450 matches
-
Maricăi Filipescu, așa cum reiese din testamentul său, este colosală și cu prin de un număr important de sate și moșii care aparțin de generații patrimoniu lui Filipeștilor, adică moșiile de la Bucov, Filipești, Păpeni, Chiliani, Berilești, Cășcioarele, munți în Prahova, țigani, rumâni, scule. În schimb, Brezoianu a plecat din casa părintească „numai cu trupul“, după cum singur mărturisește în diata sa. Casa din București a trebuit s-o răscumpere de la ceilalți frați și pentru că se afla în ruină a cheltuit „mulți bani, făcând
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
antic și numele moderne a existat un intermediar *Brzava din care au putut deriva întîi forma romînească Bîrzava, apoi formele din celelalte limbi (în maghiară î romînesc a putut deveni u, e sau o, ca în fîrtat > fortat, bîrsan > bersan, rumîn > rumuny; forma modernă maghiară Berzava a trecut în celelalte limbi). Faptul că în afara Bîrzavei bănățene există și alte Bîrzave (care pot fi derivate din sl. brŭzŭ, „repede“ + sufixul -ava) sugerează adaptarea vechii Berzovia, de la stadiul la care ajunsese după sute
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etnic, au apărut și sensurile „iobag“, „soț“ și „creștin“, este consecința relațiilor sociale, familiale și religioase în care au trăit romînii: aservirea față de barbarii cuceritori, căsătoriile cu romani ale femeilor dace, creștinarea romînilor înaintea tuturor populațiilor înconjurătoare. Cît privește varianta rumîn, pe care unii o consideră singura autentică, populară (romîn fiind rezultatul intervenției etimologizante a Școlii Ardelene și a curentului latinist), trebuie menționat că în graiurile daco-romîne de est și în dialectul fărșerot al aromînei a circulat mereu forma romîn, așa cum
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fost numită la noi vecinie, identică cu aservirea, iar țăranii dependenți s-au numit vecini. Când textele documentelor au fost traduse din slavonă în limba română în Țara Românească Muntenia, termenul de vecin (suseaiol în slavonă) a fost tradus prin rumân (român), din care ar rezulta că termenul care desemna etnia era identic cu cel care definea dependența, aservirea. Folosirea termenului de „rumân” pentru vecin vine să confirme ideea că nu numai străinii, veniți în țară și așezați pe moșii, erau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
slavonă în limba română în Țara Românească Muntenia, termenul de vecin (suseaiol în slavonă) a fost tradus prin rumân (român), din care ar rezulta că termenul care desemna etnia era identic cu cel care definea dependența, aservirea. Folosirea termenului de „rumân” pentru vecin vine să confirme ideea că nu numai străinii, veniți în țară și așezați pe moșii, erau de drept, potrivit uzanțelor, vecini, așa cum s-a spus încă de Dimitrie Cantemir. Pentru Țară Românească Moldova, s-a păstrat termenul de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
satului cu ceilalți săteni. Când obștile au fost aservite prin daniile domnești către boieri și mănăstiri, foștii vecini din obște au ajuns vecini cu moșia boierească sau mănăstirească, desemnând starea de dependență personală - vecinia-rumânia față de proprietarii cu acte. Când vecinul, rumânul a fost legat de glie, când nu mai putea să se mute liber de pe o moșie pe alta, vecinia devine, pentru țăranul român, rămas cu amintirea libertății din obște, o cvasirobie, din care a fost scos prin reformele lui Constantin
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
impun obligatoriu diferențieri pentru a nu crea confuzii. Fără a ține seama de conținutul și sfera noțiunii țăran, s-a putut face confuzia între locuitorii satelor, între țăranul-țăran provenit din obștea țărănească liberă - o particularitate a feudalismului românesc - dependent, vecin- rumân, pe moșia titularului proprietății și alți locuitori ai satelor, răzeși - moșneni, numită impropriu țărănimea liberă; dar care, în fond, sunt purtători ai titlurilor colective de proprietate (stăpâni în indiviziune care puteau să-și lucreze singuri moșiile), care constituie la noi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sunteți decanul de vârstă al scriitorilor băcăuani, peste doar câteva zile urmând să rotunjiți nouă decenii de viață... ...da, așa e. Am văzut lumina zilei la 12 octombrie 1916, într-un sat de pe malurile Sabarului (Crovu Potlogi), veche așezare de rumâni de pe pământurile Brâncovenilor și Cantacuzinilor, în timpul primului război mondial, tatăl meu căzând în luptele de la Oituz. Să înțeleg că această întâmplare tragică v-a apropiat de Bacău? În Bacău m-au adus serviciul militar, războiul și, ulterior, numirea în învățământ
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
a României nu este nici politicianul reformator, nici negustorul - la distanță sau local -, nici meșteșugarul sau muncitorul industrial, ci țăranul român producător de cereale. În toate sistemele de organizare socială și politică și de infrastructură culturală a tuturor societăților, de la rumânul de pe moșia boierească sau răzeșul liber (din care cu atâta mândrie se revendica Ion Creangă), până la țăranul cooperator din societatea socialistă sau „capul de gospodărie” țărănească din societatea tranziției postcomuniste de astăzi. Nu ne place să recunoaștem, dar și în
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
neglijare a adevărului. Acum peste trei veacuri și jumătate Grigore Ureche vornicul scria în mod cu totul firesc în Letopisețul Țării Moldovei despre limba noastră moldovenească, urmînd cursul anilor, „pentru discălecatul țării [Moldovei] al doilea rînd“, dar făcea precizarea că „rumânii cîți se află lăcuitori în Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu de la un loc sîntu cu moldovenii și toți de la Rîm se trag“ <footnote Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ESPLA, București, 1958, p. 134. footnote> . În economia lucrării
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la Maramoroșu de la un loc sîntu cu moldovenii și toți de la Rîm se trag“ <footnote Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ESPLA, București, 1958, p. 134. footnote> . În economia lucrării sale, ocupîndu-se de cursul anilor din Țara Moldovei, observația despre unitatea rumânilor care se aflau lăcuitori în diverse țări era una de bun simț, care nu cerea argumente; moldovenesc nu însemna neromânesc. În același secol, logofătul Miron Costin scria De neamul moldovenilor, din ce țară au eșit strămoșii lor, avertizînd chiar din
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ori de pre Olt - olteani Măcar dară că și la istorii, și la graiul și streinilor, și in-de-sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume vechiu stă neclintit și înrădăcinat, rumân [s.n.], cum vedem. Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu întrebăm: «știi moldovenește?», ce «știi rumânește?», adecă rîmlenește, puțin nu iaste sțis romanițe, pre limba lătinească. Stă dară numele cel vechiu ca un temei neclătit [s.n.], deși adaog ori
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
că român este expresia folosirii neîntrerupte pe aceste teritorii a latinescului Romanus. Că la origine moldovean nu se opunea lui român aflăm chiar din Letopisețul Țării Moldovei, unde legenda descălecatului Moldovei, în varianta lui Simion Dascălul, se încheie cu „lățirea rumânilor“ <footnote Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ESPLA, București, 1958, p. 71. footnote> de la apa Sucevei în jos. Care ar fi explicația pentru încercarea de a susține un fals, folosind argumente care mai de care mai ciudate? Cine ar avea interesul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și despre primirea moldo-valahilor în școlile spirituale rusești etc. Termenul românesc nu lipsea însă din vocabularul rusesc. O dovedea, încă la 1827, Ștefan Margellă cu a sa Gramatică Russască- Rumânească, publicată la Petrograd, pentru ca „să înlesnească învățarea limbii rusești pentru rumâni și rumânești pentru ruși“, după cum precizează autorul în Precuvîntare la gramatica sa <footnote Vezi Ștefan Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpînirea rusă, în „Limba română“, Chișinău, 1992, nr. 3-4, p. 159. footnote> . S-ar putea crede că termenul românesc
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
o bibliotecă provințială den dăruiri private, care are ca scop să adune toate cărțile literăturei rumâne, germîne, polone, rutene, frîncești etc. Eu sînt convins că D-Voastră încă veți dărui den opurile tipărite acolo cîte un esemplariu; asemene fac toți rumânii și străinii carii știu de ea; ba încă domnește un feliu de întrecere den partea năciunaletăților“. Găzduită, la început, în casa lui Aron Pumnul, ca proprietate privată, ca să nu poată fi confiscată de autorități, biblioteca se afla la dispoziția elevilor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
se respecta mai temeinic, în special în ceea ce privește procesele de proprietate de moșie și hotare, stabilirea hotarelor unui sat nou care se întemeia sau a unei prisăci. Tot obiceiul stabilea și ce obligații în dijmă și în muncă aveau rumânii, adică țăranii neliberi, față de stăpânii lor. Aceste prețioase documente istorice vechi de drept cutumiar românesc din Moldova, deși sunt de proveniență feudală, ne relevă dimensiunile unei civilizații tradiționale sătești de mare importanță și ale unei culturi populare de o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nu e imediat perceptibil. Râvna se depune adesea pentru o carte, o tipăritură, o traducere sau în numele binelui comun; altfel spus, e un termen specializat în producția și vehicularea de valori imateriale. "Dea Domnul' ca să sporească Râvn'a culturi între Rumâni" se spune în prefața Gramaticii românești din 182813. Și îl găsim în prefețele multor scrieri din lunga tradiție a tipăriturilor religioase, cu exact aceeași funcție. Cu râvnă "dumnezeiască" ori "creștinească" se fac cam toate cărțile de cult uzuale, octoihuri, liturghiere
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de la Blaj"105. În sfârșit, nu trebuie să uităm că avem de-a face cu un auxiliar didactic destinat școlilor din Bucovina. Lepturariul e un manual, în sensul strict al termenului. Subtitlul nu lasă loc de îndoială: "cules den scriptori rumâni prin Comisiunea denumită de către înaltul Ministeriu al Învățământului, așezat spre folosința învățăceilor din clasa VII a gimnasiului de sus". Primele biografii apar în volumele destinate claselor a cincea și a șasea, iar literatura modernă e gândită să fie predată la
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
personalități sau a unei situații. Ele reflectă nu permanența catalogului de topoi, caracterul imuabil al realității fizice și morale, ci condiția provizorie a istoriei, rapiditatea alterării reperelor sale și a modului în care subiectul o experimentează: Țara mea, Dorul meu, Rumânul, Dorul țării, La fericitul George Lazăr, Răsunet, Cântec ostășesc etc. Evident, conținutul biografiilor organizat în jurul zelului național nu e străin de această articulare evenimențială a operelor. Important e faptul că astfel se fixează condițiile unei experiențe diferite a textului literar
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
condamnabilă neglijare a adevărului. Acum peste trei veacuri și jumătate Grigore Ureche vornicul scria În mod cu totul firesc În Letopisețul Țării Moldovei despre limba noastră moldovenească, urmînd cursul anilor, pentru discălecatul țării al doilea rînd, dar făcea precizarea că rumânii cîți se află lăcuitori În Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu de la un loc sîntu cu moldovenii și toți de la RÎm se trag. În economia lucrării sale, ocupîndu-se de cursul anilor din Țara Moldovei, observația despre unitatea rumânilor
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
rumânii cîți se află lăcuitori În Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu de la un loc sîntu cu moldovenii și toți de la RÎm se trag. În economia lucrării sale, ocupîndu-se de cursul anilor din Țara Moldovei, observația despre unitatea rumânilor care se aflau lăcuitori În diverse țări era una de bun simț, care nu cerea argumente; moldovenesc nu Însemna neromânesc. În același secol, logofătul Miron Costin scria De neamul moldovenilor, din ce țară au eșit strămoșii lor, avertizînd chiar din
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ori de pre Olt - olteani. Măcar dară că și la istorii, și la graiul și streinilor, și in-de-sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume vechiu stă neclintit și Înrădăcinat, rumân [s.n.], cum vedem. Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu Întrebăm: știi moldovenește?, ce știi rumânește?, adecă rîmlenește, puțin nu iaste sțis romanițe, pre limba lătinească. Stă dară numele cel vechiu ca un temei neclătit [s.n.], deși adaog ori
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
mediul informativ european circulă reprezentări de-a dreptul deșănțate despre conceptul etnic. Că la origine moldovean nu se opunea lui român aflăm chiar din Letopisețul Țării Moldovei, unde legenda descălecatului Moldovei, În varianta lui Simion Dascălul, se Încheie cu lățirea rumânilor de la apa Sucevei În jos. Care ar fi explicația pentru Încercarea de a susține un fals, folosind argumente care mai de care mai ciudate? Cine ar avea interesul ca românii de la est de Prut să-și spună moldoveni, nu români
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și Rusia și despre primirea moldo-valahilor În școlile spirituale rusești etc. Termenul românesc nu lipsea Însă din vocabularul rusesc. O dovedea, Încă la 1827, Ștefan Margellă cu a sa Gramatică RussascăRumânească, publicată la Petrograd, pentru ca să Înlesnească Învățarea limbii rusești pentru rumâni și rumânești pentru ruși, după cum precizează autorul În Precuvîntare la gramatica sa. S-ar putea crede că termenul românesc era folosit numai pentru trimitere la limba vorbită la vest de Prut, ai cărei vorbitori erau românii, iar la est de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
o bibliotecă provințială den dăruiri private, care are ca scop să adune toate cărțile literăturei rumâne, germîne, polone, rutene, frîncești etc. Eu sînt convins că D-Voastră Încă veți dărui den opurile tipărite acolo cîte un esemplariu; asemene fac toți rumânii și străinii carii știu de ea; ba Încă domnește un feliu de Întrecere den partea năciunaletăților. Găzduită, la Început, În casa lui Aron Pumnul, ca proprietate privată, ca să nu poată fi confiscată de autorități, biblioteca se afla la dispoziția elevilor
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]