203 matches
-
de dicționar și citatele demonstrează destul de clar că termenul este format pe tiparul hipocoristicelor de la numele de persoana masculine: Costică, Mitică etc. Povestea termenului Romanica ne mai permite o constatare: dintre substitutele sugerate în articolul din 1965, e evident că romanistica s-a impus că denumire pentru studiile românești, romanistul fiind specialistul în respectivul domeniu; termenii apar, de exemplu, în eseul lui Sorin Alexandrescu, "Paradoxul român", în care se discuta tocmai condiția disciplinei și a celor care o profesează (eseu din
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
de exemplu, în eseul lui Sorin Alexandrescu, "Paradoxul român", în care se discuta tocmai condiția disciplinei și a celor care o profesează (eseu din 1976, publicat în traducere în volumul cu același titlu din 1998). Că specialitate, e normal ca romanistica să fie percepută mai clar din afara țării; rămîne totuși ciudată absența ambilor termeni - romanistica și romanist - din dicționarele românești: nici dictionarul-tezaur (DLR), în 1975, nici Dicționarul explicativ, (DEX), nici măcar în ediția sa din 1996, nu îi cuprind. (Romanist și romanista
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
condiția disciplinei și a celor care o profesează (eseu din 1976, publicat în traducere în volumul cu același titlu din 1998). Că specialitate, e normal ca romanistica să fie percepută mai clar din afara țării; rămîne totuși ciudată absența ambilor termeni - romanistica și romanist - din dicționarele românești: nici dictionarul-tezaur (DLR), în 1975, nici Dicționarul explicativ, (DEX), nici măcar în ediția sa din 1996, nu îi cuprind. (Romanist și romanista apăruseră totuși în 1982, în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române). Poate
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
ar fi putut descoperi, undeva în dreapta șoselei principale, o casă care aduce cu o cetățuie medievală. Este Casa cu olane. Acolo ar fi întâlnit-o, înconjurată de studenții ei din Germania, pe doamna Elsa Lueder Miron, profesoară la Catedra de romanistică a Universității din Freiburg, soția regretatului Paul Miron. Energică și inteligentă, fină cunoscătoare a culturii noastre și a realităților românești (s-ar zice că știe cum stau lucrurile mai bine decât mulți autohtoni cu pretenții!), arătând un devotament neobișnuit față de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6103_a_7428]
-
2012. La 27 august 2013, Mircea Zaciu (1928-2000) ar fi împlinit 85 de ani. Cele două scrisori, pe care le publicăm în paginile de față, datează din anul 1957, când profesorul Octavian Șchiau era lector de română la Institutul de Romanistică din Berlin. Scrisorile sunt, prin urmare, din perioada tinereții lui Mircea Zaciu, din anii afirmării sale profesionale și culturale, ceea ce le mărește considerabil interesul. Dincolo de sinceritatea lor debordantă, de afecțiunea cu care îi scrie prietenului său plecat la Berlin, observăm
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
acest a plecat în Franța în anul 1997. Tatăl lui Papahagi, Adrian Papahagi, a decedat însă în anul 1999, la doi ani după plecarea fiului, informează Cotidianul. După Revoluție, Marian Papahagi a fost ministru adjunct al Învățământului, apoi profesor de romanistica la Facultatea de Litere din Cluj și profesor invitat la mai multe universități din Europa. În ultimii ani ai vieții, a fost director la „Accademia di România” din Romă. Am auzit că sunteți profesor. Ați studiat ca mine la Sorbona
Adrian Papahagi, acuzat de minciună în direct la Tv - Video () [Corola-journal/Journalistic/42590_a_43915]
-
conștiința fiecăruia, în practica socială și în cea a scrisului: disocierea între "o forță de creație impresionantă" și posibila ei atragere în vâltorile unor curente de idei extremiste, ilogice, rasiste. Fostul docent, vreme de 20 de ani, la Seminarul de Romanistică al Universității din Heidelberg, este indestructibil legat de cultura română, căreia îi datorează formația sa intelectuală, după cum mărturisește, în pagini impresionante, dar și de cea iudaică, inerentă destinului său individual. O viață întreagă pusă în slujba literaturii l-a învățat
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
redusă însemnătate. În Danemarca, este invitat la catedra de limba română din Aarhus ("lingviști și critici danezi"", p. 170), la Odense, de profesorii-editori ai revistei Orbis Litterarum, care îi oferă prilejul de a ține o conferință în seminarul lor de romanistică, iar la Copenhaga este primit de Eugen Lozovan (care-i prezintă lucrările sale și îl conduce prin biblioteca-i seminarială bogată), vizitează biblioteci, răsfoiește cărți importante, necunoscute (unde era vorba și de România) și... atît! În Anglia, afară de un "critic
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
însă, exigențele, este cea al Ioanei Bot, din Jurnal elvețian. În căutarea latinei pierdute, recent publicat la Casa Cărții de Știință din Cluj- Napoca. "Pretextul", precizat într-o notă, este cel al unei burse pentru studii doctorale la Seminarul de Romanistică al Universității din Zürich. Se întîmpla cu zece ani înainte ca textul integral să apară în volum. Ioana Bot n-a luat, aflăm, notițe, pentru a construi, din detalii a căror adecvare se pierde în timp, o atmosferă, ci o
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
Liviu Papadima ("Cazul Eminescu", văzut de la distanță) Predau pentru moment la Institutul de Romanistică de la Universitatea din Viena. Vrînd să scrie un eseu despre Eminescu, profesorul Fritz Peter Kirsch de la acest institut m-a rugat să-i procur informații despre receptarea actuală a lui Eminescu în România. M-am gîndit că cel mai bine
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
învins de suferințe și nedreptăți. Reluăm cîteva date ce vorbesc de la sine. Născut în Istria în 1912, Wolf von Aichelburg s-a stabilit împreună cu părinții, pe cînd avea 10 ani, la Sibiu. A studiat la Cluj și Dijon germanistica și romanistica, a locuit între 1935-37 la Berlin, a călătorit prin toată Europa, iar după izbucnirea războiului s-a întors în România, unde a fost mobilizat și a lucrat ca traducător la Ministerul Propagandei. În 1948 e condamnat că "frontierist", închis la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
capăt este concretizat în cartea Der politische Diskurs in Rumänien / Discursul politic în România apărută din inițiativa lui Liviu Papadima și realizată în timpul lectoratului său vienez. Proiect bine gîndit pentru că face din strădaniile unor studenți și doctoranzi de la secția de romanistică a Universității din Viena - o carte în folosul altor studenți și, de ce nu, în folosul unui public mai larg. Cu dublă țintă pentru că textele alese în antologie, multe rare, sînt tipărite atît în română cît și în germană. Și dus
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
Grinzing. * Sunt în preziua plecării mele din orașul care m-a găzduit timp de trei luni. Un loc de care îmi va fi dor mereu, ca de un om drag aflat departe. Mă aflu într-o încăpere de la Institutul de Romanistică din Viena, unde discut - în românește - cu doi profesori care lucrează aici: Michael Metzeltin și Petrea Lindenbauer. Datorită acestor oameni, limba mea maternă a căpătat la Universitatea vieneză un statut egal cu al celorlalte limbi romanice predate în Institut - are
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
între anii 1902-1904 sub îndrumarea profesorului Wilhelm Meyer-Lübke; obține docența în 1905; înființează (în 1904) și conduce timp de doi ani un seminar de limba română. Michael Metzeltin s-a născut în Elveția; este, din 1989, profesor la Institutul de Romanistică, iar din 2005 - director al acestuia. Învață limba română pe cont propriu, după ce în 1968 participă la un curs de vară de la Sinaia. Ani buni, se consacră studiului limbii ca autodidact. Ajunge să vorbească perfect nu doar româna, ci toate
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
mulți, mulți alții, ale căror nume se vor regăsi într-o viitoare carte despre tradiția predării limbii noastre la Viena, carte pe care o pregătesc profesorii austrieci. Printre românii care în acest an universitar colaborează cu profesorii de la Institutul de Romanistică se numără și Mădălina Diaconu. Născută în 1970, face studii de filosofie la București și la Viena, două doctorate - unul la Universitatea din București (1996), celălalt - la Universitatea din capitala Austriei (1998), iar în 2005 obține docentura în filosofie la
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
1998), iar în 2005 obține docentura în filosofie la Universitatea din Viena, cu o lucrare despre o estetică fenomenologică a tactilității, a olfacției și a gustului. Este cadru didactic la Facultatea de Filosofie a Universității vieneze, iar la Institutul de Romanistică predă cursuri de limba română pentru începători și avansați. Am întâlnit-o pe Mădălina Diaconu cu prilejul conferinței sale despre Constantin Noica și moștenirea europeană, organizată la Viena, sub egida Institutului Cultural Român și a Österreichisch-Rumänische Gesellschaft. A fost o
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
odinioară.” Dosarul revistei stă sub genericul La 27 august 2013, Mircea Zaciu ar fi împlinit 85 de ani! și cuprinde două scrisori din anul 1958 ale lui Mircea Zaciu, trimise prietenului său Octavian Șchiau, pe atunci lector la Institutul de Romanistică din Berlin. La trecerea în neființă a lui Petru Poantă, putem citi două evocări de Marta Petreu și Alexandru Vlad.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3177_a_4502]
-
Rodica Zafiu S-a stins din viață unul dintre reprezentanții de prim rang ai lingvisticii românești: Matilda Caragiu Marioțeanu, membră a Academiei Române, autoare a unor studii și cărți fundamentale de dialectologie, istoria limbii, fonologie, gramatică, romanistică; cea mai înaltă autoritate, prin prestigiul operei de o viață, în domeniul aromânei. Specialistei de o inteligență și o competență remarcabile, bucurându-se de recunoaștere internațională, îi aparțin volumele Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structural? (1968), Compendiu de dialectologie român
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
întocmirea „Dicționarului limbii române“, din care a reușit să publice, în timpul vieții, trei volume masive, și a inițiat și conceput „Atlasul lingvistic român“. S-a impus prin multitudinea aspectelor abordate în cele peste 400 de lucrări ale sale: istoria limbii, romanistică, fonetică, lexicografie, istorie critică și literară. Marți, 6 mai Maximilien de Robespierre Cu 245 de ani în urmă s-a născut omul politic francez Maximilien de Robespierre, unul dintre conducătorii Revoluției burgheze din Franța și al iacobinilor. Șef al guvernului
Agenda2003-18-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280969_a_282298]
-
Madrid (1918-1936). A fost visiting translator la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar în afară de traducerile din literatura română, a publicat numeroase studii de literatură comparată și română în volume și reviste din Spania, România, Statele Unite și din alte țări. Când studiam romanistica la Madrid, am găsit întâmplător antologia eminesciană bilingvă tradusă de Rafael Alberti și María Teresa León, iar traducerea mi s-a părut foarte bună. Poezia „poetului național” mi s-a părut în schimb atât de neinteresantă încât m-am gândit
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
din 2004 și 2007 a Uniunii Europene, când traducătorilor Comisiei Europene li s-a oferit posibilitatea de a învăța limba uneia din țările care deveniseră de curând sau urmau să devină membre ale Uniunii. Având în vedere studiile mele de romanistică, dar și dorința de a citi literatură în original, în toate limbile romanice, am cerut să învăț limba română. M-am îndrăgostit de ea din prima oră de curs și am încercat s-o învăț cât mai bine, mai ales
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
și mi-a zis: «Te numesc Draculea». L-am întrebat de ce, și mi-a răspuns : «Toate le faci și le desfaci ca Dracu»“. Nu doar lingviști români întâlnim în evocările lui Marius Sala, ci și lingviști din alte țări dedicați romanisticii și românisticii, cum au fost cehul Jiři Felix și discipola sa d-na Libușe Valentova care îi este „cel mai strălucit urmaș”. Cred de altfel că dna Valentova drept ar fi fost să se bucure în carte de mai mult
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
vieții literare românești. Unii vin din curiozitate Ce-ar fi să schimbăm vorba? De pildă, să-mi spuneți ce-i determină pe studenții dvs. italieni să învețe limba și literatura română... Am studenți care se specializează în filologie romanică, în romanistică generală, și au nevoie să știe și limba română. Alții au citit, au văzut la televizor, au cunoscut pe cineva din România sau vin pur și simplu din curiozitate... ...și cînd întîlnesc o profesoară atît de pasionată de cultura noastră
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
ani mai tineri vor proceda altfel: își vor astupa urechile la cântecul de sirenă al sociologismului vulgar dedicându-se esteticului. Ca profesor, Romul Munteanu nu și-a descoperit de la început formula proprie. Detașat, între 1957 și 1961, la Institutul de Romanistică din Leipzig, n-a predat seriei mele nici o singură oră. Deoarece și-a publicat prima carte abia în 1962, n-avusesem cum să auzim de el nici în afara mediului academic. Primele informații mi-au parvenit prin proprii mei studenți din
Profesorul Romul Munteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5675_a_7000]
-
Catrinel Popa Nu cu multă vreme în urmă, în colecția Sinteze a Editurii Univers a fost publicată o carte de referință a culturii occidentale. Cunoscută. deopotrivă, specialiștilor în romanistică și studenților din cîmpul umanioarelor care au avut de susținut vreodată examene la literatură franceză sau comparată, Iubirea și Occidentul este nelipsită din bibliografiile de specialitate, a fost reeditată periodic, tradusă în numeroase limbi, contestată sau doar criticată pentru ambiguitatea
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]