363 matches
-
urmare a propunerii guvernului român de la 1 septembrie 1928 și a insistențelor Consiliului Ligii Națiunilor, pentru a nu fi acuzat că se opunea normalizării relațiilor cu statul român, guvernul de la Budapesta a fost nevoit să accepte tratative directe. Negocierile directe româno-maghiare au fost amânate sub diferite pretexte, cel mai frecvent fiind legat de alegerea locului de desfășurare. Tratativele directe româno-maghiare au început, mai târziu, la 15 decembrie 1928 la Aleassis în Italia, dar acestea s-au dovedit a fi un eșec
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
acuzat că se opunea normalizării relațiilor cu statul român, guvernul de la Budapesta a fost nevoit să accepte tratative directe. Negocierile directe româno-maghiare au fost amânate sub diferite pretexte, cel mai frecvent fiind legat de alegerea locului de desfășurare. Tratativele directe româno-maghiare au început, mai târziu, la 15 decembrie 1928 la Aleassis în Italia, dar acestea s-au dovedit a fi un eșec. Au urmat tratativele de la San Remo de la sfârșitul lui februarie 1929 și cele de la Rapallo de la începutul lunii martie
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
și fidelitate față de statul ungar, deși declarativ se poziționează pentru susținerea culturii românești: „Ca români suntem datori a susține caracterul român, limba dulce a moșilor și strămoșilor, datinile, obiceiurile, lăsămintele noastre”. Pledoaria cetățenească e circumspectă, mizând pe „tradiția bunelor relații româno-maghiare” și avertizează că orice conflict ar putea aduce neajunsuri chiar nației române. De altfel, sectorul sociopolitic al U. adoptă o atitudine neagresivă față de ideile Memorandumului din 1891, atacând chiar aripa radicală a tinerimii române emigrate la București. Literatura este reprezentată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
nouă este încercarea de recuperare a unor valori de prim rang ale culturii din Transilvania (Timotei Cipariu. Ipostazele enciclopedistului, 1993), de integrare a culturii române în mișcarea literară europeană (Convergențe europene, 1995), de studiere a interferențelor (Apropieri literare și culturale româno-maghiare, 1998) și de scrutare critică a valorilor exilului românesc (Reîntoarcerea la Ithaca, 1998). În plină epocă totalitaristă P. a colaborat la volumul Le Siècle des Lumières et la Bible (Paris, 1986) cu studiul La Bible chez les Roumains. A semnat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Octavian Goga între colectivitate și solitudine, Cluj-Napoca, 1981; Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu, București, 1982; Timotei Cipariu. Ipostazele ale enciclopedistului, București, 1993-1994; Estuar, Cluj-Napoca, 1995; Convergențe europene, Oradea, 1995; Aspecte și interferențe iluministe, Timișoara, 1997; Apropieri literare și culturale româno-maghiare, Cluj- Napoca, 1998; Reîntoarcerea la Ithaca, București, 1998; Mihai Eminescu. Contextul receptării, Reșița, 1999; Homo militans, Cluj-Napoca, 2000; Mihai Eminescu în Transilvania (1866-1918). Bibliografie, Cluj-Napoca, 2000; Figuri universitare clujene, Cluj-Napoca, 2000; Presa și ideea națională, Alba Iulia, 2002; Contribuții și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
și un caracter aleatoriu). Iată câteva dintre ele, la mari distanțe de timp unele de altele (selecționate din mai multe sfere - politică, socială, morală): psihoza „teroriștilor” din decembrie 1989, procesul-mascaradă al cuplului Ceaușescu, pre-mineriadele din ianuarie și februarie 1990, înfruntările româno-maghiare din martie 1990, evacuarea brutală și programatică a ultimilor „golani” din Piața Universității la 13 iunie 1990 și mimarea de către autorități a unei lovituri de stat, mineriada din 14-15 iunie; tensiunile dintre Biserica Ortodoxă și cea Greco-Catolică (soldată, în anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
serviciilor respective de spionaj”. IV. 2. e. Contacte informativ/contrainformative ale Legației maghiare Membrii Legației maghiare, firesc, aveau contacte cu cei din legațiile aliaților Axei (Germania și Italia), fiind un prilej de schimburi informative și discuții ce deseori vizau relațiile româno-maghiare. În acest sens a avut loc întâlnirea lui Nagy Laszlo, ministrului maghiar, cu von Killinger din 2 august 1941, când discuțiile purtate între cei doi se referea „mai mult la propaganda iredentistă maghiară din România, care n-a încetat”. Legația
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de Știință și a Scriitorilor din Bihor. Colectivul redacțional este alcătuit din Ioan Derșidan, Ioan Țepelea, Ion Simuț. Reluând tradiția începută în perioada interbelică de revista orădeană omonimă (1922-1923), noua A. dorește să contribuie la stabilirea unui autentic dialog intercultural româno-maghiar și, mai mult, la extinderea acestui dialog la întreg spațiul central-european. Așa cum arată Ion Simuț în articolul Aurora - Încotro? (3/1994), publicația își propune „o cunoaștere sistematică a identității culturale a Europei Centrale”, pentru a fi „o sinteză inedită de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285498_a_286827]
-
conștiința contemporanilor ideea acestei duble apartenențe”, astfel încât Bihorul să devină „un avanpost al integrării în Europa”. Intenția redacției s-a și realizat, cel puțin în parte, prin deschiderea unor dezbateri sub titlul Ne putem înțelege noi și ungurii? sau Dialogul româno-maghiar (1-2/1993), ca și a unui „dosar” pe tema Identitatea Europei Centrale (2-3/1994), ultimul număr cuprinzând traduceri ale unor excelente analize de John Willet, Milan Kundera, Czeslaw Milosz, Vladimir Tismăneanu și, de asemenea, eseuri de Radu Enescu și Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285498_a_286827]
-
unor puncte de vedere critice ale istoriografiei românești la adresa „marelui frate” de la răsărit, În anii ’70-’80, În antiteză cu realitățile istoriografice ale anilor ’50, având aici chiar dialoguri istoriografice extrem de consistente, același lucru fiind valabil și În disputa istoriografică româno-maghiară, sau reevaluarea unor momente sau personalități din istoria României. Fenomenul a fost foarte inspirat catalogat de Vlad Georgescu drept „reinterpretarea adevărurilor istorice abia reinterpretate” . Încă din a doua jumătate a anilor ’50 istoriografia românească a realizat primele gesturi recuperatoare În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
1968 veneau să Întregească un nou concept introdus de Ceaușescu În retorica națională . Momentul 1918 a fost speculat În Întreaga perioadă de până la 1989, cu accente mai mult sau mai puțin evidente , favorizate În anii ’80 de exacerbarea disputei istoriografice româno-maghiare pe un fundal marcat de disensiuni ideologico politice tot mai accentuate Între România și Ungaria. Anii ’70 urmau să marcheze un alt eveniment de importanță capitală pentru istoria modernă a României, de data aceasta era vorba despre obținerea independenței naționale
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
înainte de a-și duce la gură a cincea parte din prima chiftea, Horvath s-a ridicat fără nici un motiv și a părăsit pentru șapte minute atelierul. Ce s-a întâmplat în acest răstimp e de neexplicat, dar, urmărind evoluția relațiilor româno-maghiare în primii ani de după 1990, ceva-ceva parcă tot se explică. Sub privirile hipnotizate ale celor douăzeci de proiectanți din Atelierul nr. 2, Ion Pațulea a modificat alinierea măslinelor, punându-le pe trei rânduri, a mutat roșiile în locul chiftelelor, a întors
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mai găseau acolo Carol al II-lea și Duduia. Au petrecut frumos, dar i-au supărat țânțarii. Vineri, 30 august. Consiliul de Coroană, desfășurat în noaptea de 29/30 august, a hotărât acceptarea arbitrajului Germaniei și Italiei asupra neînțelegerilor teritoriale româno-maghiare, care nu putuseră fi rezolvate prin Tratativele de la Turnu Severin. În cursul zilei de 30 august 1940, la Viena, arbitrii au decis ca România să cedeze Ungariei partea de nord-est a Transilvaniei. Un nou Consiliu de Coroană, început la ora
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ajuns să reprezinte un partid de tip social-democrat, dominat de oameni relativ tineri, pragmatici, lipsiți de complexe și fără prea multe scrupule. Prezența la guvernare a U.D.M.R. a Însemnat pe de o parte un avantaj (contribuind la „Împăcarea istorică“ româno-maghiară și conferind o mai bună imagine României), dar și o dificultate suplimentară, dat fiind că maghiarii au Înțeles să-și promoveze propriile obiective (un grad cât mai Înalt de descentralizare, folosirea limbii maghiare la nivel local, Universitate maghiară), cu riscul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de Gigi Becali, un Îmbogățit peste noapte, patron al unui club de fotbal, a cărui impresionantă incultură, combinată cu banii aruncați În dreapta și-n stânga, cu sportul și cu ortodoxia, pare să fi convins un segment de electorat. Polarizarea naționalistă româno-maghiară a plasat ani de zile Clujul, capitala Transilvaniei, Într-o situație penibilă; aici s-a instalat În funcția de primar (prin votul unei majorități de români, În ciuda ostilității altora, ca și a minorității maghiare) Gheorghe Funar (mai Întâi președinte al
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
românească interbelică, abordând cele mai variate subiecte și formule literare, de la evocarea pitoreștilor cartiere evreiești (astăzi dispărute), până la science-fiction, dadaism și suprarealism (contribuții asupra cărora voi reveni). Prin evrei, cultura românească a căpătat un grad sporit de diversitate. Maghiarii Resentimentele româno-maghiare se hrănesc dintr-o dublă frustrare. Mai Întâi, până la 1918, românii transilvăneni au fost priviți cam de sus de unguri. Erau În cea mai mare parte țărani, prea puțini orășeni și intelectuali, iar ungurii formau clasa dominantă. După 1918, rolurile
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
bune relații cu Ungaria În politica ei de aderare la N.A.T.O. și de integrare europeană, după cum, În plan intern, succesivele guvernări, Începând din 1996, nu s-au putut lipsi de sprijinul U.D.M.R. Se are În vedere o reconciliere româno-maghiară, după modelul franco-german; mai este până acolo, dar câțiva pași s-au făcut. Oricum, tendința este spre aplanare, nu spre conflict. Europa poate sta liniștită: Transilvania nu este și nu riscă să devină o Bosnie sau un Kosovo. Integrarea europeană
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În contra direcției de astăzi În cultura română“, În Critice, vol. I, București, 1908, pp. 145-156. 12. Varianta Amedeo de Savoia apare Într-un document pe care l-am descoperit printre manuscrisele Bibliotecii Academiei din Budapesta; este un proiect de acord româno-maghiar din 19 septembrie 1865, care prevedea, printre altele, și o acțiune comună Împotriva Austriei. Vezi Lucian Boia, O convenție româno-maghiară din anul 1865, În Studii istorice româno-ungare, ed. Lucian Nastasă, Iași, 1999, pp. 119-130. 13. Bunica pe linie maternă a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
apare Într-un document pe care l-am descoperit printre manuscrisele Bibliotecii Academiei din Budapesta; este un proiect de acord româno-maghiar din 19 septembrie 1865, care prevedea, printre altele, și o acțiune comună Împotriva Austriei. Vezi Lucian Boia, O convenție româno-maghiară din anul 1865, În Studii istorice româno-ungare, ed. Lucian Nastasă, Iași, 1999, pp. 119-130. 13. Bunica pe linie maternă a lui Carol I a fost Stéphanie de Beauharnais, fiică adoptivă a lui Napoleon I, căsătorită cu marele-duce de Baden; și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au fost semnate tratate politice de prietenie și cooperare cu Polonia, Croația, Cehia, Bulgaria, Slovacia, Albania, Lituania, Belarus, Armenia și au continuat negocierile pentru încheierea unor tratate similare cu Ungaria, Ucraina și Federația Rusă (finalizate cu semnarea Acordului de bază româno-maghiar în septembrie 1996). Au fost încheiate acorduri generale de cooperare sau de prietenie și cooperare cu Africa de Sud, Columbia, Egipt, Uruguay. Au fost semnate peste 135 de acorduri de cooperare bilaterală în domenii importante ca: promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
teritoriile disputate cu vecinii. Grija pentru a sublinia "neamestecul" în țările vecine are și accente propagandistice ulterioare, din timpul regimului Ceaușescu, când s-au exacerbat valorile acțiunii populare și ale unanimității românești în problema Marii Uniri. În contextul fricțiunilor naționaliste româno-maghiare, acutizate la mijlocul anilor '80, regimul a încurajat, parțial, rememorarea campaniei românești din Ungaria, mai mult în zona istoriografiei propagandistice. După 1989, manualele de tranziție au regăsit vechea interpretare, cu virtuți deopotrivă naționaliste, vindicative și anti-comuniste80. Dar și acest "adevăr istoric
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
traficul de valută pe scară largă. Poliția de Frontieră Tunel, județul Turda, se afla în apropierea orașului Cluj, de care o despărțeau 24 de km de cale ferată, pe traseul căruia se aflau comunele Cojocna și Apahida, dar și granița româno-maghiară. Dincolo de graniță se aflau comunele Desmir (locuită numai de români și unde nu exista post de jandarmi) și Cojocna (unde populația era 60% română și 40% maghiară, plus un post de jandarmi). În apropierea comunei Dezmir terenul era împădurit, formând
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
național 129 Iubitele unguroaice ale lui Avram Iancu XE "Iancu" 136 Textul ca memorie și sentiment 144 Capitolul al V-lea Prieteni și dușmani din Transilvania: românii, maghiarii și imaginile lor reciproce 147 Preliminarii la o istorie a imaginilor reciproce româno-maghiare 148 Stereotipii românești despre maghiari 152 Românii văzuți de maghiari: geneza unei imagini etnice 159 Istorici maghiari despre răscoala lui Horea XE "Horea" 163 Un ungur printre români: Ürmösy Sándor XE "Sándor" 170 Românii În opera istoricului Kőváry László XE
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
său de placă turnantă, care a recompus, la nivelul imaginarului, Întreaga realitate socială ardeleană. O răsturnare care nu s-a mărginit să reorienteze viitorul, ci a Îndrăznit să reformuleze, retrospectiv, chiar și trecutul. Începând de la 1848, nu doar viitorul relațiilor româno-maghiare va fi marcat de confruntări și tensiune, datorită ciocnirii celor două proiecte naționale concurente. Dar și trecutul medieval (care n-a fost nici mai rău, nici mai bun decât În alte părți ale Europei, pentru iobagii și nobilii români sau
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trup În jos supțiată, Cu brâu de argint legată; 30 Dar nu-mi place știu de ce. Că-i vicleană pentru-aceea! Capitolul V Prieteni și dușmani din Transilvania: românii, maghiarii și imaginile lor reciproce Preliminarii la o istorie a imaginilor reciproce româno-maghiare În „cronica oficială” a Europei, așa cum a fost ea imaginată de istoricii ultimelor două secole, românii și maghiarii au format unul dintre principalele cupluri conflictuale ale continentului. Alături de turci și greci, de ruși și polonezi, de germani și francezi, de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]