226 matches
-
nr. 17/91) la articolul 6 este prevăzut că în activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina, în uz oficial, concomitent cu limba sârbă și alfabetul chirilic, iar alfabetul latin în modul prevăzut de lege, sunt și limbile maghiară, slovaca, română și ruteana și grafiile acestora, dar și limbile și grafiile altor popoare, în modul stabilit de lege. Organele Provinciei Autonome Voivodina sunt: Adunarea, Consiliul Executiv și organele provinciale ale administrației. Română este oficială pe teritoriul PAV în comunele Alibunar, Biserica Albă, Zitiste
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
(în sârbă și ruteana: "Нови Сад", în maghiară: "Ujvidék", în slovaca: "Nový Sad", în germană: "Neusatz") este un oraș din Șerbia. Este capitala provinciei Voivodina și un mare centru industrial și cultural. Orașul mai este cunoscut ca "Atena Sârbească" ("Srpska Ațină"). Orașul se află
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
cu 893, și în timpul său Bulgaria a atins expansiunea maximă, într-o perioadă de maximă înflorire a culturii bulgare. Războaiele cu croații, maghiarii, pecenegii și sârbii, precum și răspândirea bogomilismului au slăbit Bulgaria după moartea lui Simeon. Două invazii consecutive, una ruteană și alta bizantină au avut ca rezultat cucerirea capitalei Preslav de către armata bizantină în 971. Sub conducerea lui Samuil, Bulgaria și-a revenit întrucâtva după aceste atacuri și a reușit să cucerească Serbia și Albania, dar această revenire a luat
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
Voivodina Boian Paitici și secretarul pentru informații al provinciei Voivodina Milorad Djuric. Provincia Autonomă Voivodina asigura condiții că informarea publică a cetățenilor, pe lângă limba sârbocroata și scrierile sale, să se efectueze și în limbile și scrierile maghiară, slovaca, română și ruteana, ca și în limbile și scrierile altor naționalități. ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 15) Mass media apare în Voivodina în șapte limbi. Guvernul finanțează parțial ziare și săptămânale în limbile minorităților naționale, între care și săptămânalul "Libertatea" (Panciova). Statistică Consiliului
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
nr. 17/91) la articolul 6 este prevăzut că în activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina, în uz oficial, concomitent cu limba sârbă și alfabetul chirilic, iar alfabetul latin în modul prevăzut de lege, sunt și limbile maghiară, slovaca, română și ruteana și grafiile acestora, dar și limbile și grafiile altor popoare, în modul stabilit de lege. Organele Provinciei Autonome Voivodina sunt: Adunarea, Consiliul Executiv și organele provinciale ale administrației. Română este oficială pe teritoriul PAV în comunele Alibunar, Biserica Albă, Zitiste
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
datelor privind exercitarea drepturilor minorităților naționale în domeniul culturii, învățământului, informării, uzului oficial al limbii și alfabetelor și aplicarea reglementărilor care stipulează acestea. "Buletinul oficial al Provinciei Autonome Voivodina" se publică, pe lângă limba sârbă, în limbile maghiară, slovaca, română și ruteana, si grafiile acestora. Adunarea Provinciei Autonome Voivodina este organismul reprezentativ al cetățenilor, care adoptă reglementări pentru executarea legilor și alte reglementări și acte generale ale Republicii Șerbia, a căror executare este încredințată Adunării precum și hotărâri și alte acte generale din
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
ale Republicii Șerbia, a căror executare este încredințată Adunării precum și hotărâri și alte acte generale din sfera să de atribuții. În activitatea Adunării, concomitent cu limba sârbă (grafia chirilica și latină), în uz oficial sunt și limbile: maghiară, slovaca, română, ruteana și croată. Statutul PA Voivodina prevede că deputații au dreptul să folosească în Adunare oricare din limbile și scrierile oficiale în provincie ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 26). Statutul, hotărârea și actul general al Adunării, precum și actele Consiliului Executiv și
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
limbile și scrierile oficiale în provincie ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 26). Statutul, hotărârea și actul general al Adunării, precum și actele Consiliului Executiv și ale organelor administrației sunt publicate concomitent în limba sârbocroata și în limbile maghiară, slovaca, română și ruteana ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 46, alineatul 3). Serviciul pentru traduceri al Secretariatului Provincial pentru Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale se ocupă printre altele cu traducerea în limbile oficiale a hotărârilor și actelor adoptate de Adunarea PAV, a buletinelor și
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Imperiului Austro-Ungar, la sfârșitul Primului Război Mondial, a fost înființată republica independentă Cehoslovacia în 1918. Această țară nouă cuprindea Coroana Boemă (Boemia, Moravia și Silesia) cu părți din Regatul Ungariei (Slovacia și Rutenia Carpatică), cu semnificative minorități locale germane, maghiare, poloneze și rutene. Deși Cehoslovacia era un stat unitar, legislația era, la acea vreme, una cu drepturi numeroase pentru minorități și a rămas singura democrație în această parte a Europei în perioada interbelică. Efectele Marii Crize Economice cu șomaj masiv și propagandă insistentă
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
1942. Andrew Warhol a fost botezat în Biserică Greco-Catolica Sf. Ioan Gură de Aur din Pittsburgh. Mama sa, Julia Warhola (1892-1972), a păstrat toată viața legătură cu rudele rămase în satul natal. Limba vorbită cu copiii ei a fost limba ruteana. Pe patul de moarte, tatăl lui i-a "poruncit" fratelui mai mare al lui Andy, ca 250.000 $ să fie investiți în școala lui Andy, pentru că dintotdeauna a știut că va deveni un nume important. După patru ani de studiu
Andy Warhol () [Corola-website/Science/298174_a_299503]
-
Limba ucraineană are multe cuvinte comune cu alte limbi vorbite de slavi, cele mai notabile fiind bielorusa, poloneza, rusa și slovaca. Limba ucraineană își are originea din limba slavă veche vorbită în Rusia Kieveană. Ea mai este cunoscută ca limba ruteană. Ucraineana, împreună cu alte limbi slavone de est, descinde direct din limbajul colocvial folosit în Rusia Kieveană (secolul X-XIII). Conform recensământului din 2001 din Ucraina, 85,2% dintre etnicii ucraineni care locuiesc în Ucraina au declarat ucraineana ca limbă maternă, în timp ce
Ucraineni () [Corola-website/Science/297430_a_298759]
-
în limba slavă) de Est a Poloniei (Ucraina nu exista ca stat) și oamenii ce le locuiau, ca versiuni latinizate ale cuvântului "rus'" (ex. "rusini"). După 1569, Uniunea de la Lublin a format Uniunea statală polono-lituaniană. Mulți membri ai claselor superioare rutene s-au convertit la catolicism, devenind confundabili cu nobilii poloni. Astfel, mulți dintre țăranii de rând, lipsiți de protectorii lor din rândurile nobilimii rutene, au recurs la protecția cazacilor, care rămăseseră permanent ortodocși și aveau tendința de a recurge la
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
rusini"). După 1569, Uniunea de la Lublin a format Uniunea statală polono-lituaniană. Mulți membri ai claselor superioare rutene s-au convertit la catolicism, devenind confundabili cu nobilii poloni. Astfel, mulți dintre țăranii de rând, lipsiți de protectorii lor din rândurile nobilimii rutene, au recurs la protecția cazacilor, care rămăseseră permanent ortodocși și aveau tendința de a recurge la violență împotriva celor percepuți de ei ca dușmani, în particular, împotriva statului polon și reprezentanților acestuia. La jumătatea secolului al XVII-lea, a fost
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
așteptau de la Imperiul Rus. Totuși, în cadrul imperiului, cazacii și rutenii au ajuns să ocupe funcții înalte în administrația de stat rusească și în Biserica Ortodoxă Rusă. Mai târziu, regimul țarist a dus o politică de rusificare a teritoriilor căzăcești și rutene, suprimând folosirea dialectelor căzăcești și rutene (rusine) în tipărituri și în public (nu a existat noțiunea de limbă "ucraineană" în sec. XVII-XIX). Rutenii, rusinii și cazacii au intrat în Primul Război Mondial atât de partea Puterilor Centrale (rutenii și rusinii
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
imperiului, cazacii și rutenii au ajuns să ocupe funcții înalte în administrația de stat rusească și în Biserica Ortodoxă Rusă. Mai târziu, regimul țarist a dus o politică de rusificare a teritoriilor căzăcești și rutene, suprimând folosirea dialectelor căzăcești și rutene (rusine) în tipărituri și în public (nu a existat noțiunea de limbă "ucraineană" în sec. XVII-XIX). Rutenii, rusinii și cazacii au intrat în Primul Război Mondial atât de partea Puterilor Centrale (rutenii și rusinii din Galiția și Bucovina), sub Austria
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
din Dubla Monarhie nu există. Limbile vorbite în Cisleithania 1910 Limbile vorbite în Transleithania 1910 Observație: unele limbi sunt considerate a fi dialecte ale unor limbi cu circulație mai mare. De exemplu, rusina și ucrainiana au fost înglobate în "limba ruteană" în cadrul recensămâtului, iar limbile romanice retice au fost considerate drept "italiană". Următoarele tabele ilustrează împărțirea pe religii a cetățenilor Austro-Ungariei. În vreme ce jumătatea austriacă a monarhiei era aproape în întregime catolică (majoritar roman-catolică, iar în estul Galiției și greco-catolică), în jumătatea
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
greco-catolice în Bucovina. Astfel, prin Ordinul nr. 1524 din 1 mai 1812 al Guberniului de la Lemberg s-a înființat un capelanat greco-catolic la Siret, care a fost condus de preotul Ftoma Kalisiewicz. Autoritățile au cedat Biserică Sbierenilor către comunitatea greco-catolica ruteana, iar credincioșii ortodocși din apropiere au fost arondați parohiei ortodoxe „Sfântă Treime”. Preotul Ftoma Kalisiewicz a murit în anul 1825, iar după moartea sa a început un conflict între ortodocși și greco-catolici cu privire la bisericuța de lemn. Parohia ortodoxă „Sfanțul Dumitru
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
și a-și justifică naționalitatea și emiterea de pretenții. Polonezii din Galiția erau de asemenea un alt grup de luat în considerare. Cracovia din 1808 era declarat un oraș liber până în 1846. Marii proprietari polonezi dețineau terenuri întinse în timp ce țărănimea ruteană era lipsită de pământ. Chiar izbucnise un conflict social și religios dintre polonezi și ruteni. În 1846 s-a declanșat o răscoala țărănească, violență, antipoloneza și antisemită (fiind multe comunități evreiești în zona). Mulți polonezi au lăsat sub administrare pământuri
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
înapoiată economic de exemplu, urmată de Slovacia. Populația urbană era concentrată în Viena, depășind 2 milioane de locuitori. Ultimul oraș ca mărime și populație era Praga. Erau 10 milioane de locuitori care vorbeau germană, urmați de vorbitorii de cehă, poloneză, ruteană, slovenă, italiană și română. Religios, peste 26 de milioane (90%) se declarau catolici, urmați de mozaici, ortodocși și protestanți. Agricultură a continuat să joace un rol major, contribuind cu circa o treime în economie. Austria avea o economie industrial-agrară. Provinciile
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
tot mai pronunțat al rușilor în afacerile interne ale Hetmenaului, a inițiat o reapropiere de Polonia. Astfel, în 1658 a fost semnat Tratatul de la Hadiaci, care punea iar pe tapet inițiativa creării unei uniuni a trei națiuni (poloneză, lituaniană și ruteană). Tratatul a fost ratificat de Seimul polonez, a fost respins de Rada cazacilor. Cazacii de rând au considerat că o alianță cu polonezii catolici era de neacceptat. Cazacii furioși au ucis pe o serie de polcovnici (colonei) favorabili tratatului, iar
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
s-au adăugat conflictele interne și războaiele cu Suedia și Rusia au dus la o scădere pronunțată a puterii Poloniei în această perioadă. Polonezii au numit această perioadă „Potopul”. Odată cu crearea Uniunii polono-lituaniene din 1569, un număr crescând de teritorii rutene au trecut sub controlul puternicii „Republici” nobiliare - „Rzecz Pospolita”. În 1569, Uniunea de la Lublin stabilea că Marele Ducat al Lituaniei controla Rutenia, Galiția - Volînia, Podlasie, Podolia, în timp ce Coroana Regatului Poloniei aveau controlul asupra Kievului. Deși nobilimea locală a primit drepturi
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
1919, Armata Română a ocupat fostul teritoriu habsburgic Bucovina și partea de sud-est a Galiției, delimitate la nord de o linie care unea râurile Nistru și Tisa. În Bucovina locuiau români și ruteni, în timp ce în Galiția sud-estică populația era majoritar ruteană, cu excepția orașelor care aveau populație poloneză. Armata poloneză a ocupat teritoriul rămas din Galiția, inclusiv orașul Stanislavov (Stanisławów), la mijlocul lunii iulie. În urma reglementării frontierei din august 1919 România a predat Poloniei teritoriile ocupate de ea în Galiția. Granița dintre cele
Frontiera între Polonia și România () [Corola-website/Science/319149_a_320478]
-
95 Infanterie. Fiind de meserie profesor, el a lucrat la școlile din Câmpulung Moldovenesc, Pârâul Negru, Vadul Nistrului și Cadobești (ultimele trei din raionul Zastavna). A ajuns mai târziu director de școală populară și, din 1907, inspector al școlilor elementare rutene din districtul Vășcăuți (Bucovina), apoi membru al Inspectoratului școlilor ucrainene din Cernăuți. A publicat articole pe teme de educație în revista "Bukovina". S-a implicat pe plan politic, fiind activist al Partidului Național-Democrat, deputat în Parlamentul de la Viena (1907-1918) și
Nikolai Spenul () [Corola-website/Science/319384_a_320713]
-
1807 - d. 25 aprilie 1878), frate cu baronul Iordachi Wassilko de Serecki. (Smaranda a fost sora medicului Mihai cavaler de Zotta). Mama sa a murit timpuriu, când Wassilko era încă minor. Deși locul său de naștere se afla în partea ruteană a Bucovinei, el nu cunoștea nici un cuvânt în limba rusă sau în limba ucraineană. Nicolae a fost căsătorit de două ori, prima dată, în 1892, cu Olga de Gherghely (Gherghel). Perechea a avut patru copii: Amilcar (1894-1965), Vera (n. 1896
Nicolae de Wassilko () [Corola-website/Science/319385_a_320714]
-
pe plan politic, fiind inițial membru al Partidului Conservator (românesc), dar la sfârșitul secolului al XIX-lea, nemulțumit și jignit de faptul că nu i s-a permis să aibă nici un rol politic în partid, a fost atras în tabăra ruteană unde i s-ar fi promis funcții. Wassilko ar fi devenit astfel un renegat pentru populația românească. În 1898 a fost ales ca deputat în Dieta Bucovinei în colegiul comunelor rurale din districtul Vijnița. Deși nu cunoștea limba ruteană, a
Nicolae de Wassilko () [Corola-website/Science/319385_a_320714]