338 matches
-
spune că discursul se obiectivizează, dar, în mod sigur, putem spune că discursul intim continuă să se ficționeze prin aceste reluări succesive. Autolectura înseamnă, în acest caz, o autoficționare"370. Monica Lovinescu elimină paginile pe care le găsește mult prea romanțioase și, în același timp, corectează și completează anumite pagini din jurnal, la o distanță apreciabilă de timp față de momentul originar al notărilor cotidiene. Diarista decide să fie discretă, absentă, nerevoltată, să se debaraseze în scris de obsesii și numește acest
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
o carte compozită, datorită zigzagului gândirii, a circulației ideilor, dar conținutul este organizat în jurul unor teme centrale. Nu am putut ignora gestul Monicăi Lovinescu de a-și cenzura emisiunile și jurnalele. Autoarea distruge caietele din adolescență, deoarece le găsește prea romanțioase. Autocenzura este la fel de importantă ca imperativul ce a dus la consemnarea în jurnal. Datorită pactului autenticității, textul Jurnalului nu necesită interpretare, traversarea lui duce direct la esența revelatoare. Informația este caracterizată de autenticitate, verosimilitate, nu de calofilie. Calitatea și claritatea
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pe de alta, de corsetul faptelor și al adevărului biografic ce nu-i îngăduia o prea mare libertatea de manevră a ficțiunii. Așadar, o rețetă hibridă ce include câteva date reale topite într-o peltea de imaginație didactică și verbiaj romanțios. Ideal vorbind, biografia, căreia i se subsumează specia viața romanțată (o găselniță mai mult a editorilor), este un gen cu vechime considerabilă. "Viețile paralele" ale lui Plutarh ar avea un aer universitar dacă nu s-ar baza pe tradiție și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
unei opțiuni politice din sentiment și m-aș fi putut de îndată înregimenta în batalioanele noilor forțe sociale care urcau vijelios spre putere în Apărarea Patriotică, în U. T. M., și asta cu atât mai mult cu cât răspundea unor romanțioase vederi ale vârstei. Nici acum nu știu precis ce anume m-a împiedicat s-o fac dacă nu cumva un noian de vreme mi-a albit memoria. Fapt este că a predominat în acele zile fierbinți decizia de a mai
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
te învelesc și-mi înșurubez un ochi în lanterna ta și pe celălalt ți-l vîr în buzunar fără să știi ca să-l ai de rezervă la întoarcere că drumul e lung...". Uneori diversificată prin inserturile unui livresc intenționat (cochet) romanțios: ,cartea se deschidea de fiecare dată la pagina 86, la poemul Beroza - în limba rusului alb beroza înseamnă mesteacăn - citeam: Ťvreau să mă fac apăť". Ca și: ,ce vreme, ce ploaie rară, ce ploaie grea. cad stropii atît de departe
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
ocupă un loc special în spațiul memoriei afective. Fără a urma o cronologie riguroasă, autorul scoate la lumină (și retrăiește) secvențe memorabile, relatate cu evidentă plăcere, precum amuzanta istorie cu frigiderul Saratov, transformat ad-hoc în parteneră de dans de către preadolescentul romanțios când stăpânii lipseau de acasă, isprăvile ștrengărești cu rachetele artizanale lansate de pe fereastra locuinței la întâmplare (după legile hazardului), soldate în cele din urmă cu un accident care putea să aibă urmări tragice (o rachetă i-a explodat în plină
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
său în angrenajul destul de complicat al comediei; nici un cuvânt, nici un pas pe tărâmul realului real; dimpotrivă, domnul și stăpânul ficțiunii, patronul iluziei instituie, în proiectul și așa destul de compozit al piesei, un alt plan de realitate fictivă, cel al ficțiunii romanțioase: Ei! nu te rușina! Ale tinereții valuri! [...] Fată romanțioasă! D-aia dumneaei: „’Ai, nene, la ‘Iunion’, parol! Să mă-ngropi!” Dar încercarea de promovare a nivelului realității reale nu se oprește aici, la decodarea complicatei aventuri a lui Rică, urmăritor
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
nici un pas pe tărâmul realului real; dimpotrivă, domnul și stăpânul ficțiunii, patronul iluziei instituie, în proiectul și așa destul de compozit al piesei, un alt plan de realitate fictivă, cel al ficțiunii romanțioase: Ei! nu te rușina! Ale tinereții valuri! [...] Fată romanțioasă! D-aia dumneaei: „’Ai, nene, la ‘Iunion’, parol! Să mă-ngropi!” Dar încercarea de promovare a nivelului realității reale nu se oprește aici, la decodarea complicatei aventuri a lui Rică, urmăritor și urmărit; în definitiv, construcția dramatică înaintează inexorabil spre
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
totul, cei doi par a ezita; ca și cum le-ar fi teamă să rostească direct cuvântul, ei traduc situația în termenii realismului lor definitoriu: Uite ce e: musiu Rică și cu Zița compătimesc împreună. Dumitrache, la rândul lui, invocă planul ficțiunii romanțioase: Ei! așa e, ale tinereții valuri! După încă o ezitare, Chiriac, cel pentru care pactul căsătoriei însemna atât de puțin, îl numește într-una din cele mai prozaice din înfățișările lui: Ei! nu știi dumneata? Să puie pirostriile!... Întârzierea lui
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
englez pe nume Selkirk), în total, 16 personaje celebre își dezvăluie misterioasele identități. Capitolul intitulat "într-o femeie se ascunde întotdeauna o alta", dezvăluie "originile" doamnei Bovary: istoria Delphinei Delamare, infidelă soție de medic din Rouen, care, având o educație romanțioasă, cu "nevoie de surescitare, de emoții și pasiune" se mărită cu primul venit, își vede ambițiile spulberate, apoi se sinucide. Pe de altă parte, îndrăgostit de Louise Colet, poetă pasională și "carnală", Flaubert cunoaște alcătuirea spirituală a Emmei Bovary. Louise
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
care crede că va vedea baletul mecanic al eroinelor literaturii române. Un adevărat harem livresc, pus la dispoziția să! Însă, după lectură primelor pagini, sare în sus că ars. Cartea este de fapt o capcană. Autoarea se amuză nu pe seama romanțioaselor fapturi, ci pe seama mentalității care le-a creat. O mentalitate androcentrică, adeseori puerila, care a marcat aproape întreaga literatura română (inclusiv literatura scrisă de femei). Ne grăbim, însă, să precizam că Ioana Pârvulescu nu este nici pe departe o feministă
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
spectacularului), ci din presiunea aproape exaltantă generată de obligativitatea păstrării secretului. Noi, cetățenii obișnuiți, cunoaștem oblic, ușor cam festiv și, oricum, impropriu, tropismele unui destin de om antrenat să se infiltreze, să demaște și, practic, să declanșeze iadul pe pământ. Romanțios vorbind, spionul subzistă în marginea sacrificialului, asta învecinându-l, tipologic, în sens larg, cu toți cei care trăiau pe muchie, de la proscrișii din Vest până la haiducii din Estul nostru. În termeni sobri, dincolo de paradigme „romantice” (cu o cromatică rebelă) ori
Persecutor și victime by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4600_a_5925]
-
e o (involuntară) protecție. Dispoziția insurgentă se proiectează pe un evantai de asociații a căror edulcorare glumeață, fie și persiflată la rîndul său, reprezintă o detentă prin ambiguitate formală. Degradeul e suficient de ingenios, întrucît poza romantică trece într-una romanțioasă iar aceasta devine în cele din urmă obiectul unei îngînări ricanate: „Anii trec ca filele dintr-un album cu ilustrații,/ fiecare ilustrație era neapărat un episod;/ un trifoi cu patru foi, o jartieră, un fluture presat;/ o panglică reprezenta pe
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
a oprit din plîns, sub imperiul unei acalmii efemere, pentru a se uita cu mirare la marginea unor lucruri pe care le contemplă cu tandrețe, din neputința de a se adapta ritmului lor. E o duioșie mirată și o tulburare romanțioasă în ochii lui Vasile Morar, o neliniște uimită de inadaptat superior. Pare un intelectual a cărui minte stă spînzurată de dîra unor himere voluptuoase, privitorului nearătîndu-se decît crusta himerelor: fața luminoasă a unui fantast prins sub freamătul unor cavalcade interioare
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
Sângele e o prezență obsesivă în toată poezia dinesciană. Gesturile invocate sunt bruște, smucite, tăioase. Ziua "biciuiește" sau e biciuită, "cuțitul e înfipt în rărunchi", "un fierăstrău de maci despică vara", somnul însuși "vânează" ori "mușcă". șChiar și acea parte romanțioasă a poeziei sale alternează momentele de tandrețe cu gesturi de brutalitate. Să ne amintim doar finalul celui mai popular poem al său din care nu lipsește o tăietură sfidătoare: "Sînt tânăr, Doamnă, tânăr, de aceea nu te cred, / oricât mi-
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
era bibliotecar și, apoi, revizor școlar. E probabil că amorul dintre cei doi a început, din 1874, la Iași, (de nu cumva începuse încă la Viena), și Eminescu (are dreptate Călinescu cînd afirmă că prefera amorul carnal, neîncurcîndu-se cu divagări romanțioase) îi reproșa, în scrisori, că, de fapt, are nevoie de el numai pentru a-și ornamenta salonul literar, altfel ea petrecînd cu "lumea bună", din care nu lipseau ofițerii. În ciuda acestor reproșuri, e probabil că amorul lor carnal s-a
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
transformă într-o certitudine cu atât mai surprinzătoare cu cât nu fusese prin nimic prevestită. Cum să uiți o femeie? Sau la ce trebuie să te aștepți, în plină postmodernitate, de la un roman al cărui titlu trimite cu gândul spre romanțiosul univers al versurilor minulesciene? Dramă sentimentală sau roman umoristic în maniera prozelor lui Radu Paraschivescu? Cam acestea ar fi, la prima vedere, principalele opțiuni. Nu însă și atunci când autorul se numește Dan Lungu. Sociolog de profesie, cunoscutul prozator face în
Scene din viața cotidiană by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6972_a_8297]
-
chiar unor situații anterioare modei telenovelelor sau din sfere diferite: "dictonul acela (telenovelist) "Garda moare, dar nu se predă!"..." (Monitorul de Brașov, arhivă 28.04.1999). Derivatul telenovelic, ceva mai rar, avînd aceleași sensuri de bază ("ca în telenovele" = "patetic - romanțios - clișeizat"), manifestă disponibilitatea de a apărea în primul rînd ca adjectiv - "cuvântul "rezistență" nu-mi place, e prea telenovelic" (electra.ifrance.com); "un Făt -Frumos purtător de fericire telenovelică" (C 29.04. 2002) - dar și substantivizat (pentru a denumi o
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
un eroism hard, de deținut politic sau de dizident - ci unul printre rînduri, oarecum perfid, estet și soft, o replică civilizată și burgheză la "adevăratul eroism", cel tare. Totuși, un eroism - al scriiturii și al personajului, deopotrivă. Eroism de tip romanțios, în cazul lui Breban - și doar romantic (personajul este un fel de titan, iar scriitura, ușor exaltată) în celelalte cazuri. Efectul imediat și imediat vizibil al acestei forme moi de eroism este misoginismul - cvasiscandalos în scrierile lui Breban și oarecum
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
lui Nicolae Breban), vocația pedagogică supralicitată (privilegierea tiparului de relație guru-discipol) sînt date care susțin structura adolescentină a poveștii-de-seducție (iubirea, ca de obicei în romanele românești, e în altă parte...) - aceasta fiind, în același timp, una de tip siropos-romantic, adică romanțios. Adolescent pare și naratorul, care nu prea reușește să convingă cînd încearcă să descrie ordonat, coerent, fazele evoluției unui personaj, dar pe care caracterul genialoid, de asemenea specific vîrstei îl ajută uneori să "dea lovitura", cum se întîmplă în Bunavestire
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
în brațele soțului care o va urma în moarte. După o îndelungă și crudă hărțuire, un gest de dragoste incertă. La concretizarea acestui veritabil exercițiu de virtuozitate, tînărul director de scenă pare a fi avut drept reper (conștient sau nu) Romanțioșii, un alt spectacol al trupei, caligrafiat minunat de Vlad Massaci după Edmond Rostand. Aceeași manieră delicat ironică preîntîmpină orice urmă de sentimentalism speculînd în schimb la maximum teatralitatea fiecărui tablou compus riguros (conform indicațiilor dramaturgului: scena goală cu doar trei
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
de prietenie, cu aspecte, totuși, de amitié amoureuse. „Adevăratele noastre discuții - îi scria ea -trebuie să rămână între noi, ca mângăierile unor îndrăgostiți, dar încă și mai încântătoare, deoarece prietenia are propriile ei mistere, netulburate de vijeliile personalității". Mai puțin romanțios, Flaubert admitea și el, într-o scrisoare din septembrie 1869: „... cert este că între noi există o legătură puternică" George Sand, care inițiase această relație atunci când a luat atitudine publică în apărarea recent apărutului roman Salammbô, hulit de critica vremii
Poștașul nu mai sună la ușă (II) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6381_a_7706]
-
o anumită viziune asupra lumii burgheze explorate în film. Dincolo de inconsecvența morală a «clasei» burgheze, puterea acesteia stă în fason, în ștaif, în morgă, în menținerea poziției sociale cu orice preț ceea ce reclamă și menținerea aparențelor. La un moment dat, romanțiosul Babin îi propune naiv doamnei Pujol să divorțeze și să se căsătorească cu el - s-ar zice că stânga stă sub umbrela inocen- ței cu acest domn Babin -, iar aceasta invocă respectabilitatea ca expresie a minciunii conven- ționale. Aventurile cu
Iubire, bibelou de marțipan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5489_a_6814]
-
o frază impresionantă prin lapidaritatea ei: La 4 mai, la ora trei dimineața N. moare pe vapor, la intrarea în Cornul-de-Aur." Așa ia sfîrșit povestea autentică a unei iubiri, supusă involuntar și în modul cel mai tragic fatalității șablonului literar romanțios după care dragostea nu poate fi înfrîntă decît de moarte. (Vasile Alecsandri, Jurnalul unei iubiri: Vasile Alecsandri și Elenă Negri (iunie 1846-mai 1847), prefață de Paul Cornea, ediție îngrijita de Valentina Pitut, Muzeul Literaturii Române, București, 1998, 160 p., 20
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
femei - în bărbați, c-am văzut și prin filme?? Bărbați în fuste și femei în pantaloni. Poate că Veronica era și ea un bărbat deghizat. Adevăru-i că, oricum, sufletul lui Eminescu era cam femenin. Era atît de sensibil! Atît de romanțios. Vorbea despre stele și plopi fără soț... Păi, de ce asta? Pentru că, probabil, era femeie - și n-avea soț. Tînjea după unul. Știam noi. Știam noi că așa trebuie să fie. Nimic nu e ceea ce pare! Eminescu era în aparență bărbat
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]