480 matches
-
Sovietice! Moarte cotropitorilor germano-fasciști! Trăiască Frontul Național democrat! Tineretul român democrat trimite salutul său fierbinte tineretului sovietic! Trăiască Marele Stalin, organizatorul marilor victorii asupra fascismului! Poporul român dorește relații economice, culturale și științifice cu poporul sovietic! Trăiască frăția de arme româno-sovietică!" (Scânteia, 1944 1945) Abuzul de mijloace retorice face ca o simplă reacție a adversarului să devină un atentat criminal, o întrunire a câtorva adepți să devină o întrunire a întregului popor. În acest sens prezentăm următorul exemplu: "A ataca azi
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
nu o frontieră, ci o veritabilă barieră“65. Considerăm întemeiată această afirmație conform căreia nu exista nici o garanție cu privire la obligativitatea retragerii trupelor sovietice la est de Nistru la cererea guvernului regal al României. Considerăm că semnarea Tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România sovieticii puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
de forța lor economică sau militară ori de regimul social 78. Titulescu declara: „Numai printr-o politică constantă de pace și prietenie, cu toate popoarele fără deosebire, se poate asigura viața și dezvoltarea țării conform destinelor ei“79. Legăturile diplomatice româno-sovietice au fost întrerupte la 13/28 ianuarie 1918, în urma unei decizii unilaterale a părții sovietice 80, iar Tratatul de la Paris de 77 George G. Potra, Pro memoria, în „Adevărul literar și artistic”, anul XI, nr.605, 19 februarie 2002, p.
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
acord ceho-român, ridicată în mod sistematic și dezmințită de mine în mod sistematic, începe să mă obosească. Când rușii vor voi să treacă prin România, o vor face fără nici un acord cu noi“. Considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la 16 mai 1935. Polonia, care în perioada respectivă se orienta către Germania, nu ar fi acordat dreptul de tranzit al teritoriului său armatelor sovietice către Cehoslovacia. Însă suntem de acord cu afirmația 97 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol. al II-lea , 19351941..., lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord, disproporția dintre cele două state fiind semnificativă 98. Titulescu afirma că dacă tratatul de asistență mutuală dintre
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
și a Franței nu reprezentau acțiuni ale unor adevărați membri ai sistemului de securitate colectivă din care făcea parte și România 21. La 2 februarie 1932, la Geneva, sub auspiciile Societății Națiunilor, și-a deschis lucrările Conferința Dezarmării. 20 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol.1, 1917 - 1934 , (colectivul de redacție : Mihai Răzvan Ungureanu , Dumitru Preda , Mioara Porojan, Vitalie Văratec Ă, București , Editura Enciclopedică , 1999, p. 354. 21 Viorica Moisuc, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, București, Editura Humanitas, 1991,p.326-328. 17
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
la 3 iulie 1933, de către România, Uniunea Sovietică, Polonia, Estonia, Letonia, Turcia, Iran și Afganistan. În discursul rostit cu acestă ocazie, diplomatul român preciza că: “Tratatul ce am semnat azi are o 30 Nicolae Titulescu, op. cit., p.492. 31 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol 1, 1917-1934 , p.411413. 24 21 importanță considerabilă, deoarece instituie obligația absolută și perpetuă de neagresiune“32. A doua Convenție a fost semnată, în aceeași localitate, la 4 iulie 1933 de către Mica Înțelegere, Uniunea Sovietică și Turcia 33
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
în lupta pentru păstrarea păcii generale. În semn de recunoaștere a acestor eforturi, Uniunea Sovietică a fost invitată sa adere la Societatea Națiunilor, fapt petrecut la 18 septembrie 1934. Semnarea Convențiilor pentru definirea agresiunii a determinat facilitarea reluarii relațiilor diplomatice româno-sovietice. În documentul final adoptat în cadrul sesiunii Consiliului Permanent al Micii Înțelegeri desfășurată la Zagreb între 22 și 23 ianuarie 1934 se stipula: “Cei trei miniștri ai Afacerilor Străine au hotărât între ei, și sub condiția ca hotărârea să nu fie
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
și Jeftic, miniștrii de externe ai Cehoslovaciei și Iugoslaviei, Titulescu a avut mai multe întrevederi cu ministul de externe sovietic Litvinov. În mai 1934 s-a ajuns la un acord între cei doi miniștri de externe privind restabilirea relațiilor diplomatice româno-sovietice. La 7 mai 1934 comunică autorităților românești că guvernul sovietic dorește restabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări. La 7 iunie 1934, Titulescu a primit din partea guvernului Tătărăscu, autorizarea de a restabili legăturile diplomatice dintre cele două țări 49. Astfel
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
iunie 1934, Titulescu a primit din partea guvernului Tătărăscu, autorizarea de a restabili legăturile diplomatice dintre cele două țări 49. Astfel la 9 iunie 1934 la Geneva, în urma unui schimb de scrisori între cei doi miniștri de externe, se 48 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol 1, 1917-1934, p.416. 49 Lidia Pădureac, op. cit., p.92. 36 33 reluau relațiile diplomatice între cele două state, relații care fuseseră întrerupte în ianuarie 1918, printr-o decizie unilaterală a regimului bolșevic 50. În acest context cele
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
51. Facem observația potrivit căreia, nu era precizat teritoriul asupra căruia cele două state își exercitau suveranitatea. Nu suntem de acord cu unii autori 52 care consideră că din momentul restabilirii relațiilor diplomatice româno - sovietice, între Titulescu și 50 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol 1, 1917-1934 , p.428 - 430. 51 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii (colecția microfilmeă, rola 627, cadrele 1206 - 1210. 52 A se vedea , de exemplu Ion Grecescu , Nicolae Titulescu. Concepție juridică și diplomatică , Ediția a II-a, revăzută
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Momentul hotărâtor este reprezentat de intransigența lui Titulescu cu privire la impunerea unor sancțiuni Italiei , în urma atacării de către aceasta a Etiopiei , la 3 octombrie 1935 , și violența limbajului folosit de către Titulescu la adresa ziariștilor italieni în ședința Adunării Generale a Societății Națiunilor. Negocierile româno-sovietice au reînceput la 5 noiembrie 1935. Mai întâi Titulescu a discutat cu Mihail Ostrovski, ministrul sovietic la București și apoi cu Litvinov la Montreaux. Ostrovski a informat Moscova că pe diplomatul român îl interesa în mod deosebit obținerea recunoașterii indirecte
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
1993, p. 56 - 66. 88 Ion Grecescu, Nicolae Titulescu. Concepție juridică și diplomatică, Ediția a II-a , revăzută și adăugită, p. 302. 89 Ibidem, p. 319. 90 Nicolae Titulescu, Documente diplomatice, p. 801. 58 55 viitor tratat de asistență mutuală româno-sovietic. Rămâne întrebarea de ce Titulescu nu a transmis la București prevederile viitorului tratat de asistență mutuală ? Considerăm că răspunsul poate fi desprins chiar din conținutul acestor prevederi. Articolul 1 prevedea „Asistența mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
român, ridicată în mod sistematic și dezmințită de mine în mod sistematic , începe să mă obosească.Când rușii vor voi să treacă prin România, o vor face fără nici un acord cu noi “ 98. Considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit 98 Relațiile româno - sovietice. Documente, vol. al II-lea, 1935 - 1941, p.80. 64 61 traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în cazul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Cuza, Horia Sima, Corneliu Zelea Codreanu 110 . Aceștia îl acuzau pe diplomatul român de deteriorarea raporturilor cu Italia, Germania și Polonia. În planul politicii interne acesta era considerat vinovat de desconsiderarea extremei drepte românești. Polonia se pronunța împotriva încheierii tratatului româno-sovietic, argumentând că acest fapt ar fi crescut ostilitatea Germaniei la adresa statelor din această parte a Europei 111. Regele Carol al II-lea, la 27 ianuarie 1934, îi solicitase lui Constantin Argetoianu și Octavian Goga 109 Nicolae Titulescu, Basarabia pământ românesc
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
ministrului de externe prin care avertiza că: “România trebuie să fie gata și în vederea discutării condițiilor de pace și să se pregătească din timp pentru ea”123; un memoriu raport trimis regelui la începutul anului 1940, referitor la istoricul relațiilor româno-sovietice în care își menține poziția în privința acestor raporturi: ”Am fost, sunt și voi rămâne mereu în favoarea unui pact de asistență cu Uniunea Sovietică ...”124; un memoriu trimis generalului Ion Antonescu, la 23 octombrie 1940, din Cannes, referitor la politica externă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
și a Franței nu reprezentau acțiuni ale unor adevărați membri ai sistemului de securitate colectivă din care făcea parte și România 21. La 2 februarie 1932, la Geneva, sub auspiciile Societății Națiunilor, și-a deschis lucrările Conferința Dezarmării. 20 Relațiile româno-sovietice . Documente , vol.1, 1917 - 1934 , (colectivul de redacție : Mihai Răzvan Ungureanu , Dumitru Preda , Mioara Porojan, Vitalie Văratec Ă, București , Editura Enciclopedică , 1999, p. 354. 21 Viorica Moisuc, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, București, Editura Humanitas, 1991,p.326-328. 17
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
la 3 iulie 1933, de către România, Uniunea Sovietică, Polonia, Estonia, Letonia, Turcia, Iran și Afganistan. În discursul rostit cu acestă ocazie, diplomatul român preciza că: “Tratatul ce am semnat azi are o 30 Nicolae Titulescu, op. cit., p.492. 31 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol 1, 1917-1934 , p.411413. 24 21 importanță considerabilă, deoarece instituie obligația absolută și perpetuă de neagresiune“32. A doua Convenție a fost semnată, în aceeași localitate, la 4 iulie 1933 de către Mica Înțelegere, Uniunea Sovietică și Turcia 33
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
în lupta pentru păstrarea păcii generale. În semn de recunoaștere a acestor eforturi, Uniunea Sovietică a fost invitată sa adere la Societatea Națiunilor, fapt petrecut la 18 septembrie 1934. Semnarea Convențiilor pentru definirea agresiunii a determinat facilitarea reluarii relațiilor diplomatice româno-sovietice. În documentul final adoptat în cadrul sesiunii Consiliului Permanent al Micii Înțelegeri desfășurată la Zagreb între 22 și 23 ianuarie 1934 se stipula: “Cei trei miniștri ai Afacerilor Străine au hotărât între ei, și sub condiția ca hotărârea să nu fie
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
și Jeftic, miniștrii de externe ai Cehoslovaciei și Iugoslaviei, Titulescu a avut mai multe întrevederi cu ministul de externe sovietic Litvinov. În mai 1934 s-a ajuns la un acord între cei doi miniștri de externe privind restabilirea relațiilor diplomatice româno-sovietice. La 7 mai 1934 comunică autorităților românești că guvernul sovietic dorește restabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări. La 7 iunie 1934, Titulescu a primit din partea guvernului Tătărăscu, autorizarea de a restabili legăturile diplomatice dintre cele două țări 49. Astfel
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
iunie 1934, Titulescu a primit din partea guvernului Tătărăscu, autorizarea de a restabili legăturile diplomatice dintre cele două țări 49. Astfel la 9 iunie 1934 la Geneva, în urma unui schimb de scrisori între cei doi miniștri de externe, se 48 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol 1, 1917-1934, p.416. 49 Lidia Pădureac, op. cit., p.92. 36 33 reluau relațiile diplomatice între cele două state, relații care fuseseră întrerupte în ianuarie 1918, printr-o decizie unilaterală a regimului bolșevic 50. În acest context cele
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
51. Facem observația potrivit căreia, nu era precizat teritoriul asupra căruia cele două state își exercitau suveranitatea. Nu suntem de acord cu unii autori 52 care consideră că din momentul restabilirii relațiilor diplomatice româno - sovietice, între Titulescu și 50 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol 1, 1917-1934 , p.428 - 430. 51 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii (colecția microfilmeă, rola 627, cadrele 1206 - 1210. 52 A se vedea , de exemplu Ion Grecescu , Nicolae Titulescu. Concepție juridică și diplomatică , Ediția a II-a, revăzută
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Momentul hotărâtor este reprezentat de intransigența lui Titulescu cu privire la impunerea unor sancțiuni Italiei , în urma atacării de către aceasta a Etiopiei , la 3 octombrie 1935 , și violența limbajului folosit de către Titulescu la adresa ziariștilor italieni în ședința Adunării Generale a Societății Națiunilor. Negocierile româno-sovietice au reînceput la 5 noiembrie 1935. Mai întâi Titulescu a discutat cu Mihail Ostrovski, ministrul sovietic la București și apoi cu Litvinov la Montreaux. Ostrovski a informat Moscova că pe diplomatul român îl interesa în mod deosebit obținerea recunoașterii indirecte
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
1993, p. 56 - 66. 88 Ion Grecescu, Nicolae Titulescu. Concepție juridică și diplomatică, Ediția a II-a , revăzută și adăugită, p. 302. 89 Ibidem, p. 319. 90 Nicolae Titulescu, Documente diplomatice, p. 801. 58 55 viitor tratat de asistență mutuală româno-sovietic. Rămâne întrebarea de ce Titulescu nu a transmis la București prevederile viitorului tratat de asistență mutuală ? Considerăm că răspunsul poate fi desprins chiar din conținutul acestor prevederi. Articolul 1 prevedea „Asistența mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
român, ridicată în mod sistematic și dezmințită de mine în mod sistematic , începe să mă obosească.Când rușii vor voi să treacă prin România, o vor face fără nici un acord cu noi “ 98. Considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit 98 Relațiile româno - sovietice. Documente, vol. al II-lea, 1935 - 1941, p.80. 64 61 traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în cazul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]