25,920 matches
-
Maraini - muza de care scriitorul a fost legat poate prin cea mai constantă și mai profundă tandrețe. Asociația a adunat și a prezentat publicului o serie deosebit de bogată de documente și de mărturii: extracte din corespondența cu prietenii și cu rudele; edițiile princeps ale romanelor sale, unele însoțite și de cronici din presa vremii sau de pasaje din comentariile autorului; volume primite de Moravia de la diferiți scriitori, ale căror dedicații țes o fascinantă rețea de prietenie și de intimitate între mari
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
părerea că Ion Nistor sporește imaginea istoricului literar clasic din școala călinesciană. Profesional, el a trăit fericit printre cărți și manuscrise, căci rigoarea afișată În studiile sale deconspiră pe critic, dialectolog, lingvist (vezi recuperarea incontestabilă a lui George Acsinteanu - o rudă nu prea Îndepărtată a colegului Ion Nistor.). Stilisticianul se vede În conservarea admirabilă a sensurilor proprii din lexicul folosit - dezinvolt, fără inhibiții și retorică facilă. Cu toată activitatea lui editorială, Ion Nistor (născut la 1 octombrie 1937) a avut timp
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
după cum o spune și Biblia, este de 70 de ani. Că după aceea Încep necazurile. Ea nu se teme să rămână cu trupul soțului singură. Face asta de aproape un an, de când acesta nu mai putea vorbi. Este supărată pe rude că n-o lasă În pace. Este surprinsă de câtă lume a cunoscut pe soțul ei, lume care vine la morga, care se roagă Îl priveghează. Nu știe cine dintre cei cu care trăiește de peste 13 ani a organizat că
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
invocarea unui amestec al puterilor demonice“ (cf. Mihai Coman). Și: “Cel de-al doilea tip de strigoi este strigoiul mort, omologul vampirului din cultura occidentală, care, mort fiind, Își poate părăsi mormântul, În general cu scopul de a suge sângele rudelor mai apropiate sau al altor persoane. Există numeroase cazuri În care pricoliciul este Încadrat aici, superstiția afirmând că acest strigoi mort se poate transforma În lup. De fapt, este vorba, În majoritatea cazurilor, de un pricolici sau un strigoi viu
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
inovația nefiind, de altfel, punctul forte al Mariei Marian. Miza povestirilor din Arlechinul cade mai degrabă pe conținut decât pe stil. Putem citi mici istorii de viață, în dimensiunile ei cele mai pământene. Un tânăr orfan află adevărul dureros despre rudele sale și vrea să pună lucrurile în ordine, cum crede el că se cuvine. Așa că, în final, își omoară bunica, pe care o consideră vinovată de declinul familiei. Sfârșitul (și nu numai, din păcate) e schematic, personajul principal acționează sub
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
pe Mirabelle lui Gunnar, vecinul ei. "Dragă prietene, ai rămas singur. }i-ar prinde bine să ai un suflet în casă" - îi spusese, și Gunnar a acceptat. Cu trei luni în urmă, Birgitta, soția lui, murise. Era, într-adevăr, singur. Rudele, câte îi mai rămăseseră - doi veri - trăiau foarte departe, dincolo de Cercul Polar. Imaginează-ți două odăițe la etajul 5 1/2 într-un bloc înconjurat de brazi. Dacă în cămăruțele astea vei înghesui niște canapele și fotolii grele, două dulapuri
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
lui nu era deloc interesant: fișete, rafturi, seifuri masive. Toate conțineau același lucru - dosare. Mai mici ori mai voluminoase, mai îngălbenite de vreme sau noi-nouțe. Unele erau stinghere, altele se așezaseră în impozante bibliorafturi, probabil așa cum se rânduiesc pe ulițe rudele de la țară, având, credea el, legături între ele. Nu-l năpădise niciodată curiozitatea să se uite prin ele, să le citească dând filă după filă, urmând înscrisuri după înscrisuri, istorii după istorii. Nu i se interzisese niciodată să le citească
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
22 de ani, să țin minte, într-o clasă plină de fete frumoase, tocmai pe aceea care urma să fie soția bătrâneții mele? Chiar de va fi fost o fantasmă, ea e binevenită! Ultima își amintea bine de Soror, niște rude de-ale ei locuiau (sau urmau să locuiască) chiar pe strada noastră din Apărătorii Patriei. Convorbirile între Paris și București au abordat rapid proiectul conjugal. Dar cu ce altceva un sexagenar, trăind singur de vreo 14 ani, o poate face
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
Le Nir i-a tradus În franceză pe N. Steinhardt, A. Buzura, N. Manea, G. Adamesteanu, F. Ilis și alți români, fiind decorată de statul român cu Ordinul Meritul Cultural În grad de Comandor. Prin recăsătoria tatălui meu, am devenit rudă și cu faimoasa mezzo-soprană Viorica Cortez a cărei carieră a făcut obiectul unei cărți. Copil fiind, am stat pe genunchii lui Corneliu Zelea Codreanu, care sa Întâmplat să fie coleg de bancă cu tatăl meu pe vremea când amândoi erau
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
suflu De dincolo de moarte; Ies din străfund epave, Pe literele-valuri, Care-ți inundă mintea... Ce naufragiu poate Să fie o lectură! Cuvintele îți pradă Averea, ca pirații, Lăsându-te la capăt Sub geamandura umbrei, Unde îți uiți de nume, De rude și de țintă, Rămâne carapacea în care-și fac culcușul Făpturi fără de crustă, Labile, ideale... Iar dincolo de malul Celei din urmă pagini, Nu dai nicicum de calea întoarcerii acasă, Ci singur, ca Ulise, Mai răsfoiești o mare. Sfârșit de septembrie
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
cei prezenți la acel eveniment. A fost eliberat din detenție împreună cu mulți alți deținuți politici în urmă Decretului de grațiere din anul 1964. În anul următor, 1965, s-a căsătorit cu Marica Caramihai, reușind să emigreze în Statele Unite cu ajutorul unei rude a soției sale. Stabilindu-se la New-York, unde a fost ales președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici, Zahu Până a desfășurat o intensă activitate jurnalistică la câteva publicații de limbă română din Exil, printre care menționam Revista de Cultură și
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Înainte ca Eminescu să fie adus la bolnița mânăstirească din același târg). Ca tânără boieroaică moldavă soția Rectorului Universității, probabil cea mai importantă funcție științifică și culturală din fosta capitală a Moldovei! Veronica petrecea multe zile În plimbări, fie pe la rude și cunoscuți, fie pe la mânăstiri fie pe la căsuțele lăsate de ea În urmă. O casă cu cerdac, grădină și pian nu poate fi o chilie mânăstirească, deci rămâne foarte probabilă Întâlnirea celor doi Îndrăgostiți la Târgu Neamț poate chiar În
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
sfârșit prin certuri repetate, culminând cu un divorț; și, la sfârșitul acestei implacabile vieți sortite permanentei ancorări În mediocritate, cunosc moartea Însoțită Întotdeauna de suferință, ori sfârșitul celor dragi, la care asistă fără să poată face nimic, fără ca măcar să informeze rudele despre adevărata stare a sănătății celui de pe patul de spital, așa cum se Întâmplă, de exemplu, În Vară-primăvară. Pentru toate personajele prozelor scurte ale autoarei, cerul este Întotdeauna cenușiu, primăvara este mohorâtă și Înnorată, iar vara izbucnește dintr-odată, cu o
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
Ei, reluată de el și apoi, spre final, nelămuririlor Ei răspunsându-i glasul ei și abia apoi el. La același capitol al plusurilor aș semnala și existența unor planuri multiple, valorificarea potențialului melodramei, dar și al pamfletului (intervențiile siluetelor caricaturale ale rudelor Ei), infuzia de comic menită a potența dramatismul, dar și a conferi o imagine netrucată asupra realității meschine. Și ca În cazul oricărei fotografii, când negativul păstrează imaginea inversă a culorilor pe care le va reda albul hârtiei, aceeași memorie
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
pe la case, rostind uraturi de bun augur și primind în schimb daruri, unele cu caracter simbolic, colăci, fructe sau bani. Noaptea, alaiul plugușorului este amplificat de cetele de feciori care umblă pe la casele unde sunt fete de măritat sau pe la rude. Odată cu seară, parada mascaților, desfășurată inițial în fața mulțimii adunate în centrul satului, se transferă pe la casele gospodarilor. Îmbrăcați în costume de o inegalabila fantezie, întruchipând cele mai bizare creaturi mitologice, mașcații, însoțiți de muzicanți și numeroși curioși, incep a umple
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
ai existenței sale, „berea” avea loc la căminul cultural, în localul școlii și, uneori, la cârciuma satului. Fetele, îmbrăcate într-o ținută deosebită, veneau însoțite de mame sau, dacă această eră decedată, de o soră mai mare sau o altă rudă apropiată. Cele care veneau neînsoțite la „bere” erau prost văzute în lumea satului, ele fiind considerate de o moralitate îndoielnică. Fetele erau întâmpinate de către calfa și ceilalți feciori, erau invitate în casă și erau servite cu băutură. La un moment
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
000 de români, cifra neoficială fiind de peste 100.000. Cauzele pentru care acești români sunt nevoiți (sau doresc) să trăiască printre străini, departe de țara în care s-au născut, de locurile unde au crescut și s-au educat, de rudele lor rămase acasă, sunt multiple. Unii dintre românii din diaspora au fost forțați să fugă de frica securității, care-i urmărea pentru ideile lor politice (adevărații refugiați politici!) sau pentru convingerile lor religioase, alții au fost nevoiți să muncească în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
această crimă (s-a aflat, după câteva ore, de la câteva țigănci aflate întâmplător la șosea în dimineaza aceea). Amplasamentul monumentului funerar, nu „în curte” (!), ci chiar în intersecția descrisă, dovedește cu certitudine locul real al execuției. Pe mine personal, ca rudă directă, mă doare această constatare, faptul că lucrările unor oameni cu responsabilități uriașe față de acest popor urgisit, includ astfel de erori. În primul moment m-am gândit că poate nu Dl. Romulus Rusan a redactat respectivă lucrare, poate că dânsul
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
în martie 1949 (unul fiind partizan în munți, celălalt oferind doar sprijin logistic, fiind și mult mai vârstnic). O astfel de conferința am ținut și la 7 mai 2014, la Târgoviște, iar pe afișul de semnalare a evenimentului apar chipurile rudelor mele, preotul profesor Gheorghe Cotenescu și TRAIAN MARINESCU GEAGU, personalități cu „pedepse” și cu roluri diferite avute în cadrul grupării „Haiducii Muscelului”. Din nefericire, evenimentul nu a avut o reflectare la nivel național, dovedindu-mi încă o dată superficialitatea de care dă
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
mult succes în continuare Fundației Alianță Civică și tuturor celor implicați în exemplarul proiect care se dovedește a fi Memorialul de la Sighet. Și, bineînțeles, o diversificare și o verificare mai atentă a surselor de informații, apelând în primul rând la rudele în viață ale foștilor deținuți politici și ale persoanelor asasinate de regimurile totalitare ce au afectat mai multe generații de Români. Cu respect, Radu Petrescu-Muscel (pseudonim literar pentru Ion-Gheorghe Petrescu)
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
că ei promovează cu abilitate diverse defaimări la adresa persoanelor care nu le convin... Dar nu aceasta ne interesează, ci faptul cum promovează ei cultura, sau poate o ambalează doar? Rămâne de văzut. Trist că nu a fost lumea, în afară de câteva rude și câțiva cunoscuți. Au avut de pierdut spectatorii care nu au fost prezenți, or concertul a fost bogat, cu piese variate, selectate de solist și de către Filarmonică. Tânărul solist Dumitru Caulea s-a născut într-o familie de cântăreți. Bunelul
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
unui al doilea concert în România mă încântă. Între timp am participat la o sesiune de cursuri de vindecare pe metoda Acutonics, ținute la București, iar colegii mei mi-au devenit foarte apropiați, aproape că-i simt ca pe niște rude. Simt că mi-am găsit o a doua familie în România. Iar una dintre surorile mele va organiza concertul din noiembrie. Andreea Făgăraș, prin compania ei, Ama Events. Voi reveni și pentru o serie de seminarii referitoare la terapia cu
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
România să realizeze o fotografii, cu ochii închiși și cu o foaie de hârtie A4 pe care să scrie răspunsul la întrebarea “ Ce ți-ar lipsi dacă nu ai vedea?”. Participanții la provocare vor nominaliza la rândul lor prietenii și rudele, iar toate fotografiile vor fi trimise la adresa de e-mail office@salveazaoinima.ro și vor fi postate pe paginile personale de Facebook și pe pagina oficială a Asociației “Salvează o inimă”. În rețelele de socializare, cei care participă la această provocare
APEL UMANITAR! Românii sunt provocați să răspundă la întrebarea “Ce ți-ar lipsi dacă nu ai vedea?” [Corola-blog/BlogPost/93999_a_95291]
-
telefon în Mariah, Helmand, o regiune pe care SUA o bombardase și reconstruia drumurile, liniile de telefon și școlile. Ea a fost în această regiune în tot acest timp, unchiul ei dandu-mi adresa greșită. Darya trăia împreună cu 20 de rude ale soțului ei. Soțul ei împreună cu familia lui creșteau opiu, până ce americanii le-au confiscat fermele. Prima mea conversație cu Daria a fost foarte emoționantă, ca și cum aș fi cunoscut-o în toți acești ani cât a fost dispărută, nemai auzind
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
și Filozofie, după absolvirea cărora funcționează ca profesor la Pomârla, o localitate din județul Botoșani. La începutul lui 1917, pornit în căutarea numeroasei sale familii (era al patrulea copil din treisprezece), refugiată din Ardeal, ia drumul Iașului, apoi al Chișinăului. Rudele nu și le găsește, în schimb, luat de val, ajunge în februarie la Petrograd, unde asistă la începutul revoluției bolșevice, după care se întoarce în Basarabia unde pune umărul la înfăptuirea unirii provinciei cu restul țării. Odiseea familiei sale (aflată
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]