587 matches
-
Păi cea cu cartofi sau cu secară, cu fulgi... - Am înțeles, opresc eu înșiruire, deja devine mult mai complicat decât am crezut dar nu mă dau bătută - Să fie cea mai vândută pâine .... - Franzela! Și îmi întinde o lunguiață albă, rumenă e drept albă, frumușică, dar nu ce visasem eu! - Aș vrea... deja vocea mea nu mai este așa sigură ... să fie rotundă! - Aceasta: albă, semialbă, sau vă dau pâinea cu maia, nu cu drojdie sau lipia, - Mai închisă la culoare
PÂINEA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365350_a_366679]
-
de participare, deoarece li s-a oferit și câte o carte semnată de scriitorul Ion Creangă, achiziționate datorită generozității unui sponsor deosebit, care a înțeles cât de importantă este susținerea unui act de cultură. Este vorba despre: A.G.F. CEREAL RUMENA SRL din București. Lumea personajelor lui Creangă este plină de umor, culoare și originalitate, iar degetele micuților au mânuit pensulele cât mai bine, conturându-le după cum le-a dictat propria imaginație. Concurenții au dat dovadă de multă creativitate și au
CONCURS DE CREAŢIE PLASTICĂ ,,AMINTIRI CU CREANGĂ” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366397_a_367726]
-
Țepeș, Ștefan, Basarab I, Ioan Vodă, Tudor, alta mănăstirilor Arnota,Tismana, Cozia, Frăsinei, dintr-un lemn, Sfântului Gheorghe, marilor boieri Eminescu și Bălcescu, dar Doina pandurului Gheorghe și a răzeșului Ion este admirabilă, fără egal: „Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,/ Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,/ Ci pentru văzduhul tău liber de mâine/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,/ Pentru cântecul tău, țintuit în piroane,/ Pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
palme, apoi se rezimă cu spatele de marginea pridvorului și privea tâmp spre Didinica lui, mișcându-și buzele spasmodic, fără să articuleze vreun cuvânt. Didina era numai ochi și urechi, iar pe față-i apăruse o culoare rozalie de piersică rumenă iar ochii îi deveniră fascinant de strălucitori și, ca să-l consoleze pe nătărăul de bărbatu-său care căzuse într-o stare de blegoasă, i se adresă cu o voce caldă, în timp ce-i puse mîna pe ceafă. - Așa-i că ai
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
De ce îmi numeri anii, Ce vrei să faci cu ei? Mai fără soț sărmanii Și tot mai funigei... Din vârsta mea ciudată Degeaba îi socoți, Să mă mai naști odată Tu știi că nu mai poți. În ochii mei, cei rumeni, Te uiți ca o copilă, Ce vezi acolo, spune-mi, Hai, spune-mi, nu ți-e milă? Mai sunt în ei litanii, Ascultă-le, de vrei, De ce îmi numeri anii, Sunt oare anii mei?... OCHII TĂI SE UITĂ-N POEZIE
POEME DE DRAGOSTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351994_a_353323]
-
Notează toa’șu Gheban ca să-ți dea ăia primă dă unu mai, răcni ca să audă toată lumea Chițoi, un tânăr care, cu regularitatea creșterilor prețurilor la apa rece, intra pentru câteva luni la pușcărie, de unde de altfel se întorcea refăcut fizic, rumen în obraji și cu mult dor de viață! - Băiii, Nel’le, nu fi prost bă, că io-mi notez aicia distribuția materialelor dă miting bă, că io am în inventar tot ce trebuie încă de la defilările de altădată, că ce
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
zemoase, apariția coferului cu vin rece și sfârâitor, marșul triumfător al copanelor rumenite în untură, care zdrobea în înaintarea sa de neoprit, cană după cană, din vinul cel de culoarea mierii, totul cu voie bună, însoțite fiind de binecuvântările doamnei, rumenă în obraji ca un măr ionatan, deoarece, normaal, la bucătărie mai trăgea și ea câte-o dușcă, așa ca omul prins de fericirea muncii. Aceste aspecte nu mirau pe nimeni, deși tot satul știa cam cât de darnici sunt, în
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
Păi cea cu cartofi sau cu secară, cu fulgi... - Am înțeles, opresc eu înșiruire, deja devine mult mai complicat decât am crezut dar nu mă dau bătută. - Să fie cea mai vândută pâine .... - Franzela! Și îmi întinde o lunguiață albă, rumenă e drept albă, frumușică, dar nu ce visasem eu! - Aș vrea... deja vocea mea nu mai este așa sigură ... să fie rotundă! - Aceasta: albă, semialbă sau vă dau pâinea cu maia - nu cu drojdie sau lipia, - Mai închisă la culoare
PÂINEA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350538_a_351867]
-
teologia creștină pun sub semnul întrebării autenticitatea acestei scrisori, ea nu este mai puțin relevantă pentru modul în care mentalitatea creștină primară își reprezenta frumusețea Domnului; pe Acesta îL vedea ca fiind de statură înaltă, simetrică, cu figura frumoasă, curată, rumenă, nasul și gura trasate perfect, ochi albaștrii și luminoși, privire nobilă, barbă deasă și roșiatică. Întreaga Sa față era grațioasă și degaja energie, iar cuvântul Său era grav și maiestuos, iar întregul Său trup era simetric și frumos” Din Sfânta
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
teologia creștină pun sub semnul întrebării autenticitatea acestei scrisori, ea nu este mai puțin relevantă pentru modul în care mentalitatea creștină primară își reprezenta frumusețea Domnului; pe Acesta îL vedea ca fiind de statură înaltă, simetrică, cu figura frumoasă, curată, rumenă, nasul și gura trasate perfect, ochi albaștrii și luminoși, privire nobilă, barbă deasă și roșiatică. Întreaga Sa față era grațioasă și degaja energie, iar cuvântul Său era grav și maiestuos, iar întregul Său trup era simetric și frumos” [53] . Este
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Deși a căutat multe zile după aceea împreună cu alți oameni plătiți de el. Badea le-a mai supraviețuit mulți ani. Scund și îndesat era verde ca bradul. Trecut de 70 de ani, părul și barba îi albiseră. Era în schimb rumen. Într-o zi a venit la mine și mi-a zis: „ Mitule, cred că mi se apropie sfârșitul. Am venit să-ți spun ceva înainte de a închide ochii pentru totdeauna.” L-am poftit în casă, l-am ospătat, apoi i-
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
ferestră-albastră, oglinda de la casa noastră, Deși e gol, neputincios e vede verde Făt-Frumos. Dor de toamnă Mi-e dor de fumul serii, de luna coaptă în lumină, De râsetul meu de copilă și dansul frunzelor, puzderii! Mi-e dor de rumena gutuie, coaptă-n jar de crengi uscate, Și de toamna arămie, dulce, darnică în toate! Mi-e dor de mustul tămâios, nectar din soare adunat, De strugurele credincios ce vara-ntreagă s-a bronzat! Toamna vieții Sunt un strugure dulce
TABLOU DE TOAMNĂ II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355606_a_356935]
-
un abandon în resemnarea prezentului neîntrerupt... Și fiecare dintre noi (cum scris e-n legi cutumiare) primi acea însărcinare ce se-asorta cu al săi soi. Fiind al aurorei fiu iubit, eu, Lucifer, lumină-nvăpăiată, luceafăr deveneam când crugul avea obrajii rumeni ca de fată și mă sforțam pân' la durere necunoscutul să-l străpung cu pâlpâiri fără speranță pentru un drum atât de lung, încât se șușotea la colțuri că sunt un vanitos rebel, dispus la orice mișelie doar-doar voi fi
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
vis Și-atunci îmi iau, firesc, îndemnul Să scriu , cum e-al meu nărav, De mere ( perele-s cu cântec Și de le guști, rămâi bolnav.) I-adevărat că-n vârf de pom, Sau undeva, de cer aproape, Sunt mere rumene, zemoase Care surâd bătând din pleoape, Dar stau așa și vegetează În tremurată așteptare Să vină, sus, culegătorii Și să le dea o sărutare. Dar unele sunt sus de tot Nici scară nu-i să faci urcare Și-atunci rămân
CUGETAREA LUI...TRĂISTAN de LEONID IACOB în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346167_a_347496]
-
nea,/ Peste viața mea, Peste suflet ninge.../ Peste viața mea/ Care-aici se stinge. După ultimul „aho, ahoo”, gazda cea mare, Poetul Jerfei și al Suferinței tuturor Românilor le-a mulțumit astfel: „Vă rămân dator măi băieți, cu un colac rumen și frumos ca fața lui Iisus Hristos”. Era 24 Decembrie 1955. (Mihai Pușcașu-Mărturii din iadul închisorilor comuniste, Ed. Agaton, Făgăraș, 2010, p. 88-89) Comunismul dacă nu este absurd și stupid nu poate fi nici iudaic, nici bolșevic, nici abject și
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
de piatră a gardului din apropierea terasei, trăgând în piept fumul care se înălța de pe grătarul încins. Îi putea vedea pe cei câțiva clienți cum învârteau micii prin muștarul auriu, lăbărțat pe cartoanele ondulate înmuiate de zeama fierbinte scursă din carnea rumenă. Înghiți în sec, întorcând privirea către bărbatul tânăr care ducea leneș la buze o halbă aburită cu bere. Nu-l mai văzuse prin zonă. Când asistenta apăru pe terasă și se așeză la masa lui, Vasilica tresări. Nu o putea
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
În capitală, sunt vatman, adică șofer pe tramvai, știi... Vasilica căscă ochii. Vatman. Nu mai auzise cuvântul acesta niciodată. Părea ceva foarte important. - Aș merge și eu în capitală, suspină ea în timp ce-și îndesa în gură o bucată rumenă, acoperită bine cu muștar. - Ai pe cineva acolo, întrebă el amabil? Vasilica dădu din cap. Nu avea pe nimeni. El zâmbi din nou și începu să-i povestească despre capitală, despre străzi, despre magazine, despre terase, cu privirea alunecându-i
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
să-l mângâie și să-l umple cu tot felul de bunătăți. Se pare că-i plăceau și lui mâinile mamei, căci se înfoia mai, mai să alunece din culcușul în care îl pusese, iar când era scos din cuptor rumen, aburind, răspândea un parfum ispititor care-mi deschidea nările ca pe niște guri de pâlnii. Era un fel de răsplată pentru mama devreme ce-l privea mulțumită. O aud cântând încetișor, așezând cu răbdare colăceii, nucile și prăjiturelele pentru colindătorii
MAGIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370495_a_371824]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ZBURĂM Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Mai mușc din când în când din împlinire ca dintr-o pâine rumenă și caldă și sângele meu fierbe de uimire când ochii tăi în ochii mei se scaldă. Atunci peste dorinți arunc o punte de gânduri care-au stat în mine-ascunse printre necazuri mari și griji mărunte ce la tot pasu-au vrut
ZBURÃM de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369678_a_371007]
-
Crăciun ne cântă inima de doruri multe; Umbre ce duc amintiri exulte, Vor să le-asculte. De Crăciun ne-mbracă zâmbetul privirea. Vise ce-alungă dezamăgirea, Își regăsec strălucirea. De Crăciun ne regăsim printre semeni; Popas de iubire, asemeni Obrajilor rumeni. De Crăciun ne strigăm existența-n colinde; Muzica Nașterii ne reaprinde Veselii șovăinde. De Crăciun ne-mpodobim clipele terne; Viața amară de lacrimi eterne Se vrea a se cerne. De Crăciun ne-mplinim gândul cu soare; Pentru generațiile succesoare, Respirăm
DE CRĂCIUN de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370124_a_371453]
-
rochia de bal dansează-n noul soare a macului privire se înnoptează roș mi-aș lua iubitu’-n brațe, l-aș strânge cu ardoare, iar macii nebunatici i-aș strânge într-un coș vom legăna pe frunze al trupului vals rumen inele de săruturi mi-ai prinde-n păr cu milă pământul înverzi-vom cu-al fericirii himen rostogolind câmpia fâșneață ca o filă Înarămata lume pitită-n pânza vremii picta-vei nemurirea cu macii părăsirii pentru tine ziua e noaptea
CÂND ROCHIA DE BAL DANSEAZĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353934_a_355263]
-
O mierlă șuieră ca un flaut, pe maidanul de lângă biserică. Satul începe să se ofilească asemenea bunicului care în fiecare dimineață caută ... XVI. POEZII, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 531 din 14 iunie 2012. VARA Vara cu obrajii rumeni purta in pleoape trotuarele orașului cu zâmbet de felinare. Noaptea nădușită, transpirase la subțiori, în vreme ce tu, pe haina umbrei, stăteai rușinoasă ca o virgină violată de păsări. Încărcat în ceasul răsăritului sărut curcubeul ochilor tăi ascuns în somnul peștilor cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Dar n-am înțeles ce dorește Ursuz? - se întrebă Sasu. - Simplu! Să domnească noaptea! Să se simtă stăpân, iar „Papură - Vodă” să i se închine la picioare! - Pe deasupra mai vrea și o femeie tânără și frumoasă! - Îi găsim o țărăncuță rumenă în obrăjori! - Boieri dumneavoastră, interveni Arnăutu, cu vampirul nu-i de joacă! Ăștia apar și dispar ca nălucile în noapte... - Să facem o ceată de vânători de vampiri! - propuse Conacu. - Aaaa!... Mi-a venit o idee! - zise Ciocoiu. După ce ne
V. UZURPATORII TRONULUI DOMNESC (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357620_a_358949]
-
ung cu untdelemn pe toate părțile și la capete și se lasă sa stea la zvântat un ceas. Se prăjesc pe jar iute de lemne sau cărbune, ungându-se din când în când cu mujdei, așa ca să prindă o crustă rumenă de jur împrejur. Gratargii noștri întorc fiecare mititel doar de trei ori până este prăjit. La prăjit mititeii vor scădea puțin, de unde și denumirea lor, sau cea de mici. Nu se lasă să se pătrundă, ca să nu se usuce sucul
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
își spuse ea, fluturându-și genele conturate cu un strat gros de rimel, care o făceau să arate, sub lumina veiozei roșii din dormitor, ca o păpușă rusească, asemănare accentuată de pielea ei fină și lucioasă, precum și de obrazul excesiv de rumen din cauza emoțiilor și al dorințelor stârnite de profesorul său de matematică. Condurache nu mai era conectat la rațiune. El își continuă mișcarea, sperând în sinea sa ca fata să nu se trezească din starea ei de semi inconștiență. Conștiința lui
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]