372 matches
-
cu remarcabil talent literar, cu sensibilitate intelectuală și gingășie sufletească, rezidă în adevărurile ei interioare, în încercarea de a recupera nu un trecut, cu personajele sale „principale”, ci povestea întâlnirilor mirabile, împletirea în rotund a biografiilor cu autobiografia, adică destinul Rotondei sufletești. După ce a tradus Noul Testament și unele părți din Vechiul Testament (Psaltirea, Pentateuhul, Cântarea Cântărilor, Cartea Psalmilor etc.), A. izbutește să ducă la bun sfârșit versiunea românească integrală a Bibliei (2001), însoțind textul cu comentarii de o remarcabilă valoare, prin densitatea
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Poeme cu măști. Du-te vreme, vino vreme! Miorița. Steaua Zimbrului. Meșterul Manole, București, 1972; File de acatist, Detroit, 1976; Istorii agrippine, București, 1976; Străinii din Kipukua, București, 1979; Greul pământului. O pentalogie a mitului românesc, I-II, București, 1982; Rotonda plopilor aprinși, București, 1983; Anamneze, București, 1984; Amintirile peregrinului apter, București, 1990; Cerurile Oltului, Râmnicu Vâlcea, 1990; Imn Eminescului, în nouăsprezece cânturi, București, 1992; Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, București, 1992; Hoțul de mărgăritare (Întoarcerea fiului risipitor), Cluj-Napoca
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
LCF, 1980, 10, 11; Aurel Sasu, „Te iată iarăș singur”, ST, 1980, 5; D. Micu, La „rădăcini”, RL, 1981, 14; G. Muntean, Valorificarea modernă a etnosului, RL, 1982, 22; Paleologu, Alchimia, 112-120; Diaconescu, Dramaturgi, 1983, 251-256; Mihai Ungheanu, Valeriu Anania, „Rotonda plopilor aprinși”, LCF, 1983, 30; Șerban Cioculescu, „Ș-altul e vâlcean...”, R, 1983, 8; Firan, Profiluri, 22-26; Măciucă, Motive, 77-81; Laurențiu Ulici, Singurătatea ca destin, RL, 1988, 16; Dan Stanca, Preot și înger, VR, 1990, 12; Fevronia Novac, Suferințele peregrinului
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
tot aici a fost înființată o episcopie latină, în locul celei ortodoxe. Și la Alba Iulia, unde se afla reședința unui voievodat românesc în sudul Transilvaniei, a putut să existe o episcopie. Descoperirea sub actuala catedrală catolică a orașului a unei "rotonda ecclesia" confirmă odată mai mult susținerea noastră. În secolul al XII-lea, regatul ungar în expansiunea sa în Transilvania, a înființat și un comitat al Albei în locul vechiului voievodat. În același timp, a fost înființată o episcopie catolică ungurească-așadar, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de altădată, 1/1975), Mihnea Gheorghiu (Gherea și responsabilitatea socială a scriitorului, 4/1975), Șerban Cioculescu ș.a. Dezbaterile organizate de Muzeul Literaturii Române și prezidate de Șerban Cioculescu se regăsesc în paginile M. și sunt adunate ulterior în volumul 13 Rotonde 13. Pe măsură ce preocupările revistei se diversifică, rubricile își extind sfera de cuprindere: „Arhiva contemporană”, „Scriitorul-conștiința epocii”, „În dezbatere”, „Măștile prozei”, „Revelația documentului”, „Cântecul amintirii”, „Epistole”, „Din tainele arhivei”, „Dosar”, „Document în epocă”, „File de album”. De-a lungul timpului se
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
de ..., îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1978; Pillat, Itinerarii, 154-166; Piru, Ist. lit., 238-239; Gh. Cunescu, Pe urmele lui Gala Galaction, București, 1982; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Itinerarii prin cultură, București, 1982, 114-121; Săndulescu, Portrete, 237-243; Simuț, Diferența, 36-39; Valeriu Anania, Rotonda plopilor aprinși, București, 1983, 83-92; Cioculescu, Itinerar, IV, 233-238; Anghelescu, Vedere, 216-244; Manolescu, Teme, VI, 151-155; Gala Galaction, RRI, II, partea I, 8-50; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Iosif Sava, Muzica și literatura, II, București, 1987, 261-274; Nicolae Manolescu, Nuvelistica lui Galaction, RL
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
104-115; Zaciu, Ordinea, 207-214; Traian Podgoreanu, Umanismul lui Tudor Vianu, București, 1973; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 58-60; Crohmălniceanu, Literatura, III, 226-258; Manu, Sinteze, 62-85, passim; Micu, „Gândirea”, 945-954; Oprea, Incidențe, 29-33; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 48-56; 13 Rotonde 13, București, 1976, 187-203; Balotă, Universul, 49-63; Ionescu, Romanul, 110-127; Mihăilescu, Conceptul, I, 433-440, passim, II, 17, passim; Papahagi, Exerciții, 98-102; Săndulescu, Continuități, 252-257; Simion, Scriitori, II, 369-390; Zaciu, Teritorii, 173-176; Martin, Identificări, 103-138, 158-188; Cioculescu, Itinerar, IV, 333-338; Petru
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
1973, 4; Ist. teatr. Rom., III, 470-475; Alice Voinescu, R, 1979, 12 (semnează Tudor Vianu, Florica Muzicescu, Perpessicius, Mihail Jora, Camil Petrescu, Victor Eftimiu, Marioara Voiculescu); Ion Sava, Teatralitatea teatrului, îngr. și pref. Virgil Petrovici, București, 1981, 320-322; Cele 13 Rotonde 13, București, 1981, 136-154; Edgar Papu, „Întâlnire cu eroi din literatură și teatru”, „Scânteia”, 1983, 12 743; Al. Călinescu, „Întâlnire cu eroi din literatură și teatru”, CL, 1983, 10; Nicolae Manolescu, „Întâlnire cu eroi din literatură și teatru”, RL, 1983
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
rom. cont., I, 32-43; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 30-37; Elena Zaharia-Filipaș, Introducere în opera lui Vasile Voiculescu, București, 1980; V. Voiculescu interpretat de..., îngr. și pref. Rodica Pandele, București, 1981; Piru, Ist. lit., 362-366; Alte 13 Rotonde 13, București, 1982; Bucur, Poezie, 151-170; Mircea Zaciu, V. Voiculescu centenar, RITL, 1984, 2; Centenar V. Voiculescu, ST, 1984, 10 (semnează Valentin Tașcu, Dan C. Mihăilescu, Ion Simuț, Constantin Miu, Mircea Popa, Aurel Rău); Centenar V. Voiculescu, MS, 1984, 4
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Popescu, V. Voiculescu și lumea lui, București, 1993; Alex. Ștefănescu, Vasile Voiculescu, RL, 1994, 36; Negoițescu, Scriitori contemporani, 73-80; Marius Oprea, Scriitorii și Securitatea - Dosarul Vasile Voiculescu, „Dilema”, 1995, 105, 107, 110; Cornelia Ștefănescu, Certitudini subiective, JL, 1995, 21-24; Anania, Rotonda, 216-234; Pop, Recapitulări, 66-78; Ion Simuț, Revizuiri, I, București, 1995, 275-298; Constantin Miu, Proza religioasă a lui Voiculescu și Arghezi, CL, 1996, 4; Roxana Sorescu, Un unghi de vedere, LCF, 1996, 30; Prigoana. Documente ale procesului C. Noica, C. Pillat
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
editare. Aici un colectiv coordonat de Petru Creția și Dimitrie Vatamaniuc a continuat, de la volumul al VII-lea, ediția Mihai Eminescu, Opere. Apariția din 1970 a revistei „Manuscriptum”, editarea de carte în editura proprie, organizarea unor manifestări periodice sub genericul „Rotonda 13” (în cadrul cărora a strălucit Șerban Cioculescu), lansarea de cărți, susținerea unor dezbateri în cadrul Cercul profesionist de lectură Grădina lui Polemos ș.a. compun imaginea unei instituții vii, cu rolul ei în viața culturală contemporană. I.D.
MUZEUL LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288341_a_289670]
-
Mercheș, Hortensia Papadat-Bengescu. Bibliografie, Iași, 1978; Protopopescu, Romanul, 105-143; Ungheanu, Lecturi, 117-128; Sorescu, Interpretări, 155-225; Al. Oprea, Fața nevăzută a literaturii, București, 1980, 127-150; Ornea, Tradiționalism, 536-549; Steinhardt, Incertitudini, 140-143; Viola Vancea, Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, București, 1980; Alte 13 „Rotonda 13”, pref. Edgar Papu, București, 1981, 198-219; Manolescu, Arca, II, 21-60; Piru, Ist. lit., 328-332; Crețu, Constructori, 91-140, passim; Mariana Vartic, Hortensia Papadat-Bengescu: Individual și social în ciclul Hallipa, DFC, 218-240; Dimisianu, Lecturi, 64-77; Nicolae Florescu, Profitabila condiție, București, 1983
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
1941), 842-843, Ist. lit. (1982), 927-928; Papadima, Creatorii, 225-246; Sperantia, Figuri, 80-86; Zaciu, Masca, 365-372; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 519-523; Popa, Spații, 117-135; Dan, Proza, 205-211; Micu, „Gândirea”, 781-823, 890-899; Firan, Macedonski-Arghezi, 351-355; Valea, Oameni, 96-103; Cubleșan, Teatrul, 121-137; Anania, Rotonda, 103-150; Lăzărescu, Romanul, 186-195; D. Micu, Frescă, psihologii, experiențe, RL, 1987, 21; Ion Hobana, Un ins robit științei, RL, 1988, 29; Mircea Zaciu, Victor Papilian, RITL, 1988, 1-2; Omagiu lui Victor Papilian. 100 de ani de la naștere, Cluj-Napoca, 1988; Negoițescu
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
Blaga sau Fascinația diplomației, București, 1995; Lucian Blaga, DRI, I, 209-230; Domnița „Nebănuitelor trepte”. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania, îngr. Simona Cioculescu, București, 1995; Ion Bălu, Viața lui Lucian Blaga, I-IV, București, 1995-1999; Micu, Scurtă ist., II, 57-65; Anania, Rotonda, 150-163; Vasile Muscă, Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D. D. Roșca, Cluj-Napoca, 1996; Ion Bălu, Opera lui Lucian Blaga, București, 1997; Titus Bărbulescu, Lucian Blaga. Teme și tipare fundamentale, București, 1997; Mihai Cimpoi, Lucian Blaga, paradisiacul, lucifericul, mioriticul
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
a trimis asupra insulei nu mai puțin de 22.000 de soldați, în frunte cu contele de Voux. Aceștia au spulberat fără mari eforturi mica rezistență, din cruntele confruntări scăpând vreo sută de suflete, care s-au adăpostit în Monte Rotondo. Printre aceștia se aflau și părinții celui ce avea să se nască: Carlo Maria Buonaparte și Letiția Ramolino. Acolo, în Grota Refugiaților, aveau să se adăpostească fugarii. Și tot acolo aveau să se desfășoare tratativele cu trimișii contelui Voux, în urma
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
universități pe-acolo. Dar toate locurile astea erau prea departe. De la Dijon la Paris nu faci decât patru ore și jumătate și poți să cinezi În vagonul restaurant. Așa că pentru câteva zile se strânseră la Café du Dome, evitând La Rotonde, care era peste drum, pentru că acolo era plin de străini, și apoi familia Elliot Închirie un castel În Touraine, În urma unui anunț apărut În New York Herald. Acum Elliot avea deja niște prieteni care-i admirau poemele și doamna Elliot Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Almeida în frunte, sunt gata să fugă. Mai multe regimente care trebuiau să se răscoale, rămân loiale Regelui. Doar un regiment de infanterie se revoltă; sergenții își arestează ofițerii și, împreună cu grupuri de marinari și civili înarmați, se întăresc în Rotonda care domina orașul, actuala Piață Pombal. Armata guvernamentală atacă de mai multe ori piața, fără să izbutească să o cucerească. Artileria bombardează centrele insurecte de la gară și castelul S. Jorge. Revoluționarii ar fi depus poate armele dacă Machado dos Santos
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
înmormîntarea amiralului Reis, - șef de insurecție care-și găsise moartea într-un chip misterios în noaptea de 3 spre 4 octombrie -, discursurile încep în plină amiază și se continuă la lumina făcliilor. Apar, apoi, martirii revoluției. Toți se bătuseră la "Rotondă", toți complotaseră, toți fuseseră persecutați - și toți cereau acum, în ziua biruinții, posturi și măriri. Sunt trimiși în străinătate - miniștri și însărcinați cu afaceri - gazetarii, pamfletarii și scriitorii revoluționari; Joîo Chagas la Paris, Guerra Junqueiro la Berna, Bernardino Machado la
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
care-și cer recompensa. "Zi și noapte ministerele sunt tixite de pretendenți care-și povestesc serviciile pe care le-au prestat și martirajul atroce pe care l-au suferit. Se grămădesc munți de petiții, și toți s-au bătut la Rotondă... Lista apărătorilor autentici ai încercărilor republicane ar fi dat un număr de două ori mai mare ca al populației Portugaliei... În ziarele din Lisabona și provincie apar neîntrerupt scrisori în care eroi ignorați și martiri uitați își dau la lumină
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
În ziarele din Lisabona și provincie apar neîntrerupt scrisori în care eroi ignorați și martiri uitați își dau la lumină autobiografia și cer Guvernului Republicii să nu-i uite" (Fialho d'Almeida). Un scriitor își amintește: "Numărul de eroi de la Rotondă care mi s-au prezentat!!! Petițiile cu foi de serviciu în partidul republican! Unii se prezentau blânzi, alții veneau furioși, strigând împotriva nedreptății de a nu fi luați în seamă..." (Joaquim Leitîo). Afonso Costa împănează posturile Ministerului de Justiție și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
savant și integru. Sidonio Paes organizează lovitura de stat, luând el însuși conducerea conjurației grupului unionist și pregătind revoluția în mai multe regimente din capitală. În după amiaza de 5 decembrie 1917 își îmbracă uniforma militară și așteaptă, calm, la "Rotondă", semnalul insurecției, care trebuia să înceapă la școala de cadeți. Lupta durează trei zile și se sfârșește printr-o victorie totală a lui Sidonio Paes: Președintele - Bernardino Machado - e silit să-și semneze demisia. Afonso Costa e condus pe bordul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Am la mine cele trebuincioase pentru ras..." (Costa, ca toți revoluționarii portughezi, purta barbă). Rămâne totuși arestat - și i se dă numărul 3307. Șapte ani după instaurarea republicii, regimul se prăbușește tot printr-o sângeroasă luptă de stradă, începută la "Rotondă". VI. DICTATURA LUI SIDONIO PAES După triumful de la Rotondă, maiorul de artilerie și matematicianul Sidonio Paes se trezește într-o situație destul de curioasă. Pusese la cale conjurația militară, ca să răstoarne dictatura lui Afonso Costa și a "furnicii albe", dictatură care
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
toți revoluționarii portughezi, purta barbă). Rămâne totuși arestat - și i se dă numărul 3307. Șapte ani după instaurarea republicii, regimul se prăbușește tot printr-o sângeroasă luptă de stradă, începută la "Rotondă". VI. DICTATURA LUI SIDONIO PAES După triumful de la Rotondă, maiorul de artilerie și matematicianul Sidonio Paes se trezește într-o situație destul de curioasă. Pusese la cale conjurația militară, ca să răstoarne dictatura lui Afonso Costa și a "furnicii albe", dictatură care ridicase împotrivă-i toate grupările politice și o bună
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
depărtat și senin al matematicianului, prin eleganța cu care înaintează pe calul lui alb. Dă dovadă de un sânge rece și de un spirit de hotărâre, care electrizează trupele în dimineața de 5 decembrie. Când, o lună după victoria de la Rotondă, marinarii se revoltă (8 ianuarie 1918) și crucișătorul rebel Vasco de Gama se pregătește să bombardeze Lisabona, Sidonio nu numai că ia personal conducerea operațiunilor, rămânând tot timpul în linia întîia, dar dirijează el însuși tirul artileriei de la castelul San
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Centrul rezistenței democratice se află la Paris, Rue Cadet, sediul Lojii Masonice portugheze. De aici, din Rue Cadet, pornesc ordinele. Adversarii regimului cred că Sidonio ar putea fi înlăturat printr-o mișcare populară, - o grevă generală urmată de insurecție la Rotondă, rebeliunea marinarilor etc. Dar nici una din vechile metode revoluționare nu izbutesc să înlăture "decembrismul". Cu toate eșecurile în politica internă, cu toate dificultățile externe, cu toate calamitățile celui de al patrulea an de război european, Sidonio se menține încă la
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]