288 matches
-
trapez și cu cel trapezoid; - internă, concavă pentru articularea cu semilunarul și cu capul osului mare. Fețele nearticulare sunt: - externă ce prezintă tuberculul scafoidului pe care se fixează ligamentul lateral extern al articulației pumnului; - anterioară; - posterioară sub forma unui șanț rugos cu traiect oblic în jos și extern. SEMILUNARUL Semilunarul prezintă o formă de semilună cu 2 fețe nearticulare (anterioară, convexă și posterioară, plană) și 4 fețe articulare: - superioară, concavă ce se articulează cu osul radius; - inferioară, concavă ce participă la
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a cubitusului; - inferioară, concavă se articulează cu osul cu cârlig; - externă, plană realizează articularea cu osul semilunar; - antero-internă se articulează cu piziformul. Fețele nearticulare sunt: - posterioară - la acest nivel se descrie creasta piramidalului, inferior față de creastă este tuberculul piramidal; - anterioară rugoasă, alungită de sus în jos și din anterior spre interior. PIZIFORMUL Piziformul este un os mic care prezintă: - extremitate superioară; - extremitate inferioară; - față posterioară ce se articulează cu piramidalul; - față externă pe care se pune în evidență șanțul longitudinal ce
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
sunt: - una superioară, concavă pentru osul scafoid; - una inferioară, concavă pentru primul metacarpian; - una internă, plană pentru articularea cu osul mare; - una externă, concavă pentru articularea cu osul trapez. Fețele nearticulare sunt una anterioară, palmară și una posterioară, dorsală ambele rugoase. OSUL MARE Osul mare are trei porțiuni: un cap, un gât, un corp. În partea posterioară și internă a corpului se descrie apofiza osului mare prin intermediul căreia se realizează articularea cu cel de al patrulea metacarpian. Fețele articulare ala osului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pentru bandelete cu aceeași denumire; - suprafața pectineală, pe care se inseră mușchiul pectineu; - creasta pectineală delimitează suprafața pectineală și este în același timp și o continuare a linei nenumite; - în vârful suprafeței pectineale se pune în evidență spina pubisului; - suprafață rugoasă pentru inserția mușchilor: drept abdominal și piramidal. Marginea posterioară prezintă: - spina iliacă postero-superioară ; - șanțul fără nume; - spina iliacă postero-inferioară; - marea scobitură ischiatică; - mica spină ischiatică pe care se inseră ligamentul sacro-iliac, mușchii gemeni superior și ridicător anal; - tuberozitatea ischiatică este
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ROTULA (PATELLA) Rotula este un os scurt, turtit în sens antero-posterior, pereche, situat în tendonul mușchiului cvadriceps femural. Patela prezintă pentru descrierea anatomică: o bază, orientată în sus; un vârf, ce privește în jos și două fețe: una anterioară, convexă, rugoasă și una posterioară. Fața posterioară este împărțită de o linie transversală care trece la nivelul unirii a ¼ inferioară cu superioare în două porțiuni: - una inferioară, rugoasă care vine în raport cu pachetul celulo-adipos care o separă de sinoviala articulației genunchiului; - alta superioară
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
în sus; un vârf, ce privește în jos și două fețe: una anterioară, convexă, rugoasă și una posterioară. Fața posterioară este împărțită de o linie transversală care trece la nivelul unirii a ¼ inferioară cu superioare în două porțiuni: - una inferioară, rugoasă care vine în raport cu pachetul celulo-adipos care o separă de sinoviala articulației genunchiului; - alta superioară, articulară ce reprezintă mulajul invers a trohleei femurale. Această porțiune prezintă în partea ei mijlocie o creastă verticală ce corespunde gâtului trohleei femurale, iar lateral două
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
află creasta interosoasă care subîmparte această față într-o porțiune: * orientată spre anterior, pe care se inseră mușchiul extensor comun al degetelor, peronier anterior, extensorul propriu al degetului mare; * orientată spre posterior, pe care se găsește gambierul posterior; - posterioară, convexă, rugoasă pe care se inseră flexorul propriu al degetului mare. Marginile corpului peroneului sunt: - anterioară (creasta peroneului) se bifurcă în partea inferioară; a fost descrisă la fața laterală; - internă ascuțită pe care se inseră mușchiul gambier posterior și septul fibros ce
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
osul; - un vârf, împărțit în doi tuberculi de către un șanț în care se inseră ligamentul peroneo-calcanean; - față postero-externă, sub forma unui șanț prin - care alunecă tendoanele mușchilor peronieri; - față laterală, cutanată; - față medială, care prezintă de sus în jos: * suprafață rugoasă pentru inserția ligamentelor tibio-peroniere; * fațetă articulară pentru articularea cu extremitatea inferioară a tibiei și cu fața externă a astragalului; * posterior față de suprafața articulară se observă o excavație profundă - fosa maleolei laterale - în care se inseră ligamentul peroneo-astragalian; - margine anterioară pe
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
sub astragal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alungit în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă neregulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2/3 anterioare, cu astragalul, iar în 1/3 posterioară devine rugoasă și se află în contact cu tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: * tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al degetului mare; * tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul degetului mic; * tuberozitatea anterioară: pe
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din regiunea posterioară a gambei spre regiunea plantară; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului; - fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. CUBOIDUL Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor 2 metatarsiene, scafoidului și ultimului cuneiform. Fața superioară este plană și este acoperită de mușchiul pedios. Fața inferioară prezintă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pedios. Fața inferioară prezintă tuberozitatea sau creasta cuboidului pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte această față în două porțiuni: - una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; - alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața posterioară servește pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu tegumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de cei trei mușchi destinați policelui: extensor lung și scurt, lung abductor. Din nervul radial prin ramura sa profundă. Acțiunea: 1. extensor al mâinii pe antebraț, 2. abductor al mâinii. MUȘCHIUL SUPINATOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - epicondilul humeral lateral. Fața laterală și anterioară a 1/3 proximale a radiusului Cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Din nervul radial prin ramura
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
articolului de față în momentul când zorii se luptau cu noaptea, clipa cea mai întunecată a zilei. Am avut o viziune. Mă aflam sub bolta unui arbore imens, ce acoperea tot cerul. Crengile porneau dintr-un trunchi nevăzut, fixe și rugoase, dar diafane ca brațele unei vietăți marine. Fiecare frunză era o membrană acustică, un difuzor prin care se revărsa muzica. Fragmente din Concertul pentru pian nr. 16 (mă răsfățasem în seara precedentă cu Mozart transpus pe disc de Philarmonia & Derek
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
capul pe spate, fără să uite, însă, a-i face pe obraz cu genele în clipăt un roi de „fluturi” palpebrali, i-o vârî fără preaviz în lacoma fantă stacojie ca pe un membru în erecție, dârz, lubrefiat, dar vag rugos, precum radula unui melc (un vaginula strubelii, de pildă), cu care, de-ar fi fost mai lung(ă), i-ar fi atins, în treacăt, omușorul, făcând-o, poate, să icnească, în timp ce dreapta-i desfăcuse corsajul și, apoi, sutienul, făcând naveta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
cu limba-i însăși, tot franceză, dintre tot mai umedele-i coapse și fanta lacomă pubiană, eliberată pe de-a-ntregul de șnurul pudicilor tanga, în care limba-i stacojie pătrunse ca un membru dârz, erect și foarte lubrefiat, cu toate că puțin rugos, precum radula unui melc (un vaginula seychelensis, paregzamplă), cu care-i leorpăia, domol, în du-te-vino, omușorul, făcând-o să leșine-n valuri, în timp ce dreapta-i desfăcuse corsajul și, apoi, sutienul, survolându-i, ca o parapantă sau ca un lin curent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
-o să leșine-n valuri, în timp ce stânga-i desfăcuse propriul corsaj, apoi sutienul, lăsându-i gol unul din sânii cu gust, în vârf, ușor salin. De-ar fi fost scoasă, în momentul acela de extaz sublim, la tabla neagră și rugoasă, studenta eminentă Aron Nora s-ar fi apucat să facă schema unei poezii în metru sapphic, — nu fără următoarea inovație: în lăuntrul fiecărui semicerc marcând silabele neaccentuate scurte, era punctat, cu cretă frez, câte un fraged bumb minuscul. (Continuarea în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
cromatinei interfazice oarecum similar celulei B active, spre deosebire de celula T inactivă, în care heterocromatina este dispusă în sfera nucleului într- o configurație de rețea fibroasă grosieră, așa cum se prezintă în imaginea din A. Celula T activă are un reticul endoplasmic rugos relativ redus, dar este plină cu ribozomi neasociați. Cele trei tipuri de celule sunt prezentate la aceeași mărire (după Dorothy Bucker,Flanklin ( A), Carlo Gross (B) și Stefanello de Petris (C), din Albertis și colab., 1994). În figura 1.2
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
însă creează turbulențe mari și sunt mai trombogenice decât valvele biologice. Majoritatea sistemelor de asistare ventriculară și inimile artificiale totale necesită anticoagulare cronică. Cel mai folosit material pentru suprafețele de pompare este poliuretanul segmentat. Suprafețele interne pot fi netede sau rugoase, pentru ambele scopul fiind reducerea trombogenității. Suprafețele netede sunt tromborezistente prin menținerea unui flux accelerat. Suprafețele rugoase determină formarea rapidă a unui strat de proteine ce favorizează creșterea. Depozitarea proteinelor plasmatice pe suprafețele bioprostetice este un proces dinamic, iar compoziția
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
inimile artificiale totale necesită anticoagulare cronică. Cel mai folosit material pentru suprafețele de pompare este poliuretanul segmentat. Suprafețele interne pot fi netede sau rugoase, pentru ambele scopul fiind reducerea trombogenității. Suprafețele netede sunt tromborezistente prin menținerea unui flux accelerat. Suprafețele rugoase determină formarea rapidă a unui strat de proteine ce favorizează creșterea. Depozitarea proteinelor plasmatice pe suprafețele bioprostetice este un proces dinamic, iar compoziția acestui strat este foarte variabilă în diferite momente după implantare. Tratarea interfeței sânge-biomaterial cu albumină sau gelatină
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
strat este foarte variabilă în diferite momente după implantare. Tratarea interfeței sânge-biomaterial cu albumină sau gelatină este o metodă de a atenua interacțiunea între sânge și suprafața internă a sistemului. Există dovezi că celulele care colonizează stratul proteic de pe suprafața rugoasă a pompelor și canulelor exprimă molecule de suprafață similare celulelor endoteliale și se dezvoltă pe întreaga suprafață, atât metalică cât și de plastic. Proprietățile lor funcționale au implicații deosebite din punct de vedere imunologic și trombogenic [1]. SISTEME PULSATILE EXTRACORPOREALE
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
regulată sau nodulară, nu totdeauna sensibilă, cu margine ascuțită la cirotici, consistență dură, cartilaginoasă. La palpare se poate simți o frecătură pe aria hepatică, determinată de invadarea capsulei și perihepatită, iar la auscultație se poate evidenția un suflu arterial sistolic, rugos, produs prin arterializarea tumorii, creșterea fluxului sangvin și neregularitatea calibrului vaselor intrahepatice, determinată de compresiunea prin noduli tumorali [26,27]. Configurația clinică diferă însă în funcție de prezența sau absența unei boli hepatice de fond. CHC se dezvoltă în peste 80-90% dintre
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
anterioară mușchii mare dințat, angular și romboid. Marginea superioară (cervicală) (margo superior) este subțire, prezintăincizura coracoidă, prin care trece nervul suprascapular și pe ea se inseră mușchiul omohioidian. Marginea externă (axilară sau laterală) (margo lateralis) este groasă prezentând superior fațeta rugoasă triunghiulară pentru inserția tendonului lungii porțiuni a mușchiului triceps brahial. La nivelul unghiului superior intern (angulus superior) se realizează inserția mușchiului angular. Pe unghiul inferior (angulus inferior) al omoplatului se realizează inserțiile mușchilor: subscapular, mare rotund, fasciculul inferior al marelui
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de un șanț prin care trece tendonul flexorului propriu a\ deaetului mare și flexorul comun al degetelor; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului -fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. 1. Tuberozitatea falangei distale 2. Falanga distală 3. Capul falangan 4. Corpul falangan 5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pedios. Fața inferioară prezintă tuberozitatea sau creasta cuboidului pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte acestă față în două porțiuni: -una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; -alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața posterioară servește pentru articularea cu calcaneul. Fața anterioară este împărțită în două porțiuni care se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu teaumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
distal este încrucișat de cei trei mușchi destinați policelui: extensor lung și scurt, lung abductor. Acțiunea: - extensor al mâinii pe antebraț, - abductor al mâinii. Inervația este realizată de nervul radial prin ramura sa profundă. MUȘCHIUL SUPINATOR (m. supmton Origine: - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - ligamentul colateral radial, - ligamentul inelar, - epicondilul humeral lateral. Inserția terminală: - supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]