490 matches
-
generale și de fi susținut din toate puterile noastre în dezbaterile de la Geneva”. Convențiile de la Londra, intrate în istorie și sub denumirea Convențiile Litvinov- Titulescu, au avut o mare importanță atât pe planul relațiilor internaționale, cât și în privința raporturilor bilaterale româno-sovietice, care se vor îmbunătăți și vor duce la reluarea relațiilor diplomatice, în anul 1934. “În urma tratativelor purtate de Nicolae Titulescu cu M. Litvinov pe Coasta de Aur și la Geneva, în lunile mai-iunie 1934, s-a hotărât reluarea relațiilor diplomatice
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
ieșise din front în timpul revoluției ungare din 1956, ceea ce permitea sovieticilor să mențină un număr mare de trupe în Ungaria. Uniunea Sovietică se înșela însă în privința loialității României: în urma vizitei lui Hrușciov desfășurată între 18 și 25 iunie 1962 raporturile româno-sovietice s-au înrăutățit ca urmare a opoziției românești față de propunerile sovietice privind „transformarea României într-un hinterland agricol al C.A.E.R.-ului”. Problemele vor continua în timpul crizei rachetelor din Cuba din octombrie 1962 când România a încercat și a reușit
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
PROBLEME DE TEATRU ȘI CINEMATOGRAFIE, publicație apărută la București, lunar, din iunie 1954 până în decembrie 1961, cu subtitlul „Culegere de traduceri și referate din literatura sovietică de specialitate”. Este editată de Academia RPR, Institutul de Studii Româno-Sovietic, în colaborare cu Consiliul General ARLUS și cu Ministerul Învățământului și Culturii. De la numărul 3/1960 din comitetul de redacție fac parte Radu Beligan (redactor responsabil), Aurel Baranga, Simion Alterescu, Margareta Bărbuță, Dumitru Ganciu ș.a. Conținând studii și articole traduse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289028_a_290357]
-
anul 1991, la 7 ani după întâlnirea la care am făcut afirmațiile menționate mai sus, care au fost urmate de critici aspre la nivelul conducerii MAE. România era considerată cel mai incomod partener din cadrul CAER; colaborarea economică și schimburile comerciale româno-sovietice au fost marcate de o serie de factori de influență interni și internaționali (curente, reforme din economiile țărilor membre ale CAER, epuizarea energiilor de dezvoltare a colaborării economice în cadrul CAER, reajustări ale politicilor de stabilire a prețurilor între țările membre
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a fost de cca 80 mil. dolari; se poate aprecia că România a creditat economia URSS, timp de zece ani, cu câte 80 mil. dolari anual, cu o dobânda modică de 2%, potrivit practicii CAER. În deceniul 1971-1980, schimburile comerciale româno-sovietice se realizau, fără dificultăți majore, fără sincope conjuncturale, dinamica fiind determinată, în mare parte, de creșterea prețurilor pe piața internațională, la care se aliniau și țările membre CAER. Dacă în perioada 1981-1989 schimburile totale ale României scăzuseră față de deceniul anterior
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
regiune. Potrivit unor informații provenite din surse sigure, partea rusă și partea română se pregătesc pentru realizarea vizitei la Moscova la nivel înalt, acțiunea putând avea loc într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat. Unele aspecte ale relațiilor româno-sovietice în anii 1961-1962 DR. NICU BUJOR* Summary The author who has a degree in law granted by Moscow University and a doctor's title of political sciences presents the most important momenta of the visit carried out to the USSR
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
discutate". Vizita a avut totuși o semnificație aparte. Ea constituia un element nou în peisajul politic al lumii socialiste și al raporturilor postbelice dintre România și URSS Era vorba de o primă acțiune la nivelul cel mai înalt în raporturile româno-sovietice, care presupunea o egalitate de tratament chiar dacă protocolar. Îmi amintesc că uneori, în discuții neoficiale, conducătorii sovietici opinau că având în vedere relațiile strânse de caldă prietenie dintre țările socialiste, surori, poate că ar fi indicat să se renunțe la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pătrat, pledând cu pasiune pentru folosirea metodei semănatului culturilor prășitoare în cuiburi așezate în pătrat pentru ca semănăturile să poată fi lucrate bine și la timp în două direcții. Și aceasta era o problemă tehnică aparent fără legătură cu raporturile politice româno-sovietice, dar menită să tensioneze atmosfera; expunerea ei conținea elemente de reproș. La încheierea discuțiilor, delegațiile s-au deplasat la Teatrul de Operă și Balet pentru spectacolul de gală. A doua zi, dis-de-dimineață, înainte de plecarea delegației la următorul punct din program
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
politică și scena vieții: N. S. Hrușciov a fost înlocuit cu L. Brejnev (octombrie 1964), iar cinci luni mai târziu (martie 1965), Gh. Gheorghiu-Dej se stingea din viață, în locul lui fiind ales Nicolae Ceaușescu. O nouă pagină începea în relațiile româno-sovietice! Intervenția armată în Cehoslovacia din august 1968 și poziția României. Întâlnirea E. Bodnăraș -A.B. Aristov la Mangalia-Sud (21 august 1968 DR. NICU BUJOR* Summary As it is well known on the night of 20 th towards 21 st of
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
naționale, a căror legitimitate nu putea fi pusă de nimeni la îndoială. Despre România anilor '60 se vorbește în termeni elogioși. După ce, la 19 martie 1964, Nicolae Ceaușescu a informat conducerea Partidului Comunist Chinez, prin intermediul ambasadei de la București, despre convorbirile româno-sovietice de la Pițunda, între conducerile P.M.R. și P.C.C., ale României și Chinei s-a angajat un dialog substanțial, fie direct, fie prin intermediul misiunilor diplomatice de la București, respectiv Beijing. Astfel, până în martie 1965, timp în care acest dialog a consacrat solidaritatea româno-chineză
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
septembrie 1965, de către secretarul general al C.C. al P.C.R., este inițiată de Nicolae Ceaușescu spre a informa conducerea chineză despre convorbirile prilejuite de vizita delegației române în Uniunea Sovietică. Astfel conducerii chineze i se face cunoscut întregul inventar al litigiilor româno-sovietice, dovedindu-se disponibilitatea pentru un schimb sincer de informații și opinii și încrederea că liderii chinezi vor simpatiza cu pozițiile României. Aceștia află că, în hotărârea lor de a proteja atributele statului român independent și suveran, conducătorii români au solicitat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fie atinse atribute esențiale ale unui stat: suveranitatea și independența". 10 De o manieră indirectă mesajul era destinat în fapt Moscovei, care lansase deja în cadrul CAER propunerile sale privind integrarea economiilor țărilor membre și crearea unor organisme suprastatele. Divergențele profunde româno-sovietice pe această temă aveau să fie prezentate la scenă deschisă un an mai târziu, când opoziția tranșantă a României față de această tentativă a fost exprimată în modul cel mai clar și mai categoric. O nouă viziune asupra neproliferării armelor nucleare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Italia, RF a Germaniei, Iugoslavia, Egipt, Japonia, Mexic, Suedia, susținută îndeosebi de sovietici, prin invocarea riscului de a se deschide o "veritabilă cutie a Pandorei", care ar putea cauza eșuarea proiectului. O tentativă vizând găsirea unei soluții prin convorbiri bilaterale româno-sovietice, la care a recurs conducerea României prin trimiterea la Moscova a ministrului adjunct al afacerilor externe, Mircea Malița, nu a dislocat Uniunea Sovietică de pe pozițiile sale rigide. Rezultatul negativ al acestui demers nu era însă unul concludent. Realitățile "de pe teren
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
c) Conferința ONU asupra dreptului mării care, după cum se știe, a durat aproape 10 ani și în cadrul căreia a fost adoptată Convenția ONU privind dreptul mării (1972), a constituit un alt moment semnificativ pentru felul în care a decurs colaborarea româno-sovietică în plan internațional, dând prilej unor puternice divergențe de fond cu URSS, interesele țării noastre fiind în totală contradicție și opoziție cu cele ale țării vecine de atunci. Era vorba, în special, de dezbaterile referitoare la delimitarea spațiilor marine între
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
româno-britanice (1974-1980) Dr. Nicu Bujor 59 Inaugurarea Bibliotecii române de la Paris, în anul 1988 Dr. Valeriu Tudor 64 Scurtă incursiune în relațiile româno-olandeze Ion Pătrașcu 69 Relațiile româno-ruse. Istorie actualitate viitor Dr. Lucian D. Petrescu 83 Unele aspecte ale relațiilor româno-sovietice în anii 1961-1962 Dr. Nicu Bujor 109 Intervenția armată în Cehoslovacia din august 1968 și poziția României. Întâlnirea E. Bodnăraș -A.B. Aristov la Mangalia-Sud (21 august 1968 Dr. Nicu Bujor 114 Patru decenii de la intervenția militară în Cehoslovacia (august
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
literatură și artă frecventat de numeroși scriitori ai vremii. Din 1944, după întoarcerea armelor, publicația își schimbă nu numai subtitlul, devenind „Ziar de luptă și dreptate”, ci și orientarea politică. Sunt acum condamnate acțiunile militare anterioare și este elogiată colaborarea româno-sovietică împotriva nazismului. Publicația păstrează totuși o linie democratică prin colaboratorii săi care se pronunță împotriva tendințelor politice extreme. Rubricile obișnuite sunt „Curier literar”, „Caietul poeziei tinere”, „Informații literare”, „Cronica dramatică”, „Cronica literară”, „Cronica plastică” și „Cronica cinematografică”, „Faptul artistic”, „Fapte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286954_a_288283]
-
pe durata campaniei din Răsărit. Acțiunea s-a realizat fără nici o împuternicire sau aviz din partea guvernului. Pozițiile de forță ale reprezentanților sovietici au fost puse în evidență și în momentul în care s-a decis înființarea Centrului de Informații mixt româno-sovietic de la Arad. Comandamentul Grupului de Armate Malinovski (Frontul 2 Ucrainean) la propunerea Marelui Stat Major român să accepte discutarea de principiu a colaborării informative sovieto-române pe Frontul de Vest. Prima întâlnire pentru discutarea proiectului a avut loc la București pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Frontul 2 Ucrainean) la propunerea Marelui Stat Major român să accepte discutarea de principiu a colaborării informative sovieto-române pe Frontul de Vest. Prima întâlnire pentru discutarea proiectului a avut loc la București pe 26 octombrie 1944. În acel moment trupele româno-sovietice deja depășiseră teritoriul românesc. Transilvania de nord-est fusese eliberată (cu contribuția Armatei a 4-a română și a Armatei 40 sovietice - n.n.) și Debreținul (unde s-a evidențiat Diviziei „Tudor Vladimirescu”, Divizia 3 Munte și Corpul 33 sovietic). La conferință
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
după depășirea granițelor României, dar în strânsă colaborare cu cele ale Armatei Roșii, în „obținerea unui randament maxim și în raport cu necesitățile efortului operativ”. În acest scop, s-a declarat că era necesar să se înființeze imediat „un centru de informații româno-sovietic” care să recruteze, să pregătească și să lanseze „cu avionul echipe de agenți” dotați cu aparate radio-emisie-recepție „pe teritoriul inamic”, pentru a obține „informații de mare adâncime”. S-a stabilit ca acest centru să funcționeze la Arad, unde exista un
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Comandamentul Malinovski nu a lăsat nimic”, motiv pentru care cereau „urgenta” trimitere a documentelor solicitate. Denumirea oficială a viitorului organism informativ avea să fie Centrul Mixt de Transmisiuni Arad. Fără tergiversări, începând cu 1 noiembrie 1944, Centrul Mixt de Informații Româno-Sovietic a funcționat în baza unei Directive speciale asupra modului de întrebuințare și justificare a cheltuielilor și a unui proiect de buget (peste 55 milioane lei). Prin telegrama nr. 627.600 din 4 noiembrie 1944, s-a ordonat tuturor organelor informative
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Eftimie Căpușă, care asigura și „permanența” Centrului „E” din „localul chesturii Poliției” arădene, a luat măsurile „imediate de executare” și de primire a celor nou sosiți. La 9 noiembrie 1944, erau emise Instrucțiunile speciale pentru funcționarea Centrului de Informații Mixt Româno-Sovietic, aprobate de generalul N Rădescu, șeful Marelui Stat Major, și contrasemnate de col. Aurel Runceanu, șeful Secției a II-a. Până la jumătatea lunii noiembrie 1944, au fost recrutați 32 de agenți (majoritatea de origine maghiară, urmați de germani, croați, slovaci
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la Facultatea de Drept și la Facultatea de Biologie din Capitală. Membru al Partidului Comunist Român din 1944, va fi exclus în 1950, după ce în 1945 își depusese carnetul. Lucrează ca redactor la revista „Studentul român”, la Agerpres, la Institutul Româno-Sovietic și la revista „Arta plastică”. În anii 1958 și 1959 este încarcerat la Jilava pentru „insulte la adresa lui Stalin”. Debutează în „Revista Colegiului «Sf. Sava»” (1943) și editorial, cu volumul Versuri (1966). Tudor Arghezi sau Ion Barbu - poezie „leneșă”, fără mesaj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
al unei universități sovietice, nu i-a venit să creadă atunci când a primit ordinul Centralei M.A.E. să meargă la M.A.E. de la Kiev și să remită nota verbală prin care România declara toate reglementările privind fosta frontieră româno-sovietică de acum o simplă linie de demarcație cu Ucraina, ce trebuia deci să fie, în fine, negociată... Consulul general a tergiversat solicitarea unei audiențe la Cancelaria diplomatică a Ucrainei 2-3 luni, astfel că a fost nevoie să treacă la executare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
să zicem, occidentalilor o eventuală participare a acestei țări la structurile sus-menționate, de consimțământul României. Ce absurd! Este clar că o astfel de obligație ar fi fost, prin excelență, rezervată numai României! Dacă adăugăm că prin Tratat se reafirmă frontiera româno-sovietică fixată în baza Pactului Ribbentrop-Molotov, conform unui Acord româno-sovietic inexistent în 1940, avem tabloul complet al "abilității" Cancelariei diplomatice și al oamenilor politici din anul 1991, puternic afectați în continuare, în ciuda "schimbării", de sindromul obedienței față de imensitatea Estului. Semnarea Tratatului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
la structurile sus-menționate, de consimțământul României. Ce absurd! Este clar că o astfel de obligație ar fi fost, prin excelență, rezervată numai României! Dacă adăugăm că prin Tratat se reafirmă frontiera româno-sovietică fixată în baza Pactului Ribbentrop-Molotov, conform unui Acord româno-sovietic inexistent în 1940, avem tabloul complet al "abilității" Cancelariei diplomatice și al oamenilor politici din anul 1991, puternic afectați în continuare, în ciuda "schimbării", de sindromul obedienței față de imensitatea Estului. Semnarea Tratatului a dat o lovitură decisivă mișcării unioniste de la Chișinău
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]