508 matches
-
urmare a campaniei alpine a lui Tiberius, în 15 î.Hr., alianța va fi crucială pentru victoria împotriva triburilor panonice (15î.Hr.) și mai târziu a breucilor (12î.Hr.). Ei au început să primească cetățenia română în timpul domniei lui Traian.. Cu romanizarea lor, au încetat să mai existe că o unitate independența etno-politică.
Scordisci () [Corola-website/Science/319663_a_320992]
-
învins ultimul rege ilir, . Romanii au profitat de această oportunitate pentru a absorbi complet Balcanii în provinciile lor prin 100 î.e.n. Ei au construit rețele de castre, drumuri și rute comerciale de la Dunăre la Marea Egee, ceea ce a accelerat procesul de romanizare. Cu toate acestea, în afara orașelor, cultura dominantă a rămas cea iliră. Romanii au înființat provincia Dalmația, care cuprindea și ceea ce astăzi este Muntenegru. Cel mai important oraș roman din această regiune a fost , fondat în jurul anului 100 e.n. Descoperirile arheologice
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
cu Cartagina. În următoarele șase secole, Sicila a fost o provincie a Republicii Române și a Imperiului Român. Era o provincie proeminent agrara, fiind principala sursă de aprovizionare cu grâne a orașului Romă. Imperiul nu a depus eforturi semnificative pentru romanizarea regiunii, care a rămas predominant greacă. Cel mai important eveniment a constat în erorile celebre de guvernare ale lui Verres, așa cum au fost văzute ele de Cicero în 70 î.Hr. în orațiunea să, "În Verrem". În ciuda neglijării ei, Sicilia și-
Sicilia (provincie romană) () [Corola-website/Science/303605_a_304934]
-
și controversată decât cea a acestui popor, deoarece o concluzie definitivă în acest sens ar duce automat la o concluzie definitivă și în cealaltă privință. Nu există din punct de vedere lingvistic decât o singură certitudine : limba română provine din romanizarea populațiilor antice din bazinul Dunării de jos care, așa cum ne-o spun Herodot și ceilalți autori antici, erau Traco-Dace, iar ulterior această limbă a fost influențată de limbile slave, greacă, maghiară și altele. Este de altfel singurul punct care nu
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
și câteva teorii noi despre limbile romanice . Una dintre teorii afirmă chiar că toate limbile romanice existau deja in timpul imperiului roman Varianta oficială a istoriei limbii române, cea mai răspândită între istoricii români contemporani este aceea derivată din teoria romanizării definitive și statornice a Daciei. Conform acestei variante, Imperiul Roman a colonizat Dacia într-o perioadă foarte scurtă de timp cu o masă reprezentativă de coloniști veniți din tot Imperiul, dar în special de cultură latină (aproximativ 80%). Argumentele pentru
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
mai puțin câteva cuvinte păstrate în bagajul curent al limbii române. Această variantă oficială a teoriei continuității se împarte la rândul ei în mai multe sub-versiuni - unele mai îndrăznețe, altele care încearcă doar să rezolve discrepanțele și improbabilitățile din teoria romanizării totale a Daciei. Astfel, limba română ar continua direct limba dacă, în aceeași arie lingvistică (o limbă din grupul tracic, despre care există date puține și intens controversate). După încheierea cuceririi romane a Daciei, în 106, și până la retragerea trupelor
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
al limbilor vechi celtice, pictice și scotice din insulele britanice - care au fost ocupate militar și continuu romanizate timp de aproape șase secole (55 î. Hr. - 430 d. Hr. apoi până la invazia saxonă). «Armata romană a avut un rol important în romanizare, ținându-se cont nu numai de prezența legiunilor și a unităților auxiliare lor cu veteranii aferenți , ci și de dispersarea acestora în întreg „capul de pod”, pe care îl configura Dacia în apărarea Imperiului. Astfel, apare și faptul că româna
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
configura Dacia în apărarea Imperiului. Astfel, apare și faptul că româna este continuatoarea "latinei militare" de la frontiera daco-dunăreană a Imperiului Roman. De altfel, viața militară intensă a Daciei, alături de prestigiul civilizației, culturii și limbii latine, constituie principala explicație pentru rapida romanizare a acestei provincii. În istorie, se mai cunosc cazuri de asimilare, într-o perioadă scurtă, a unei limbi de prestigiu militar și cultural, căci, normanzii (debarcați în 841, în NV-ul Franței, și creștinați în 911), după cucerirea Angliei, în urma
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
influențat, ca vorbitori ai francezei, limba anglo-saxonilor, ceea ce arată că franceza devenise limba lor maternă după numai cca două secole. Deși armata Rinului, în diverse perioade, era mai mare ca aceea a Daciei, acest fapt nu a fost esențial în romanizarea Galiei, deoarece legiunile renane, erau concentrate la "limes"-ul cu triburile germanice, între Meusa și Rin, cu centre principale la Mainz, Trier, Köln, și Xantem, (de altfel, regiune în prezent neromanică). Dar nu numai Renania, ci și celelalte regiuni de
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
occidentali. Lucrarea este redactată la inițiativa lui Ferdinand Marsigli și susține cu multă fervență, combătând opiniile contrare, originea romană a poporului român și continuitatea sa pe teritoriul Daciei, acumulând mărturii despre teritoriul și locuitorii acestui stat, despre războaiele daco-romane și romanizarea Daciei. Cantacuzino subliniază faptul că românii se deosebesc de popoarele vecine prin capacitatea lor de a rezista vitregiilor istoriei, evidentă mai ales în menținerea structurilor politice proprii. Implicațiile politice nu i-au lăsat răgaz să-și definitiveze scrierea, care aplică
Constantin Cantacuzino (stolnic) () [Corola-website/Science/304363_a_305692]
-
eveniment care ar fi avut loc la 1 Martie 681. ” Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât la români cât și la bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini. In mitologia modernă a bulgarilor mărțișorul ar fi legat de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681, dar numele latin indică altceva. Se mai consideră
Mărțișor () [Corola-website/Science/298167_a_299496]
-
Români. Totodată, în domeniul istoriei, denumirea de Vlahi este adesea folosită pentru a-i desemna pe Români înainte, dar și după apariția statului modern român. „Vatra străromână” a Vlahilor este controversată, fiindcă sursele nu-i menționează sub acest nume între romanizarea Traco-Geto-Dacilor și apariția cuvântului βλάχοι în scrierile cronicarului grec Ioan Skilițes din anul 976 apoi în „Compendiul” cronicarului bizantin Ghiorghios Kedrenos din sec. XI (vezi istoria vlahilor de la sud de Dunăre). De fapt, populația romanofonă era, până atunci, și aidoma
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
mod independent, din acel moment , si a fost la fel de capabil să se impună în regiunile mai puțin subdezvoltate. Irina Livezeanu a aplicat aceste concept pe un studio de caz cu referire la Roania Mare, si, în particulat, pe procesul de romanizare asiociat cu ultimul regim. Astfel ea a ajuns la concluzia că deși Transilvania, Bucovina și Basarabia s-au alăturat Regatului Român pe baze entice și culturale, guvernele din București au condus, de asemenea, înspre un process de centralizare și asimilare
Irina Livezeanu () [Corola-website/Science/323201_a_324530]
-
român s-a format "„între Carpații Beschizi și Peloponez - și de la Marea Adriatică la Marea Neagră”. Această constatare este făcută și de Petre P. Panaitescu, Silviu Dragomir și alții, cu formula etnografică „românii sunt urmașii traco-ilirilor romanizați”. Preotul Dumitru Stăniloae observă că romanizarea - subiectul unor dezbateri vaste - s-a realizat în primul rând prin creștinarea traco-ilirilor, proces care determina romanizarea și deschidea calea către o latinizare adevărată și pentru cei din apropierea comunităților creștine. Un rol important în formarea poporului român l-a avut
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
făcută și de Petre P. Panaitescu, Silviu Dragomir și alții, cu formula etnografică „românii sunt urmașii traco-ilirilor romanizați”. Preotul Dumitru Stăniloae observă că romanizarea - subiectul unor dezbateri vaste - s-a realizat în primul rând prin creștinarea traco-ilirilor, proces care determina romanizarea și deschidea calea către o latinizare adevărată și pentru cei din apropierea comunităților creștine. Un rol important în formarea poporului român l-a avut și religia creștină. Printre primele vestigii creștine autohtone din România (secolele IV-V) se remarcă urmele arheologice
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
de Nistru a fost parte integrantă a spațiului geto-dac, fiind populat de tyrageți (geții de la "Tyras"), fiind între supușii lui Burebista care la gurile Bugului stăpânea Olbia. Ulterior acest spațiu a împărtășit evoluțiile istorice majore similare Daciei, precum procesul de romanizare. Mai târziu, în secolele VI - IX, confruntarea cu valurile succesive de populații migratoare nu a dus la eliminarea elementului romanic din regiune, ci dimpotrivă, la încheierea procesului de formare a poporului român și a limbii române, consecința în plan politic
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
părăsirea Daciei romane de către armată, funcționari și oamenii din aparatul administrativ. După cum menționează istoricul Vasile Pârvan în lucrarea Începuturile vieții romane la gurile Dunării, țăranii au rămas pe peticul lor de pământ, având alături elementele romanizate sau în curs de romanizare (exemplu - dacii liberi). -Răspândirea creștinismului la nord de Dunăre, fără ca factorul politic să intervină, este atestată de numeroase obiecte creștine descoperite, precum cele de la Biertan (fragment dintr-un donariu de bronz din secolul al IV-lea, cu inscripția „Ego Zenovius
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
punică a rămas însă vibrantă în insule, celebrele , artefacte cu rol esențial în descifrarea , fiind realizate în secolul al II-lea î.e.n. Monedele bătute aici în perioada romană, care au dispărut abia în secolul I î.e.n., indică ritmul lent al romanizării insulei, întrucât ultimele monezi bătute aici încă mai purtau pe avers inscripții în greaca veche (cum ar fi „MEΛΙΤΑΙΩ”, adică „al maltezilor”) și motive punice, ceea ce demonsrează rezistența culturilor greacă și punică. În secolul 1 î.e.n., senatorul și oratorul roman
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
faptul că nu e menționat nicăieri numărul astrologilor și numărul darurilor, ci doar tipul darurilor: aur, tămâie albă și smirnă. Colindele, precum și obiceiurile colindelor sunt prezente și la alte popoare, și s-ar putea ca ele să dateze din timpul romanizării. De pildă, colinda românească "„Scoală, gazdă, din pătuț”" există și la valoni, unde aceasta e cea mai răspândită, sub numele de "„Dji vén cwerî m'cougnou d'Noyé”". Timp de 40 de zile înainte de sărbători, creștinii respectă Postul Crăciunului, care
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
lui a fost un mare viteaz și anunțându-l că-l va învăța să se lupte "„pentru că va trebui să ne batem, tu, copiii tăi, copiii copiilor tăi, pentru acest pământ bun și frumos”". Filmul "Columna" prezintă începuturile procesului de romanizare a Daciei, având drept surse "Istoria Romana" a lui Dio Cassius, "Getica" lui Iordanes, "Getice" a lui Criton, "Satirele" lui Iuvenal, precum și basoreliefurile de pe monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi și de pe Columna lui Traian din Forul Roman. Istoricii consideră
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
a aparatului de putere, a scenei culturale intelectuale pe care o menționai, discursul diasporei și cel al Bisericii Ortodoxe Române. Varianta aparatului de putere este, printre altele, una radical etnocetrică - identitatea românească este centrală și, mai ales din perspectiva birocratica, romanizarea din anii ‘50-‘60 este o continuare a proiectului interbelic. În perioada Ceaușescu s-a revenit la o marginalizare clară pe criterii etnice D: De acord. Trebuie subliniat faptul că până la urmă statul socialist e cel care a îndeplinit „visul
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
visul interbelic” al unei „Românii a românilor” - România a iesit din sistemul socialist cu o populație de aproape 90% autoidentificați etnici români. Pe de altă parte, cred ca sunt importante diferențele între felul în care a avut loc procesul de romanizare în anii ‘50, si ce s-a întamplat în perioada Ceaușescu. În perioada de după război, minoritarii, în special maghiarii și evreii, au avut acces la funcții administrative și politice, au fost într-o oarecare măsură chiar suprareprezentați, în raport cu numărul total
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
de după război, minoritarii, în special maghiarii și evreii, au avut acces la funcții administrative și politice, au fost într-o oarecare măsură chiar suprareprezentați, în raport cu numărul total al membrilor minorităților respective. Dar, de cele mai multe ori, acest acces venea cu condiția „romanizării” (schimbării numelui, folosirii exclusive a limbii române în administrație etc.). Ast-fel că nu a existat în niciun caz ideea unui stat plurinațional (vehiculată de comuniști în perioada interbelică), ci cea a unui proces de romanizare, în care calitatea de
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
acces venea cu condiția „romanizării” (schimbării numelui, folosirii exclusive a limbii române în administrație etc.). Ast-fel că nu a existat în niciun caz ideea unui stat plurinațional (vehiculată de comuniști în perioada interbelică), ci cea a unui proces de romanizare, în care calitatea de „român” nu era dată de originea etnică, ci de „practică comportamentală”. În schimb, în perioada Ceaușescu s-a revenit la o marginalizare clară pe criterii etnice. V: Deci iată coerentă perfectă a proiectului național în sens
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
a făcut un joc video bazat pe film pentru Atari 2600. Lansat în 1982, este considerat a fi unul din cele mai slabe jocuri video făcute vreodată, care a contribut la criza jocurilor video din 1983. William Kotzwinkle, autor al romanizării filmului, a scris o continuare, "", publicată în 1985. În aceasta, E.T. se întoarce acasă pe planeta Brodo Asogi, dar este trimis în exil. E.T. încearcă apoi să se întoarcă pe Pământ încălcând toate legile din Brodo Asogi. "E.T. Adventure", un
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]