462 matches
-
generoși scriitori, le sunt recunoscător și astăzi. După cum le sunt recunoscător și celor care au contribuit, peste ani și decenii, fie la receptarea scrierilor mele, fie la difuzarea lor în alte spații culturale (Valeriu Anania, Virgil Nemoianu, Marian Popa, Alexandru Ruja, Cornel Ungureanu, Cezarina Adamescu, Andrés Sánchez Robayna, Coriolano González Montañez, Rosa Lentini, Mónica Delia Pereiras, Fernando Sabido Sánchez, Jaime Siles ș.a.). NO: Ați transpus în versuri Psalmii, Proverbele, Ecclesiastul, Rugăciunea regelui Manase... Cu ce scop ați versificat aceste texte biblice
POEZIE ŞI METAFIZICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372342_a_373671]
-
Și face treabă bună cu “micromegul“ lui albastru. Afirma prima Președintă a femeilor, aranjându-și cochetă cu mână pălăria ei mare, albă, cu flori roz. Apoi scoase din poșetă rujul și o mică oglinjoară cât palama și discret începe a se rujă. - Aici există o mică problemă, sau mai degrabă o dilemă încă nedezlegată: de genealogie continuă, sau de geriatrie neagră încrucișată cu o microbiologie scabroasă pe care ori eu nu o știu ori nu pot să o înțeleg. Eu nu cred
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
pic gelos! se amuză ea, dispărând în bucătărie. Cum o vrei? Se referă la cum vreau cafeua, dar mă prefac că nu înțeleg. - Ca data trecută!! O aud chicotind înveselită. - Bine. Cât întârzâie acolo se spală pe față și se rujează. Lasă ceașca pe masă fără să mă privească. - Vrei să-mi spui ceva ce nu știu? - Tu știi întodeauna totul! continui în același registru. Cum îți spuneam adineauri, voiam doar să te văd! - Atunci am să-ți spun eu ceva
DRUMUL APELOR, 20 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376320_a_377649]
-
nr. 1634 din 22 iunie 2015. mă strânge de mână și du-mă departe pe străzile-nguste cu iederă-n praguri cu flori la ferestre și vânturi bacante cu vieți divorțate de ternele ganguri mă poartă-n iluzii cu buze rujate cu fața râzândă de-atâta candoare cu unghii făcute pleoape fardate o forfotă blândă topită-n culoare să-mbrac o poveste cu vise-nsetate să-i torn pe șuvițe tot praful din stele să uit că-s setată s-adorm
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU Autor: Daniel Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvinte noi în cadrul dialectului carpatic (în cazul
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvinte noi în cadrul dialectului carpatic (în cazul de față fiind vorba despre dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja. Am remarcat existența atât
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja. Am remarcat existența atât a derivării cu prefixe, cât și a derivării cu sufixe. Prefixul bi- este utilizat frecvent atunci când nu există un termen care să reprezinte un antonim. Trebuie reținut faptul că pentru a forma noul cuvânt avem nevoie
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja întâlnim, rareori, si sufixul -(i)mo (numai la trei substantive consemnate: phućimo "întrebare" - o dată îl dă că varianta pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul că acest sufix este specific
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor abstracte se formează cu ajutorul desinenței de plural a substantivelor masculine și feminine -e de la cazul Nominativ: sg. ćälibo "plăcere">pl.
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
caltaboși" <buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv, având sensul de "persoană degradata". Un alt termen care a primit o altă valoare gramaticala este biźuźo "necurat". Pe lângă faptul că acesta a suferit derivarea cu prefixul negativ
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
elementelor componente ale unor cuvinte străine. Analiza poveștii O bitango thaj e Ruźa-Ruźalina, a scos la iveală multe construcții calchiate. După cum se poate observa mai jos, elemente ale expresiilor românești se regăsesc și în expresiile rrome ardelenești consemnate de Alexandru Ruja: bi te maj aćhél po gîndurea "fără să mai stea pe gânduri"; kana hâș lénge e lúmä maj drágo "când le era lumea mai dragă"; pe sar na hâș p-odä vrämä "cum nu a mai fost în acea vreme"; näj
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
kidea pe sar phenélpes "așa cum se spune"; na hâș destúl (dósta) "n-a fost destul"; ande léskri lipsa "în lipsa lui"; hálas mánge dragó "mi-era drag". Se observă că cele mai multe prepoziții românești sunt preluate și în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Acestea intra în combinație cu structuri formate în interiorul limbii rromani, dar care traduc elemente din expresii românești consacrate, unele dintre acestea având chiar caracter mitologic. Exemplele următoare sunt ilustrative în acest sens: kaj po kham daśtik dikhes, ta pe lește
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
Universității din București. Sărau, Gheorghe 2008, Curs practic de limbă rromani pentru toți, Editura Sigma, București. Sărau, Gheorghe 2009, Structuri ale limbii rromani, Editura Universității din București. Sărau, Gheorghe 2012, Dicționar român - rrom, Editura Sigma, București. Surse inedite: Corespondentele Alexandru Ruja - Gheorghe Sărau dintre anii 1995 și 2001. (sursă foto: din arhiva personală) Referință Bibliografica: Mijloace de îmbogățire a vocabularului întâlnite în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu / Daniel Samuel Petrila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
Sărau, Gheorghe 2012, Dicționar român - rrom, Editura Sigma, București. Surse inedite: Corespondentele Alexandru Ruja - Gheorghe Sărau dintre anii 1995 și 2001. (sursă foto: din arhiva personală) Referință Bibliografica: Mijloace de îmbogățire a vocabularului întâlnite în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu / Daniel Samuel Petrila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Samuel Petrila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
era! Săru’ mâna și mulțumesc mult pentru sfat! Apoi ieși glonț din birou, alergând la autogară să prindă mașina. Doamna Virginica a rămas cu gura căscată, nepricepând ce porumbel de aur i-a ieșit din gurița sa cu buze subțirele,rujate din gros cu roșu țipător. 6. Adieri cu gălbenele Mărășteanu habar n-avea de reacțiile oamenilor și nici nu-i păsa ce-i cloceau aceștia. El își urma interesele pas cu pas. S-a dus la Brăila, la doamna Virginica
S.R.L. AMARU-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373202_a_374531]
-
era! Săru’ mâna și mulțumesc mult pentru sfat! Apoi ieși glonț din birou, alergând la autogară să prindă mașina. Doamna Virginica a rămas cu gura căscată, nepricepând ce porumbel de aur i-a ieșit din gurița sa cu buze subțirele,rujate din gros cu roșu țipător. -va urma- Referință Bibliografică: S.R.L. AMARU-6 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1611, Anul V, 30 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
S.R.L. AMARU-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373202_a_374531]
-
ele, toate conturau un splendid portret feminin. Nu se alegea cât era natural și cât vopsit îi era părul, dar cocul era potrivit pentru statura și tenul ei. Zâmbea discret, afișând o dantură perfectă iar buzele ei groase, senzuale, erau rujate intens, poate chiar mai mult decât ar fi trebuit. Era îmbrăcată cu gust, având vestimentația potrivită pentru seară și vârsta ei, apreciată de Violeta a fi fost cam pe la 40 și ceva de ani. Într-o pauză, când Violeta s-
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
ochi are cearcăne proeminente. Și-a încălzit apă pe aragaz și s-a spălat îndelung aproape peste tot, cu toate ca seara făcuse un duș cu apă caldă de la centrală. După aceea s-a îmbrăcat cu desuurile cele mai fine, s-a rujat și s-a parfumat discret peste tot pe unde a crezut. Cu gândul dus la ziua ce o aștepta a luat în gură ceva frugal. S-a spălat pe dinți și, cu poșeta burdușită de toate actele trebuincioase, a ajuns
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
spui că te afli, pe bune, la Socola. Bărbații își expun burțile băgate în treninguri asortate la câte un cercel rătăcit în ureche sau la un tatuaj care le împopoțonează trupul. Mârlancele de ieri de la Pocreaca își etalează țoalele scumpe, rujându-se în văzul tuturor pentru a fi mai sexy decât țața lu’ăla, care e cur pictat. ‘’Când erai la mă-ta fată, ce căcat erai odată, și-acum doar o bășinuță, cu haznaua-n mașinuță’’. Gazda, îmbujorată la față de
BUMERANG – ONOMASTICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376166_a_377495]
-
doua carte, 265-268; Felea, Secțiuni, 266-273; Cristea, Un an, 259-262; Barbu, O ist., 436-438; Piru, Poezia, II, 497-501; Alexiu, Ideografii, 113-115; Iorgulescu, Scriitori, 54-56; Raicu, Practica scrisului, 378-382; Regman, Explorări, 223-226; Baltag, Polemos, 247-250; Poantă, Radiografii, I, 288-290, II, 55-62; Ruja, Valori, 164-166; Grigurcu, Poeți, 508-515; Munteanu, Jurnal, II, 170-180; Alboiu, Un poet, 202-204; Raicu, Contemporani, 164-177; Cristea, Faptul, 181-185; Ștefănescu, Jurnal, 211-212; Doinaș, Lectura, 250-253; Felea, Aspecte, II, 237-240, III, 127-131; Dobrescu, Foiletoane, II, 61-69; Iorgulescu, Critică, 70-73; Tomuș, Mișcarea
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
critic sprijinit pe concepte presocratice, „întemeiază adică o fenomenologie artistică pe un fundament ontologic. Asemănarea e, desigur, metaforică” (Radu G. Țeposu). SCRIERI: Emil Botta sau Despre frontierele inocenței, București, 1984. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Botta „necredinciosul”, RL, 1984, 9; Al. Ruja, „Emil Botta sau Despre frontierele inocenței”, O, 1984, 10; Al. Călinescu, Emil (Botta) și exegeții, CL, 1984, 5; Mircea Mihăieș, Autocritica, O, 1984, 38; Mircea Scarlat, Spectacolul tinereții dezlănțuite, AFT, 1984, 9; Gheorghe Grigurcu, „Emil Botta sau Despre frontierele inocenței
CRISTEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286501_a_287830]
-
, Lia (2.XII.1930, Nicolinț, Serbia), filolog și memorialistă. Este fiica Paraschivei (n. Ruja) și a lui Teodor A. Ciobanu, preot. Urmează școala primară în satul natal, apoi Liceul Român din Vârșeț și Școala Superioară de Pedagogie din Zrenjanin, secția limba și literatura română-limba și literatura sârbo-croată. Între 1957 și 1966 funcționează ca profesoară
MAGDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
-mă pe-o parte, / mă duc domol pe Dunăre în jos.” E, de asemenea, o poezie a elogiului țării și a invocării unor momente istorice, conturată uneori prin evocarea lucrurilor „simple, aparent banale, ce-și pot dezvălui [...] valoarea simbolică” (Al. Ruja). Există și o aplecare spre invocarea peisajului preferat, simțit ca teritoriu existențial. Lirica de acest tip, configurată în notația discretă, se înscrie în descendența tradiționalismului transilvănean, îndeosebi a lui Lucian Blaga, prin predilecția pentru satul arhaic, arhetipal, prin frecventarea simbolurilor
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
mizantropie, este o compoziție remarcabilă. O altă nuvelă, cu solid suport dramatic, e Nucul lui Odobac; frapează aici personaje dârze, de o energie aproape neverosimilă la delicatul G. Ilarie Chendi vorbea de „trăsături de bronz”, văzând în vânjoasa și înfocata Ruja „un soi de amazoană de la țară”. În optica bătrânului Toader Odobac, centenar, un nuc enorm de pe pământul său simbolizează ordinea moștenită. Natură posesivă, Ruja lui Cazacu, măritată cu Mitru Odobac, nepotul bătrânului, exprimă vederile ultimei generații, refractară rânduielilor date. În
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
neverosimilă la delicatul G. Ilarie Chendi vorbea de „trăsături de bronz”, văzând în vânjoasa și înfocata Ruja „un soi de amazoană de la țară”. În optica bătrânului Toader Odobac, centenar, un nuc enorm de pe pământul său simbolizează ordinea moștenită. Natură posesivă, Ruja lui Cazacu, măritată cu Mitru Odobac, nepotul bătrânului, exprimă vederile ultimei generații, refractară rânduielilor date. În conflict ireconciliabil, părțile nu acceptă nici un compromis; întocmai ca țăranii normanzi ai lui Maupassant, eroii lui G. rămân neclintiți pe pozițiile lor. Înalt, taciturn
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]