167 matches
-
protestantă bulgarii catolici din Cergău și-au pierdut limba și au devenit evanghelici (luterani). Ulterior, satul ajungând posesiune a Arhiepiscopiei Române Unite de Alba Iulia, unii locuitori au devenit greco-catolici (la fel ca cei din Cergău Mare) și s-au românizat. Conform recensământului din anul 1930 Cergău Mic avea 830 de locuitori, dintre care 762 români, 58 țigani, 8 germani și 2 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 443 luterani, 351 greco-catolici, 25 baptiști, 10 ortodocși și 1 reformat
Cergău Mic, Alba () [Corola-website/Science/300234_a_301563]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. Așadar populația predominantă este cea română. În satul Pustiana populația este constituită în mare parte din maghiari și ceangăi, care au format însă familii și în celelalte sate ale comunei, dovadă fiind existența numelor ungurești românizate din aceste sate: Barna, Buhosu, Beța, Biea, Ciceu, Comârlău, Coșa, Ereș, Ferenț, Laslău,Piștea,Sandur, Timaru, etc. La sfârșitul secolului al XIX-lea. comuna purta numele de "Băhnășeni", făcea parte din plasa Tazlăul de Sus a județului Bacău și era
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
înflorat”), este un sat în comuna Nimigea din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Ereditatea numelui provine din limba maghiară. Dea lungul timpului este prezent în două forme "VilágosBerek" (crâng luminos) și "Virágosberek" (crâng cu flori). Populația românească venită mai târziu a românizat numele fonetic rezultând termenul „Vireag”, colocvial : „Jireag”. Mai târziu numele a fost tradus în limba română rezultând termenul: "Florești". La recensământul din 2002 populația satului se ridica la 481 de lecuitori. Dintre care s-au declarat : 316 (65,7%) Români
Florești, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300876_a_302205]
-
Legionarii i-au atribuit titlul "Căpitanul". A fost asasinat în timpul detenției din ordinul regelui Carol al II-lea. s-a născut la 13 septembrie 1899 la Huși, cu numele Corneliu Zelinski. În anul 1902 tatăl său, Ion Zelinski și-a românizat numele în Zelea Codreanu. Mama sa, Eliza născută Brauner era de origine germană - bavareză Străbunicul său, Simion Zelea, se trăgea dintr-o familie de răzeși moldoveni din satul Igești din Bucovina. În perioada 1786-1848 când Bucovina a fost sub administrație
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
folosite de [[mass-media]] și de populația din România în forma de origine, ca în [[Limbă ausbau, limbă abstand și limbă-acoperiș|limbile abstand nescrise]], precum "mall" („galerie comercială”), "service" („deservire”), "computer" („ordinator, calculator”), "forward" („retransmitere”) sau "attach" („ataș”). Refuzul de a româniza cuvintele străine este socotit de autori precum [[George Pruteanu]] o formă de [[snob]]ism, ce judecă greșit adoptarea cuvintelor în formele române ca fiind [[Arhaism|arhaică]]. Într-o lucrare de referință echipa lui [[Marius Sala]] construiește vocabularul reprezentativ al limbii
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
la Războiul de Independență. Strămoșii săi se îndeletniceau cu comerțul cu animale, plecând din Țara Românească în Ardeal; unii erau măcelari, motiv pentru care s-au numit Fleșeriu (fleșer, în limba germană vorbită de austrieci, înseamnă măcelar). Ulterior, și-au românizat numele drept Măcelaru, iar apoi, în tradiția Școlii Ardelene, și l-au latinizat sub forma Macellariu. În vremea activității sale de pe vapor, i se spunea Horia Măcelaru. a studiat la Liceul "Mihai Viteazu" din București, după care a urmat cursurile
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
aceasta din care a făcut o grădină a sa. De aceea și gesturile sale, și grija pentru Pruncul Sfânt ne aduc în fața imaginea mamei după cea mai bună și sfântă tradiție a meleagurilor românești. Din acest unghi spiritual, poetul a „românizat” întreaga imagine a Maicii Domnului în cel mai nobil înțeles al cuvântului. Într-o vreme ca aceea a zilelor noastre, în care interesul pentru poezie scade tot mai mult, publicul găsind alte căi pentru a-și hrăni și desfăta sufletul
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
în adâncul Bugeacului. În 1827 satul era locuit de 45 de familii de moldoveni (99 de bărbați și 103 de femei; 202 persoane) și 16 familii de ucraineni (52 de bărbați și 37 de femei; 89 persoane). Ruteni au fost românizați cu desăvârșire, astfel că descendenții lor de astăzi nu vorbeau o altă limbă decât cea română. În același an, în Brânza funcționau 3 mori de vânt pe dealurile din preajma satului, erau 11 fântâni, 24 de parcele de vii și livezi
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
susținut de Vanea Dudenko (Ion Vidrașcu), militant comunist de frunte pe care îl cunoscuse în lagăr și care devenise unul dintre conducătorii serviciilor secrete ale PCR, Dulberger a fost angajat ca inspector al Siguranței Statului (Corpul Detectivilor) și și-a românizat numele: Dulgheru. În 1947 a făcut parte din comisia de repatrieri din Germania. După crearea Direcției Generale a Securității Poporului, în anul 1948 a devenit colonel și timp de 4 ani, din 1948 până în 1952, a fost șeful Direcției a
Mișu Dulgheru () [Corola-website/Science/306475_a_307804]
-
afirmând că prin încrucișarea rasei evreiești cu cea grecească ar apărea „niște exemplare de caracteriologie patologică care ar fi o adevărată pepinieră pentru viitorul redacției "Pseudo-Românului"”. Eminescu mărturisea că în mod intenționat a lovit „în instinctele bastarde ale acelor străini, românizați de ieri alaltăieri”, care fără pregătirea necesară își permiteau să comenteze producțiile scriitorilor români „cu acea cârnire din nas proprie scriitorilor izraeliți din toate țările, cu acea suficiență care se crede superioară oricui”. În felul acesta defectele lor înnăscute vor
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
firești a românilor basarabeni (est-moldoveni) și includerea lor forțată în sistemul statului sovietic (URSS). După 1944 a început lichidarea sistemului educațional existent în Basarabia în 1918-1940 și 1941-1944. În interpretarea bolșevică acest sistem a avut rolul de a "întuneca" și "româniza" populația băștinașă moldovenească. Se iau măsuri extraordinare: interzicerea activităților instituțiilor naționale, se naționalizează întregul fond de cărți, se "curăță" bibliotecile de literatură antisovietică și sunt distruse cărțile românești. Se începe asigurarea cu cadre noi a instituțiilor cultural-educative sovietice, pe baza
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
că în această perioadă (în 1431) s-a născut la Sighișoara Vlad Țepeș. În anul 1514, când războiul țărănesc a lui Gheorghe Doja, se răspândește în aproape întreaga Transilvanie, țăranii din jurul Sighișoarei se strâng în jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume românizat). În anul 1600 cetatea este atacată de trupele conduse de Mihai Viteazul și mai târziu este atacată și prădată de trupele conduse de generalul Basta, dar oamenii scapă cu viață din cauza plății unei răscumpărări de 50.000 de florini, „bani
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
ruși ajunși pe meleagurile basarabene. Astfel, în notele de călătorie publicate în anul 1910 la Varșovia, scriitorul A. Nesterovschi atrăgea atenția că „elementul activ este cel românesc”. Populația română exercitând o influență enormă a grupurilor slave, a reușit să le românizeze. De asemenea, N. Butovici, într-o carte apărută în 1916 la Kiev, arată că deși a trecut mai mult de 100 ani de la anexare, în Basarabia „nu domnește limba rusă ci cea moldovenească care are o putere de atracție deosebită
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
românesc. În scurt timp, românii din Hotin au fost covârșiți numeric. Nordul și nord-vestul ținutului s-au rutenizat complet, dar în sud moldovenii (românii) au păstrat supremația. Ba mai mult, în zonele unde cele două etnii aveau contacte, ucrainienii se românizau. Istoricul Berg recunoștea: Nesterovski completa:. Prima categorie de țărani ruși care au venit în Basarabia au fost așa-numiții țărani „fugari”. În secolele XVIII-XIX în Basarabia au imigrat „ca lăcustele” foarte mulți țărani ruși. În Rusia țaristă se răspândeau diferite
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
Michael (uneori românizat Mihai) Redl (n. 23 aprilie 1936, Lugoj) este un fost handbalist român, dublu campion mondial, cara a jucat pe postul de portar. Cu echipa Dinamo București a câștigat 9 campionate naționale la handbal în 7, un campionat național la handbal
Michael Redl () [Corola-website/Science/326008_a_327337]
-
care a urmat anexării Banatului la coroana maghiară a determinat schimbarea numelui în maghiarul Ujhely, de unde se trage și denumirea românească. Idem, după anexarea Banatului la România, în 1918, a urmat și un proces de românizare. Numele satului a fost românizat din maghiarul Ujhely în românescul Uiheiu. Uiheiul este unul dintre satele de coloniști cele mai noi din Banat. El a fost înființat la 1844, la mai bine de o sută de ani de la începutul colonizărilor, de locuitori ai altor sate
Șandra, Timiș () [Corola-website/Science/324506_a_325835]
-
trage de la numele orașului Gabrovo din Bulgaria, oraș recunoscut în trecut pentru producția de cuțite. Negustorilor care veneau cu asemenea marfă din Bulgaria și care au creat o mică comunitate în zonă, li se spunea "„gabroveni”", termen care s-a românizat și a dat și numele străzii. În anul 1893, pe această stradă, a fost deschisă „Berăria Mihalcea și Caragiale” deținută de dramaturgul Ion L. Caragiale. În 1930 strada Gabroveni purta numele politicianului francez Franklin Bouillon, nume care este menținut și
Strada Gabroveni () [Corola-website/Science/332926_a_334255]