158 matches
-
, Gino (23.XII.1892, Bondeno, Italia - 20.X.1982, Milano, Italia), romanist italian. Face studii de germanistica la Frankfurt pe Main, iar ulterior de orientalistica, îndeosebi de cultură iraniană. Înființează în 1931, la Milano, sprijinit de Aron Cotruș, un lectorat de limbă și literatura română, unde mulți ani este profesor. Colaborează la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
Cotruș, un lectorat de limbă și literatura română, unde mulți ani este profesor. Colaborează la „Annuario del R. Liceo-Ginnasio «A. Manzoni»” (Milano), „Europa Orientale” (Romă), iar în România, la „Neamul românesc”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar” ș.a. Între romaniștii italieni, de la G. Vegezzi-Ruscala, Giulio Bertoni, Ramiro Ortiz, Mario Ruffini până la Carlo Tagliavini și Roșa del Conte, L. deține un loc distinct, fiind definit că „un studios înarmat cu un frumos arsenal informativ și înzestrat cu o patimă a frumosului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
ci proza. Un alt reproș, de factură conjuncturala, se referă la faptul că L. a acordat atenție și literaturii române din exil. În fine, Călinescu este nemulțumit de modul cum i-a fost utilizată istoria literară din 1941, pe care romanistul italian ar fi așezat-o „sub un teasc greu, storcând și aruncând din ea tot ce era dulce și îmbălsămat și oferindu-ne pe farfurie o ceară arida de fagure, redusă la starea de nisip”. Analizând cu atenție lucrările Storia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
de Litere, secția franceză, a Universității din Cluj (1931-1935). Reținut la Catedra de limbi romanice, va funcționa, în paralel, ca suplinitor în învățământul liceal. Bursier al Statului francez la Universitaea din Montpellier (1938-1943), își susține doctoratul de stat sub îndrumarea romanistului Jean Bourciez, cu lucrarea Essai sur la valeur et les emplois du subjonctif en français (apărută la Montpellier în 1943), teza complementară constând în traducerea în proză cadențată, însoțită de note și comentarii critice, a poemului Cântarea lui Roland (tipărită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
i se încredințează, în calitate de profesor, organizarea Catedrei de limbi romanice de la Facultatea de Filologie, recent înființată, a Universității din Timișoara, unde rămâne până la pensionare (1974). Va mai funcționa la universități particulare din același oraș în 1991-1992 și în 1996-1997. Ca romanist, colaborează la prestigioase publicații din țară și din străinătate: „La France latine”, „Revue de linguistique romane”, „Dacoromania”, „Revue roumaine de linguistique”, „Revue internationale d’onomastique”, „Zeitschrift für französische Sprache und Literatur”, „Manuscriptum”, „Cercetări de lingvistică”, „Studia Universitatis Babeș-Bolyai”, „Revista de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
Coborâtoare dintr-o familie boierească bucovineană, D. face școala primară la Tereblecea, în Bucovina, unde învață limba germană, urmând apoi cursurile Liceului „Carmen Sylva”. După studii de filologie la Iași, paralel cu Conservatorul se specializează la Sorbona, ca studentă a romanistului Mario Roques (1929-1931). Funcționează, între 1931 și 1948, ca profesoară la liceele „Regina Maria” și „Doamna Stanca” din București. În 1948 părăsește țara și se stabilește temporar în Austria (la Innsbruck) și ulterior la Paris. În 1956 emigrează în SUA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286697_a_288026]
-
acorduri de colaborare și chiar de reciprocitate, declarată sau mai curând tacită. Iar în aceste combinații critica literară n-avea, de fapt, mai nici un cuvânt de spus. Ea nu spunea ceva decât unui număr restrâns de universitari, de specialiști, de romaniști, în primul rând. Intervine și comoditatea și rapiditatea execuției. Lucrările de critică, teorie și istorie literară sunt voluminoase. pe când o plachetă de 40-50 de pagini, îndeosebi în versuri, nu implică în mod curent același efort. Faptul mi se pare evident
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
, Werner (18.VI.1927, Neuwiese-Erzgebirge, Germania), romanist german. După examenul de bacalaureat, susținut la Stollberg, în Saxonia (1946), B. frecventează cursurile secțiilor de romanistică, anglistică și filosofie ale Universității din Leipzig. În anul 1950 își încheie studiile prin trecerea examenului de stat (specializarea principală: limba și literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285543_a_286872]