605 matches
-
Își vedea de treabă, nimeni nu-l făcea pe celălalt vinovat că el nu are, că el este evreu, sau maghiar... Ce legi antisemite vă aduceți aminte din perioada premergătoare deportărilor? — Țin minte că primul conflict cu regimul a fost românizarea fabricilor, deci pierderea totală a averii. Căci tata nu a reușit să scoată nimic, fiindcă tot ce câștiga investea: voia să modernizeze, era o ambiție tehnică a lui... El, pornind ca meseriaș simplu, a avut mai mult o ambiție de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
din Transilvania trebuie să renunțe la revizionism, după care vor primi drepturi și vor fi acceptați "proporțional" cu loialitatea lor și cu recunoașterea de către ei a României Mari79. Românii nu au mers atît de departe ca ungurii în campania de românizare forțată. Au luat totuși o serie de măsuri pentru a-și asigura dominația, măsuri care nu corespundeau imaginii perfecțiunii de rai pe care se străduiau să o prezinte despre Transilvania. Iorga nu a obiectat niciodată împotriva acestor măsuri. Mai neliniștitoare
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga susținea că "în România Mare, cu toate că elementul românesc trebuie să fie predominant, trebuie să fie loc și pentru alte naționalități. Evreii nu trebuie să fie rău tratați". El le amintea oamenilor că, deși era un naționalist convins, învățase că românizarea nu poate fi făcută cu forța. Le cerea evreilor să nu fluture steagul sionist sau să cînte imnul Sionismului (după ce înălțaseră steagul românesc și cântaseră imnul național al României). Același sfat li-l dădea și sașilor din Transilvania referitor la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sfat li-l dădea și sașilor din Transilvania referitor la Germania. Iorga nu descoperise nici o tradiție istorică pentru naționalismul evreiesc sau german 90. Atunci cînd detestabilele manifestări antisemite s-au întețit, el a făcut o declarație crucială. Referindu-se la românizarea orașelor, Iorga susținea că negustoria cu amănuntul a evreilor ridicase prețurile grație statutului lor de misiți. Iorga nu considera acesta drept un profit legitim, adăugînd că, dacă un negustor român cu amănuntul ar face așa ceva, l-ar considera la fel de vinovat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Bisericile maghiară și germană erau tradițional bastioane ale naționalismului și majoritatea școlilor erau confesionale. Astfel că numele dr. Angelescu și N. Iorga erau considerate drept blestemate. Se pare că atît Iorga cît și Angelescu urmăreau atingerea a trei țeluri: secularizarea, românizarea și în cele din urmă centralizarea învățămîntului în toată România. A considera politica lor drept îndreptată pur și simplu împotriva minorităților ar însemna să simplificăm prea mult problema. Iorga a înființat în cadrul Ministerului Instrucției Publice un departament pentru minorități condus
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Timișoara-Satu Mare și al granițelor zonelor populate de secui). Aici, statul român oferea profesorilor români un salariu cu 50% mai mare, oferindu-le totodată mai mult pămînt și acordîndu-le și alte avantaje. Toate acestea se încadrau într-un efort de românizare lentă a acestor zone prin educație. În domeniul economic, ungurii (și evreii unguri, care dominau economia) erau un spin în ochii românilor. Majoritatea școlilor ungurești erau confesionale, ceea ce era firesc, deoarece cultele din Ardeal au fost întotdeauna cele mai bune
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
propagare a naționalismului. În perioada interbelică s-a înregistrat încă o scădere a numărului ungurilor în liceele mai bune și a studenților înscriși la universitate. Același lucru era valabil și în economie. Se înregistra un proces lent, evident, dar de românizare, care nu a atins însă niciodată proporțiile presiunii exercitate de unguri asupra românilor înainte de Primul Război Mondial; aceste presiuni s-au intensificat totuși în anii '30, odată cu instituirea de către Vaida a așa-numitului Numerus Vallachicus, îndreptat mai curînd împotriva ungurilor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
9 septembrie 2007. Ovidiu Vlădescu, între 14 septembrie 1940 21 iunie 1941 secretar general la Președinția Consiliului de Miniștri în Guvernul Mareșalului Ion Antonescu; între 6 noiembrie 1943 23 august 1944 subsecretar de Stat la Președinția Consiliului de Miniștri pentru Românizare, Colonizare și Inventar. A fost judecat în contumacie de Secția a VIII-a a Curții Criminale din București și condamnat la muncă silnică pe viață (9 octombrie 1946). HYPERLINK "http://documentare.rompres.ro/guverne.php?i=75" http://documentare.rompres
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Inclusiv pe tatăl meu, care figurează cu acest nume atât în livretul militar cât și în toate actele din perioada serviciului militar în Armata Română. Așadar, Suceveanu nu e un pseudonim, e numele meu adevărat, obținut prin o mai accentuată românizare a numelui inițial Sucevan. V.P.: Te rog să vorbești despre baștină, despre anii copilăriei, adolescenței, despre părinții tăi. Ce amprente, în memoria timpului trăit, au lăsat acele vremuri tulburi? A.S.: Se știe că în satele românești de pe valea Siretului s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
asupra noastră"711. Alte acuzații la adresa României, vehiculate de presa maghiară, vizau politica "de persecuții a minorităților din Ardeal", îndrăzneala guvernului român de a se gândi la o politică de colonizare la granița de vest, precum și la o politică de românizare a secuilor 712. Răspunzând, Gheorghe Brătianu reamintea că lozinca "Nem, nem Soha" (Nu, nu niciodată) era promovată în statul vecin, chiar și pe cale oficială, în timp ce în statul român apărea un număr impresionant de ziare și reviste în limba maghiară. Analiza
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în limba română), se ivea un nou prilej de selectare a intelectualității viitoare. Practica analizării numelor (părinți români sau germani nu își puteau înscrie copilul în școală maghiară), crearea așa-zisei zone culturale (planul ministrului învățământului public Anghelescu pentru accelerarea românizării), extinderea bisericii ortodoxe și greco-catolice (construirea de biserici prin muncă obștească, cu impozit aparte, în localități unde numărul de credincioși era minim) - toate astfel de măsuri țineau de această politică. Dar cercul discriminării culturale putea fi lărgit, de pildă, prin
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
În iunie 1941, 12 672 de oameni și-au găsit aici un cămin temporar pentru ca, după război, să fie nevoiți să plece mai departe, în satele părăsite de nemți prin comitatele Tolna și Baranya. Preocuparea manifestată față de problema diasporei, stoparea românizării și transferul de populație preocupa și autoritățile locale, cu anumite reverberații directe în lucrarea Elnémult harangok (Clopote amuțite) scrisă de Rákosi Viktor. Generalul maior Thold Dezső nu numai că a organizat o conferință pe această temă, dar a inițiat și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
acțiunii diasporelor inițiate de el82. Urmașul în post al generalului maior Thold, prefectul Bethlen Béla, l-a rugat pe prim-ministru să-i aducă pe secuii din Bucovina în comitatul condus de el. Preocuparea pentru problema diasporei și teama de românizare a ajuns subiect predilect în viața comunitară; începând de la taberele pentru explorarea satelor, trecând prin asociația EMKE (Erdélyi Magyar Közművelődési Egyesület - "Asociația Culturală a Maghiarilor din Transilvania"), până la cercetași, o mulțime de organizații se ocupau de problema diasporei maghiare și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
EMKE (Asociația Culturală Maghiară Transilvană, Erdélyi Magyar Kulturális Egyesület), de rapoarte din rețeaua de învățământ sau de articole din presă - îl constituia numărul mare de nume de familie ungurești printre locuitorii din satele românești, fapt ce constituia dovada vie a românizării. Istoricul Makkai László, într-un articol publicat în revista Hitel în anul 1942 ("Stiuația relațiilor noastre cu minoritățile"), atrăgea atenția asupra faptului că numele unguresc, deși ascundea de multe ori, originea etnică maghiară, nu era un indiciu foarte sigur al
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
activitate plină de bună cuviință, atentă și consecventă, în scopul recâștigării familiilor pierdute din cercul maghiarimii în decursul anilor vitregi ai timpurilor?"87. Entuziasmul din comunitățile maghiare a dus la rezultate uimitoare. Cum căsătoriile mixte erau considerate cauza principală a românizării, EMKE a inițiat (între 1942 și 1944) o campanie de culegere a unor date pentru a evalua problema. Cele 12 mii de fișe completate, culese în 709 comune, nu s-au mai putut prelucra din cauza lipsei de timp, dar analiza
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
activitatea Comisiei pentru Culturalizarea Maselor, Cluj, 5 ianuarie, p. 27. 79 Bibliotca Széchenyi (OSZKK), Fond 625/435/5/1987. Szabados Mihály, Diaspore maghiare în Transilvania și statistici despre maghiarii din diaspora, p. 4. 80 Ac. 435/3/1887, Szabados Mihály, Românizarea comitatelor Szolnok-Doboka - trasarea coridorului maghiar din Transilvania.. 81 Arhivele Naționale Ungare (MOL) K 28, 267. cs. Procesul verbal al Conferinței Transilvane, 151 f. 82 Sztojka László (ed.), Să bată clopotele amuțite!, Viața Comitatului, Dej, 1941, p. 13. 83 Ziarist, redactor
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
sate din sudul și centrul Basarabiei: s. Văleni, s. Roșu, s. Zărnești, jud. Cohul, s. Rezeni, jud. Chișinău (1904-1916ă. Aceste frecvente transferări se datorau faptului că preotul Vasile Balan, nefiind cunoscător al limbii ruse, era mereu acuzat de tendința de românizare a populației pentru care fapt, școlărița părintelui avea multe neplăceri atât din partea învățătorilor rusofoni cât și a școlarilor alogeni. Încă din copilărie i s-a întipărit în suflet conștiința apartenenței sale etnice, sentiment care l-a purtat toată viața și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
În județele Câmpulung, Rădăuți și Suceava, profesau, în total, 40 de medici români, 86 evrei și 15 medici de altă etnie 83. Depășind proporția de 50%, prezența medicilor evrei a stârnit nemulțumirea elementelor naționaliste autohtone ce au solicitat insistent autorităților românizarea ramurii medicale. Pe de altă parte, remarcăm însă numărul total insuficient de medici repartizați la populația unui întreg județ. 34 de medici la nivelul județului Suceava sau 64 de medici în județul Botoșani, cu siguranță, nu reușeau să satisfacă nevoile
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
doar la Câmpulung Moldovenesc exista un liceu românesc, iar liceul de la Rădăuți avea o secție de limbă română, în celelalte instituții limba de predare fiind germana. După unire, școlile au trecut în subordinea țării și au fost supuse procesului de românizare. Liceele și secțiile germane s-au desființat treptat, în timp ce noi licee românești s-au creat la Siret și Gura Humorului 6. Astfel de măsuri s-au adoptat și datorită diferențelor în organizarea învățământului secundar din provinciile alipite, diferențe generatoare de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
învățământului secundar din provinciile alipite, diferențe generatoare de confuzii: în Transilvania și Bucovina predominau liceele clasice și reale după modelul german; în Basarabia funcționau licee de toate tipurile, niciunul bine definit; Vechiul Regat păstra forma de licee bi- sau trifurcate. Românizarea școlilor de toate gradele din provinciile alipite a constituit o componentă problematică a modernizării învățământului, implicând un grad ridicat de complexitate. O astfel de măsură era necesară atâta timp cât organizarea diferită a învățământului cauza dezechilibre. Sistemele de învățământ de tip maghiar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
accelerând procesul de formare a națiunii 7. Acest proces de remodelare a învățământului s-a confruntat însă cu opoziția minorităților din provincii ale căror sisteme de educație cu tradiție erau bulversate de noile reglementări centralizatoare. În primii ani după unire, românizarea se aplică progresiv, prin trecerea școlilor în subordinea statului și introducerea treptată a folosirii limbii române. Respectarea prevederilor Tratatului minorităților semnat de România în 1919 răspundea deocamdată doleanțelor etniilor conlocuitoare. După preluarea puterii de către guvernarea liberală, în urma alegerilor din 1922
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
generalizată în această provincie ar fi de fapt doar o exagerare, negând orice intenție de a "desnaționaliza" minoritățile prin intermediul școlii. Totodată, Nistor conștientiza că problema minorităților este destul de spinoasă, dar în niciun caz nu ar fi putut sta în calea românizării, transpusă în "Uriașul, care a dormit copleșit de umilințe și nevoi", și care "începe să se miște, să-și încerce puterea mușchilor, să se întindă și să se ridice din letargia lui seculară, ademenit de puterea magnetică a zărilor de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
iritare generală în țară, pretențiile acestora fiind receptate ca adevărate "aberații"19 sau ca o "cerere ciudată și imposibilă de a li se acorda privilegii"20. Pe de altă parte, sesizările unor pedagogi români au demonstrat că eforturile autorităților pentru românizarea învățământului nu au avut de fiecare dată efectul scontat. În 1927, profesorul Alexe Mănciulescu de la un liceu din Gheorgheni constata necunoașterea limbii române de către elevii proveniți de la școlile confesionale, unde, conform legii, limba română trebuia studiată obligatoriu: "predarea limbei române
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
degrabă într-o "limbă gazetărească, cu un accent adesea ruso-evreesc"22. Și de această dată, responsabil pentru situație era indicat corpul profesoral ce conținea prea multe cadre din vechea Rusie. Nu ar trebui deci să surprindă că unirea sufletească prin românizarea învățământului a întâmpinat mari obstacole, demonstrând că un concept, oricât de mult ar fi reflectat idealul național, nu putea fi transpus în practică în mod forțat, mecanic și într-o perioadă scurtă de timp. După aproape două decenii de la unire
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
insista mai mult în această direcție, concluzionăm că imaginea școlii ca instituție de solidarizare națională dobândește valențe semnificative, în contextul în care coordonata unificării sufletești prin învățământ și crearea de noi valori culturale constituie un pilon important al politicii educației. Românizarea nu era însă unica grilă de reevaluare a învățământului. Și alte aspecte se iveau ca adevărate provocări pentru guvernanți. În 1919, ministrul Angelescu, aflat la conducerea Instrucțiunii Publice, trebuia să găsească resursele prin care perioada de stagnare a învățământului secundar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]