856 matches
-
1957, pp. 48-49. 8 V. A. Urechia, Istoria școalelor de la 1800-1864, vol. II, București, 1892, p. 126. 9 Ibidem. 10 Vezi anexa I/ 1. 11 "Spicuitorul moldo-român", Iași, iulie-septembrie 1841, pp. 17-35 (anexa I, S 2). 12 A. Veress, Bibliografia româno-ungară, vol. III, București, 1935, p. 17. 13 "Curierul de Iași", an IX, nr. 71, vineri, 25 iunie 1876, p. 3. 14 Georg Ludwig Harting, Lehrbuch für Förster und die es werden wollen, Wien, s.a. 15 Rudolph Feistmantel, Forst-Wissenschaft, Wien, 1835
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la scrisul istoric din intervalul 1790-1830, monografiile dedicate de Márki Sándor XE "Sándor" și Pamlényi Ervin lui Horváth Mihály, precum și cele două volume consacrate de R. Várkonyi Ágnes perioadei de trecere de la istoriografia romantică la pozitivism. Veress Endre, În Bibliografia româno-ungară, cuprinde o serie de trimiteri la pasaje despre răscoala lui Horea XE "Horea" , prezente În publicații din intervalul 1785-1878. 2. Corpusul de texte analizat Dacă alcătuim un mic corpus al lucrărilor maghiare cu caracter istoric, din perioada vizată, care conțin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Szinnyei József, Magyar írók élete és munkái șViața și operele scriitorilor maghiariț, vol. I-XIV, Hornyánszky Viktor, Budapesta, 1891-1914. Tóth, Zoltán I., Magyar történeti bibliográfia. 1825-1867 șBibliografia istorică maghiară. 1825-1827ț, vol. I-IV, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1950-1959. Veress, Andrei, Bibliografia româno-ungară. Românii În literatura ungară și ungurii În literatura română, vol. I-III, Editura Cartea Românească, București, 1931-1935. Izvoare edite Ajtay, Sámuel, A világ történetei a teremtéstől fogva a legújabb időkig șIstoriile lumii, de la Geneză la timpurile cele mai recenteț, vol
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de Banat aux campagnes contre Napoleon”, În Revue Roumaine d’Histoire, IX, 1970, nr. 2. Nastasă, Lucian, Generație și schimbare În istoriografia română (sfârșitul secolului XIX și Începutul secolului XX), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999. Nastasă, Lucian (coord.), Studii istorice româno-ungare, Fundația Academică „A.D. Xenopol”, Iași, 1999. *** Nation-Building and Contested Identities: Romanian and Hungarian Case Studies, Regio Books, Polirom, Budapesta-Iași, 2001. *** Națiunea română. Geneză, afirmare, orizont contemporan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Neamțu, Gelu, „Aspecte comportamentale În primăvara revoluției de la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
I-II, Budapesta, 1943-1944; Makkai László XE "László" , Magyar-román közös múlt (Trecut comun maghiaro-român), ed. a II-a, Héttorony Kőnyvkiadó, Budapesta, 1989; Francisc Păcurariu, Românii și maghiarii de-a lungul veacurilor, Editura Minerva, București, 1988; Lucian Nastasă (coord.), Studii istorice româno-ungare, Fundația Academică „A.D. Xenopol”, Iași, 1999. Köpeczi Béla, Nemzetképkutatás és a XIX századi román irodalom magyarságképe (Cercetare de imagine a națiunii și imaginea maghiarilor În literatura română din secolul al XIX-lea), Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1995; Melinda Mitu, Sorin Mitu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Mihály (1809-1878), Magyar Törtenélmi Társulat, Budapesta, 1917; Pamlényi Ervin, Horváth Mihály, Nűvelt Nép, Budapesta, 1954. R. Várkonyi Ágnes, A pozitivista történetszemlélet a magyar történetírásban [Concepția istorică pozitivistă În scrisul istoric maghiar], I-II, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1973. Andrei Veress, Bibliografia româno-ungară. Românii În literatura ungară și ungurii În literatura română, vol. II (1781-1838), vol. III (1839-1878), Editura Cartea Românească, București, 1931-1935. Vezi supra, nota 657. Izvoarele răscoalei lui Horea XE "Horea" , seria B. Izvoare narative, vol. I, pp. 59-62, 326-378, 410-434
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unde activitatea delegației românești a fost atent monitorizată de către sovietici. Tratatul de pace a fost semnat de România la 10 februarie 1947 și consfințea ca nule și neavenite hotărârile luate la Viena, la 30 august 1940, cu privire la Transilvania, fixând frontiera româno-ungară pe amplasamentul existent la 1 ianuarie 1938. Frontiera româno-sovietică a fost fixată în conformitate cu Acordul sovieto-român din 28 iunie 1940 și cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. Între alte puncte ale tratatului de pace era prevăzută și plata unei despăgubiri
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
găsite în bună și cuvenită formă, au căzut de acord asupra următoarelor dispozițiuni: PARTEA I Frontierele Articolul 1 Frontierele României, astfel cum sunt indicate pe harta anexată Tratatului de față, vor fi cele existente la 1 ianuarie 1941, cu excepția frontierei româno-ungare care este definită de articolul 2 din prezentul Tratat. Frontiera româno-sovietică este astfel fixată în conformitate cu dispozițiunile acordului sovieto-român din 28 iunie 1940 și cu ale acordului sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. Articolul 2 Hotărârile sentinței de la Viena din 30 august
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
a fost semnat la 7 septembrie 1940. Tratatul consemna faptul că România ceda Bulgariei partea de sud a Dobrogei numită Cadrilater. DICTATUL DE LA VIENA Pe baza recomandărilor lui Hitler și Mussolini, au început în ziua de 16 august 1940 tratative româno-ungare la Turnu- Severin. Delegația română era condusă de Valer Pop, iar cea ungară de Andrei de Hory. Negocierile s-au desfășurat extrem de anevoios, datorită revendicărilor exagerate ale Ungariei . Astfel delegații Budapestei au emis pretenții asupra unui teritoriu însumând aproximativ 68
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
ședința finală - era una „exclusiv teritorială”, excluzând putința schimbului de populație. Or a specificat delegatul Bucureștiului, „nu putem lua în considerare nici astăzi, nici în viitor, propuneri care trec sub stăpânire străină chiar numai un singur român” . Constatând că tratativele româno-ungare nu ajungeau la nici un rezultat, Hitler a decis să intervină personal pentru rezolvarea situației. La 27 august a stabilit cu propria mână granița de stat între România și Ungaria. Istoricul Hillbruger, care a studiat îndeaproape această chestiune, aprecia că în
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
să nu se stingă cu plăcere; pentru Ardeal totul se schimbă, totul se înfrumusețează, până și moartea încetează de a fi hidoasă, devine atrăgătoare ! Ardealul nu e numai inima României politice; priviți harta: Ardealul e inima României geografice! Problema frontierei româno-ungare a reprezentat unul din principalele mijloace folosite de hitleriști după Dictatul de la Viena, pentru a șantaja România și Ungaria și a le determina să satisfacă cererile mereu crescânde, politice și economice, ale Reichului nazist ." Dacă exista vreo țară care trebuie
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
românească în nord-estul Transilvaniei. Tratatul de pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, după ce articolul 1 delimita granițele României ca fiind cele existente la 1 ianuarie 1941, la articolul 2 fixa granița româno-ungară, stipulând următoarele: „Hotărârile Sentinței de la Viena din 30 august 1940 sunt declarate nule și neavenite. Frontiera dintre România și Ungaria este restabilită prin protocolul de față, așa cum exista la 1 ianuarie 1938. Astfel, anularea Dictatului de la Viena, după ce se produsese
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
exista la 1 ianuarie 1938. Astfel, anularea Dictatului de la Viena, după ce se produsese de fapt, primea și consfințirea de jure printr-un tratat internațional. CONCLUZII În încheiere, se impun câteva observații. Indiscutabil, postura de arbitru obținută de Germania în competiția româno-ungară i-a oferit avantaje considerabile, prin manevrarea celor două state conform propriilor interese. Dar , pe măsura înrăutățirii situației militare, au ieșit la iveală și limitele acestei poziții, și anume, refuzul României și Ungariei de a spori contribuția lor materială și
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
mai 1919, propuneri de pace, în care a arătat că „recunoaște fără nici o rezervă toate pretențiile teritoriale naționale ale românilor”, în schimbul încetării ostilităților și neamestecului în treburile interne. Guvernul român a luat act de această propunere și, până la definitivarea graniței româno-ungare prin Conferința de Pace de la Paris, a stopat operațiile militare. În scopul prevenirii unui nou atac neprovocat din partea inamicului, la 23 iunie 1919, generalul Traian Moșoiu a fost numit în funcția de guvernator al zonei militare dintre Tisa și frontiera
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu care se confrunta Comisariatul Dumbrăveni, comandat de comisarul Ioachim Ghișoiu, erau asigurate, din punct de vedere informativ, de către polițiști (agenți, detectivi, ofițeri, gardieni) care își recrutaseră informatori în toate mediile de interes. Detașamentul de Poliție Coroi, aflat la frontiera româno-ungară, a informat permanent despre situația existentă în teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Au fost înaintate note și referate despre atrocitățile maghiare contra românilor, mișcările de trupe ungare, schițe cu drumurile, podurile și bisericile minate de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
semnături ale cetățenilor maghiari care să fie prezentate anglo-americanilor împreună cu solicitarea ca Ardealul „să fie retrocedat Ungariei sau să devină autonom”. După semnarea Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate (10 februarie 1947), care stabilea și granița româno-ungară, acțiunile revizioniste s-au diminuat considerabil, ele menținându-se doar prin propaganda întreținută de maghiarii veniți din Ungaria și stabiliți în Transilvania. O altă componentă a D.P.S. a fost reprezentată de operațiunile de repatriere, în cadrul cărora au fost verificate și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și Republică Socialistă Federativa Iugoslavia privind problemele hidrotehnice de pe sistemele hidrotehnice și cursurile de apă de pe frontieră sau întretăiate de frontieră de stat, semnat la București la 17 aprilie 1955; ... b) reprezentant împuternicit al părții române în Comisia mixtă hidrotehnica româno-ungară pentru aplicarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare pentru reglementarea problemelor hidrotehnice referitoare la apele ce formează frontieră sau sînt întretăiate de frontieră, semnată la București la 25 iunie 1986." ... Articolul 2 Numirea reprezentantului împuternicit al părții române
HOTĂRÎREA nr. 32 din 25 ianuarie 1992 pentru modificarea articolului 1 din Hotărîrea Guvernului nr. 703/10 octombrie 1991 privind unele măsuri referitoare la comisiile mixte hidrotehnice, create în baza unor acorduri şi convenţii guvernamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108262_a_109591]
-
Articolul UNIC Se aprobă hotărîrile adoptate în cadrul celei de-a V-a sesiuni a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare, cuprinse în Protocolul semnat la Băile Felix la 27 martie 1992, în vederea aplicării prevederilor Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare pentru reglementarea problemelor hidrotehnice referitoare la apele ce formează frontieră sau sînt întretăiate de frontieră, intrată în vigoare
HOTĂRÎRE Nr. 246 din 7 mai 1992 pentru aprobarea hotărîrilor cuprinse în Protocolul celei de-a V-a sesiuni a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108609_a_109938]
-
aprobă înființarea Punctului de trecere a frontierei Cenad, județul Timiș, pentru traficul internațional de călători și mărfuri. Articolul 2 Se autorizează Ministerul Afacerilor Externe să inițieze negocieri cu partea ungară pentru completarea anexei nr. III (punctele de trecere a frontierei româno-ungare) la Acordul româno-ungar privind traficul de frontieră, semnat la Budapesta la 1 iunie 1969. Articolul 3 Consiliul județean Timiș va putea lua măsuri pentru asigurarea fondurilor de investiții necesare, în condițiile prevăzute de lege (proiecte, expertize, documentație tehnico-economica), pentru realizarea
HOTĂRÎRE Nr. 704 din 2 noiembrie 1992 privind înfiin��area Punctului de trecere a frontierei Cenad, judeţul Timiş, pentru traficul internaţional de călători şi mărfuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108895_a_110224]
-
de trecere a frontierei Cenad, județul Timiș, pentru traficul internațional de călători și mărfuri. Articolul 2 Se autorizează Ministerul Afacerilor Externe să inițieze negocieri cu partea ungară pentru completarea anexei nr. III (punctele de trecere a frontierei româno-ungare) la Acordul româno-ungar privind traficul de frontieră, semnat la Budapesta la 1 iunie 1969. Articolul 3 Consiliul județean Timiș va putea lua măsuri pentru asigurarea fondurilor de investiții necesare, în condițiile prevăzute de lege (proiecte, expertize, documentație tehnico-economica), pentru realizarea construcțiilor și spațiilor
HOTĂRÎRE Nr. 704 din 2 noiembrie 1992 privind înfiin��area Punctului de trecere a frontierei Cenad, judeţul Timiş, pentru traficul internaţional de călători şi mărfuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108895_a_110224]
-
dintre România și Republică Iugoslavia privind problemele hidrotehnice de pe sistemele hidrotehnice și cursurile de apă de pe frontieră sau întretăiate de frontieră de stat, semnat la București la 17 aprilie 1955; ... b) reprezentant împuternicit al părții române în Comisia mixtă hidrotehnica româno-ungară, pentru aplicarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare pentru reglementarea problemelor hidrotehnice referitoare la apele ce formează frontieră sau sunt întretăiate de frontieră, semnată la București la 25 iunie 1986. ... Articolul 2 Domnul Corneliu Mihail Predescu, directorul general
HOTĂRÎRE nr. 177 din 5 mai 1997 privind numirea preşedintelui părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslava şi a reprezentanţilor părţii române în Comisia mixtă hidrotehnica româno-ungara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117991_a_119320]
-
formează frontieră sau sunt întretăiate de frontieră, semnată la București la 25 iunie 1986. ... Articolul 2 Domnul Corneliu Mihail Predescu, directorul general al Regiei Autonome "Apele Române", se numește supleant al reprezentantului împuternicit al părții române în Comisia mixtă hidrotehnica româno-ungară pentru aplicarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare pentru reglementarea problemelor hidrotehnice referitoare la apele ce formează frontieră sau sunt întretăiate de frontieră, semnată la București la 25 iunie 1986. Articolul 3 Componentă părții române în comisiile mixte
HOTĂRÎRE nr. 177 din 5 mai 1997 privind numirea preşedintelui părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslava şi a reprezentanţilor părţii române în Comisia mixtă hidrotehnica româno-ungara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117991_a_119320]
-
Articolul 1 Se aprobă, în vederea recunoașterii prin hotărâre judecătorească, funcționarea în România a Asociației de Prietenie Româno-Ungară, persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, neguvernamentala și apolitica, cu sediul în Pecs, str. Munkacsy Mihaly nr. 8, Republica Ungară. Articolul 2 Asociația de Prietenie Româno-Ungară va activa în România prin sucursală să, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca
HOTĂRÂRE nr. 731 din 10 noiembrie 1997 privind aprobarea prealabilă, în vederea recunoaşterii, a funcţionarii în România a Asociaţiei de Prietenie Româno-Ungara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119594_a_120923]
-
în vederea recunoașterii prin hotărâre judecătorească, funcționarea în România a Asociației de Prietenie Româno-Ungară, persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, neguvernamentala și apolitica, cu sediul în Pecs, str. Munkacsy Mihaly nr. 8, Republica Ungară. Articolul 2 Asociația de Prietenie Româno-Ungară va activa în România prin sucursală să, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Becasului nr. 24, județul Cluj, care se organizează și funcționează cu respectarea legislației române, potrivit statutului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul
HOTĂRÂRE nr. 731 din 10 noiembrie 1997 privind aprobarea prealabilă, în vederea recunoaşterii, a funcţionarii în România a Asociaţiei de Prietenie Româno-Ungara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119594_a_120923]
-
sucursală să, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Becasului nr. 24, județul Cluj, care se organizează și funcționează cu respectarea legislației române, potrivit statutului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 3 Sucursală Asociației de Prietenie Româno-Ungară își va începe activitatea după recunoașterea în România a Asociației de Prietenie Româno-Ungară și după aprobarea statutului sucursalei prin hotărâre judecătorească, potrivit legislației române. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru minorități naționale, Gyorgy Tokay Ministru
HOTĂRÂRE nr. 731 din 10 noiembrie 1997 privind aprobarea prealabilă, în vederea recunoaşterii, a funcţionarii în România a Asociaţiei de Prietenie Româno-Ungara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119594_a_120923]