3,443 matches
-
mă turbură... O amintire, de demult. Când eram băieți mari, Lică Balcan, viitorul medic de renume și cu mine, ne duceam des pe la balurile din județ. Lică se îndrăgostise de o fată săracă din Manasia, amândoi fiind văzuți cum se rostogoleau prin șanțuri... Într-o zi, coana Lenuța, Bălcănița, maică-sa, mă rugase să-i zic să se mai astâmpere, să nu facă de râs familia. Ca și cum, (eroare) eu aș fi fost mai breaz... Așa că, ipocrit, îl întrebai ce tot are
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
din balcanicii de acum puși să scrie povești... i-ar veni sau ar îndrăzni să aleagă, dintre atîți eroi posibili, ,... O doctoriță evreică vieneză blondă cu ochii foarte albaștri, stinși. A plecat cu fetița ei pe munte și s-au rostogolit amîndouă căzînd pe un grohotiș o sută de metri în prăpastie. Amîndouă au fețele jupuite. Au stat toată noaptea în prăpastie țipînd. Pînă dimineașa cînd le-au auzit niște turiști care le-au salvat. Femeia, doctorița vieneză de curînd stabilită
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
o mînă, curios, ca să extragă ciobul de sticlă care i s-a înfipt în gît, și în clipa aceea se pornește hemoragia. Sîngele țîșnește din el. Mama țipă. Carlton face un pas, cade în brațele prietenei lui și amîndoi se rostogolesc pe jos. Mama se aruncă peste el și peste fată. Oamenii strigă tot felul de sfaturi recomandate la accidente: "Nu-l ridicați!" "Chemați Salvarea!" Eu privesc din hol. Sîngele lui Carlton împroașcă totul, îmbibă covorul, stropește hainele oaspeților. Mama și
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
În acest caz, Horațiu Mălăele și Nicolae Urs. La început, o imagine cumva apocaliptică, dezordinea aceea de după o reprezentație. Elemente de recuzită, costume, din spectacolul tocmai încheiat. Și nu numai. Singure, în liniștea stranie, costumele cheamă alte costume, replicile se rostogolesc spre altele, din alte spectacole, se amestecă, își amestecă mirosurile, consistențele, transpirația, recuzita însumează frînturi din alte decoruri. Se compun și se recompun lumi, spectacole. Spațiul scenografei Nina Brumușilă de la Sala "Toma Caragiu" vorbește, prin fiecare obiect și prin tăcerea
Teatru sau cale ferată? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11912_a_13237]
-
Banalitatea se înzestrează cu o energie ce îi dă posibilitatea de-a deveni producătoare de fantastic: "ploaia a spălat nămolul/ dezvelind pietrișul originar// soare pauză coups în geamul sălii de curs pauză de sable / viperele dorm în temple verzi/ stropi rostogolindu-se pe dale// în căușul palmei cascade asfințesc". Din elementele unei ambianțe terne țîșnesc feerii geometrizante: "case căpițe garduri molizi/ un păienjeniș de linii/ dezvăluie savante geometrii// cărări ca niște albii secate// petele de zăpadă joacă rolul/ zonelor de vid
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
revolta se simțea în cearceafurile agățate în balcoane/ în borcanele cu greieri în bețiile odioase sau boeme/ faruri scandaluri fotografii viespi eliberate din matca lor/ în praful mahalalelor în strigătul gaterelor și-n țipătul păsării împușcate// salamuri cu soia se rostogoleau prin noi împreună cu kilul de/ zahăr și ulei untul de 3 carate gheare și tacîmuri/ pelerinajul rației tezaurul rătăcit în zăpezi/ funebrele cozi pe lîngă zidurile jupuite/ cartea interzisă citită la opaițul televizorului în carantină/ pelerinaje și marșuri parizerul și
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
mult. Un joc iresponsabil. Pe care Albert îl simte, îl intuiește, îl vede. Dar în care tînărul inocent Werther crede. Albert găsește haina lui pe patul conjugal, Charlotte spune că nimeni n-a trecut pe la ei, minciunile se succed, se rostogolesc la vedere. Werther îi cere lui Albert pistoalele din colecție, ca să-l însoțească în călătoria lungă pe care o are de făcut. Soțul trece arma prin mîna soției. Charlotte are, în sfîrșit, dimensiunea tragediei pe care frivolitatea ei a provocat
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
mișcare inima dacă era oprită, repetând respirația directă gură la gură. În sfârșit îi simți pulsul slab, deci mai erau speranțe ca fata să scape cu viață din teribilul accident. Mașina se desprinsese instantaneu din ciotul de stâncă și se rostogolea cu zgomot în râpă, creând panică printre cei ce priveau de sus și nu știau dacă a prins pe cineva în rostogolire. Scânteile produse prin frecarea metalului cu piatra dură porniră vâlvătaia ce se prelingea spre dâra de benzină ce
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
voi muri! “, gândi Camelia. În secunda următoare se lovi de ceva. Era Roland, care venea și el pe spate, pe zăpadă cu viteză. “Trebuie să fac ceva, să mă opresc! “ gândi atunci Camelia, ca trezită dintr-un vis. Și se rostogoli lateral. Apoi simți ceva rece în tot corpul. “Am murit deja! “, își spuse Camelia. În clipa următoare văzu că era suspendată deasupra unui perete vertical de stâncă, de câteva sute de metri. Un subbraț era agățat de un colț de
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
imaginile dedublate și proiectate într-un film. Din cînd în cînd se aude un "atins!" Încet, încet, morții sînt aliniați pe masa, acum comună, deposedată de semne regale. În momentul nebuniei Ofeliei, pe scenă zboară bulgări de pămînt. Ei se rostogolesc precipitat sau cad greu. Costumele Liei Manțoc merg pe această linie, în acest spirit, cu o cromatică unitară, alb, negru, griuri, costume care participă cu personajele la tot ce se petrece, care se murdăresc de var, mantii lungi care-și
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
10 sau 20 de ani este emoționantă. Dar după 40... Această sărbătorire s-a făcut cu fast și a creat, firesc, destulă vîlvă. Luni, 4 iunie, la Casandra s-a strigat catalogul. Atmosfera era destinsă, glumele nu pridideau să se rostogolească în cascade. Amintiri, ironii, prietenii de-o viață, nostalgii. Moni Ghelerter le spunea și acestor, cîndva, studenți în dialogurile pe care le provoca despre ceea ce trebuie să fie un actor că, în afară de o calitate pe care n-o putem defini
Despre teatru și timp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16085_a_17410]
-
îi rămâne deschisă câteva clipe, ca după o sperietură, sau poate că e acea voluptate a căscatului pe care o savurează din plin, apoi maxilarul de jos își revine lovindu-se cu zgomot de celălalt. O boabă de salivă se rostogolește. Se-apleacă din nou, mâna-i alunecă pe piciorul drept, se oprește la genunchi. Privește meditativ în față, pielea de pe gât se întinde trecând ca-ntr-un transplant invizibil la ceafă unde formează câteva straturi de grăsime, jumătăți de cerc
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
fixe, de niște jeturi de apă și apoi uscate de niște cureți de aer. Podelele erau în pantă și porcii se jucau cu niște mingi mari de popice, pe care le împingeau cu râtul în sus, după care mingile se rostogoleau imediat îndărăt. I-am văzut cu ochii mei jucând popice. Și în aceste săli se difuza tot timpul muzică simfonică, în special Mozart și Vivaldi. Mi s-a explicat că muzica îi relaxează și le frăgezește carnea. De altfel, știu
Alte întâmplări haioase de peste mări și țări by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/2721_a_4046]
-
zidul se crăpa tot mai mult, Geea se scufundă în lacul de vin, dispărând. Când trupul îi fu scos la iveală, era rece ca o statuie. Apoi în timp ce o lăsară pe trepte să se usuce, trupu-i crăpă. Ochii mari se rostogoliră din orbitele goale sfărâmându-se, în timp ce pielea se fisură împrăștiindu-se la prima adiere de vânt. Când se întoarseră sclavii s-o ia, doar o grămăjoară de cioburi prăfuite era pe treptele suflate de vânt. Undeva, uitat de vreme, trupul
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
O femeie în vârstă de 59 de ani din județul Vaslui a ajuns la spital în stare gravă după ce a alunecat pe gheață și a căzut. Femeia ieșea dintr-un magazin, a alunecat și s-a rostogolit pe câteva trepte de beton. Trecătorii au sunat la 112 și au solicitat o ambulanță, iar medicii au găsit pacienta în stare de inconștiență și au transportat-o la Spitalul Județean de Urgență Vaslui. „I-am acordat primele îngrijiri medicale
Femeie în comă după ce a alunecat pe gheaţă () [Corola-journal/Journalistic/27473_a_28798]
-
noi moartea atunci când devine un tipar al destinației vieții. 472. Să credem în Iluzia Vieții trăindu-ne astfel viața. Iată una din formulele magice de a fi fericit. 473. Toate cuvintele vieții tale sunt un bulgăre de zăpadă care se rostogolește neîncetat spre cuptorul încins al morții. 474. Numai ochii tăi pot fi mai adânci decât întregul Univers la un loc. 475. Atunci când am vrut să cuprind fumul de țigară spunându-ți cât de mult te iubesc nu am greșit. 476
Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/85_a_451]
-
Mi-a făcut semn să intru. Versuri Ei, și ce dacă rana planetară de liniște se rostogoleau din adâncime Mai face coajă înc-un anotimp? spre înalt. Mergeam printre ele cu frică, Din ceruri ninge cu sămânță rară de parcă orice atingere ar fi putut răni Un Demiurg coboară din Olimp. timpul cosmic . “Ochii de îngeri plini de (Miruna
Vis cu Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Miruna Ocnărescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_53]
-
rând de ordin ortografic („â” luând locul lui „î”) și de paginare, mai multe poeme compacte în 1981 fiind „sparte” acum într-o nouă dispunere strofică. Singura noutate veritabilă o reprezintă eliminarea unui paragraf onomatopeic din poemul Veciniada. Fragmentul „Se rostogolește/ cucuvaia din pom:/ BUF ! BUF ! BUF!/ Lumea exultă:/ A MURIT CUCUVAIA! CUCUVEAU! CUCUVEAU! CUC UVE AU” (p. 51 în prima ediție) lipsește, așadar, din cea de-a doua. Interesant e că, deși jocul sonor nu era cu totul lipsit de
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
de perfect încât am căzut din ochiul drept pe o geană de rouă în grădina unui pom rupt în două. Apoi s-a risipit bucuria în valuri de flori, iar uimirea, se împrăștia pe goluri de gheață în care am rostogolit o paiață. Bine, a zis el! Sau bine a zis el, a zis el bine când ningea peste stamine și mult timp am odihnit că sunt îmbrăcat în boare de vânt, și mult, tu, clipă te spargi în hora ispită
BINE A ZIS EL de PETRU JIPA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381592_a_382921]
-
Că se abat spre casa ei trei raze de la soare. Trei, Doamne, vin cu mers sprințar, îi vede, sunt aproape, Și-o perlă mare, clipocind, îi picură sub pleoape. E-o perlă pură, limpede, dar fără vreo valoare Și se rostogolește-ncet, curgându-i la picioare. Își face cruce, mulțumind, și mâinile-și ridică Iar hohote-i țâșnesc din piept și cerul îl despică. Trei puișori de om plăpânzi îi bat timid la poartă Iar biata babă plânge-ncet, gândind la
COLINDUL COLȚULUI DE PÂINE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381667_a_382996]
-
de perfect încât am căzut din ochiul drept pe o geană de rouă în grădina unui pom rupt în două. Apoi s-a risipit bucuria în valuri de flori, iar uimirea, se împrăștia pe goluri de gheață în care am rostogolit o paiață. Bine, a zis el! Sau bine a zis el, a zis el bine când ningea peste stamine și mult timp am odihnit că sunt îmbrăcat în boare de vânt, și mult, tu, clipă te spargi în hora ispită
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
liniștisem parcă...imitam natura atât de perfectîncât am căzut din ochiul dreptpe o geană de rouăîn grădina unui pom rupt în două.Apoi s-a risipit bucuriaîn valuri de flori, iar uimirea,se împrăștia pe goluri de gheațăîn care am rostogolit o paiață.Bine, a zis el! Sau bine a zis el,a zis el bine când ningea peste stamineși mult timp am odihnit că suntîmbrăcat în boare de vânt,și mult, tu, clipăte spargi în hora ispităîn deșteptări de rouăpe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2267 din 16 martie 2017. Să cucerim o speranță, am spus, apoi voi inventa morile de vânt. Ah vântul, ce cutreieră de la răsărit la apus și colindă cu ploile peste întinderi ce sorb ninsorile. Rostogolesc o stâncă spre vîrful muntelei. Iar mă întorc la Sisif. Nu este important muntele, nici stânca important este că urc cufundat de adânc și dincolo de orice consolare ung rănile cu sare. Cei care au visat cel mai mult sunt cei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
creasta de muncă și... ? Tăcerea țipă iar durerea speră. Tăcere! Citește mai mult Să cucerim o speranță, am spus,apoi voi inventa morile de vânt.Ah vântul, ce cutreieră de la răsărit la apusși colindă cu ploilepeste întinderi ce sorb ninsorile.Rostogolesc o stâncă spre vîrful muntelei.Iar mă întorc la Sisif.Nu este important muntele, nici stâncaimportant este că urc cufundat de adâncși dincolo de orice consolareung rănile cu sare.Cei care au visat cel mai multsunt cei ce au suferit mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
ajutorul și oricine ar fi persoana. “Empatie”, “solidaritate” sau “implicare” sunt niște concepte care-ți sunt cu desăvârșire străine. De aceea, stimate maimuțoi, aș vrea să îți zic câteva vorbe. Globul tău nu plutește undeva, în neant. Globul tău se rostogolește zilnic într-o lume și în niște vremuri grele, amărâte, chinuite pentru foarte mulți. Globul tău se află în România, care se află în Europa, care se află pe planeta Pământ și multe dintre cele care se întâmplă în vreuna
Despre oamenii care nu fac niciodată NIMIC pentru ceilalți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20193_a_21518]