianu, de la Mihail Sadoveanu la Camil Petrescu sau de la G. Topârceanu la Alexandru Hodoș ș.a.m.d. E de admirat solidaritatea intelectualilor autentici în apărarea cauzei naționale a lui Eminescu, de fapt a românimii. Numai că puseul de febră acută antinațională de atunci, a trecut o vreme, apoi a fost resuscitat, periodic, de alți indivizi, din alte generații, și în alte timpuri, parcă într-un carusel nesfârșit. E și aici, în nesfârșitele atacuri concentrice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a dezvoltării continue a avuției naționale, a proprietății socialiste.“ („A fi patriot astăzi“, Scînteia, 20 martie 1988) CIOLCAN Geo, publicist și versificator „Astăzi, când senin spre creste cu încredere deplină În Partid și-n Națiune - unitatea noastră vie, Toți Eroii românimii se unesc într-o lumină, Magnitudinea solară pe nou chip de Românie. Toți într-unul, cum un fluviu râurile își adună. Astăzi știm că nu-s opreliști să ne-nfrângă, să ne-ndoaie. În frumoasa noastră Țară și-n sfânta
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
înalt la Scornicești, Azi când destinul nostru cu veacul se-ntretaie Rostim un nume simplu, de cântec, Nicolae, L-au spus atâtea mame, atâția îl purtară, Căci egal e-n vârstă cu dragostea de țară, Și numele acesta umblă prin românime Ca soarele prin holde, ca doinele prin rime, Nu și-a aflat odihna: era a lui menire Un strălucit bărbat să-l poarte-n strălucireă“ („Vlăstar al lumii românești“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) „De noi cercarăm plânsul, ne-a mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a căutat să piară ca un diavol cu moarte grabnică.» Alăturarea consecințelor pozitive și negative ale Uniunii cu Roma într-o evaluare de ansamblu, vrem, nu vrem, dă un incontestabil avantaj celor dintâi. Determinată de rațiuni politice, Unirea a furnizat românimii transilvănene o remarcabilă elită politică și culturală, care a jucat un rol fundamental în elaborarea ideologiei națonale. Cam în felul acesta ne explică istoricul Florin Constantiniu disensiunile, de-acum seculare, între diferitele confesiuni ale românilor din Transilvania. Românii din Cârțișoara
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
musafiri și jecmănitori” <endnote id="(391)"/>. Tot el scria În 1938 că, pentru români, evreii sunt „cotropi- tori”, „alogeni”, inserați „În mijlocul organelor de viață ale unei societăți istorice stupid ospitaliere” <endnote id="(67, p. 165)"/>. Cu alte cuvinte, pentru Iorga, „românimea” era față de „evreime” de „o bunătate prostească” sau de o „ospitalitate stupidă”. Acest tip de retorică era foarte la modă În epocă, astfel că și un intelectual neangajat politic ca G. Călinescu a derapat puțin pe această pantă. Comentând romanul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]