20,251 matches
-
rădăcina în termenii protodaci: Demeter-Demetrius-Demetrios-Dimomitir-Daghimitir semnificând așadar: pământul-roditor, rodul-pământului, pământul-mamă, mama-poporului, spicul grâului, cel harnic, darul Soarelui, roadele toamnei, belșugul toamnai, etc. Bunul Dumnezeu-Atotcreatorul și-a pus Creația Sa sub oblăduirea, îndrumarea și înrâurirea a două mari Călăuze-Înaintemergătoare precreștine- protodaco-zamolxiene: Sân George și Sân Medru, Metru-Mitru, cel care binecuvintează viața prin mirifica Primăvară și cel care o psalmodiază întru roadele sale bogate sub porfira Toamnei regale. Ciclul spiritual al celor doi călăuzitori-purtători de viață, protodaci ai Pământului și ai Cerului, descendenți
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
protodaci: Demeter-Demetrius-Demetrios-Dimomitir-Daghimitir semnificând așadar: pământul-roditor, rodul-pământului, pământul-mamă, mama-poporului, spicul grâului, cel harnic, darul Soarelui, roadele toamnei, belșugul toamnai, etc. Bunul Dumnezeu-Atotcreatorul și-a pus Creația Sa sub oblăduirea, îndrumarea și înrâurirea a două mari Călăuze-Înaintemergătoare precreștine- protodaco-zamolxiene: Sân George și Sân Medru, Metru-Mitru, cel care binecuvintează viața prin mirifica Primăvară și cel care o psalmodiază întru roadele sale bogate sub porfira Toamnei regale. Ciclul spiritual al celor doi călăuzitori-purtători de viață, protodaci ai Pământului și ai Cerului, descendenți ai nobleței Cavalerului
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
prin mirifica Primăvară și cel care o psalmodiază întru roadele sale bogate sub porfira Toamnei regale. Ciclul spiritual al celor doi călăuzitori-purtători de viață, protodaci ai Pământului și ai Cerului, descendenți ai nobleței Cavalerului Trach, prin harul lui Iisus Hristos: Sân George și Sân Medru aduc renașterea în ființa Creației și rodul binecuvântat prin sacralitatea înțelepciunii omului ales. Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos preia moștenirea genetică și spirituală a Națiunii-Mamă a Neamului primordial pelasgo-traco-scito-geto-dac, prin Moștenitoarea regală a acestui pământ binecuvântat
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
și cel care o psalmodiază întru roadele sale bogate sub porfira Toamnei regale. Ciclul spiritual al celor doi călăuzitori-purtători de viață, protodaci ai Pământului și ai Cerului, descendenți ai nobleței Cavalerului Trach, prin harul lui Iisus Hristos: Sân George și Sân Medru aduc renașterea în ființa Creației și rodul binecuvântat prin sacralitatea înțelepciunii omului ales. Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos preia moștenirea genetică și spirituală a Națiunii-Mamă a Neamului primordial pelasgo-traco-scito-geto-dac, prin Moștenitoarea regală a acestui pământ binecuvântat Fecioara Maria, consființind
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
binecuvântat și atât de râvnit de toți, din care au odrăslit atâția Fii ai Cerului divin! Aceasta este dovada supremă a iubirii noastre de Glie, că Noi, Dacoromânii nu ne-am dorit niciodată pământul altora. Așadar, prin întruparea Cerului în sânul Pământului-Mamă se naște pentru Om dimensiunea spiritual-hristică a mântuirii sale. Întreaga spiritualitate dacoromână a înmugurit, a înflorit și a rodit milenar sub cupola religiosului precreștin și creștin. Din sânul religiei s-au întrupat metafizica și cultura protodacă, din care-și
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
ne-am dorit niciodată pământul altora. Așadar, prin întruparea Cerului în sânul Pământului-Mamă se naște pentru Om dimensiunea spiritual-hristică a mântuirii sale. Întreaga spiritualitate dacoromână a înmugurit, a înflorit și a rodit milenar sub cupola religiosului precreștin și creștin. Din sânul religiei s-au întrupat metafizica și cultura protodacă, din care-și trage seva spirituală întreaga omenire. Pentru dacoromânii-creștini, timpul nu este trecere, ci curgere, izvor spre veșnicie, iar Pământul ca Moșie a Neamului este o ființialitate sacră logodită cu Cerul
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
de Teologie-București. * „Dr. Leopold Lucas”al Facultății de Teologie-Tubigen. * „Crucea Sf. Augustin de Canterbury. Membru titular al Academiei Române. + Cetățean al Cerului cu drepturi veșnice-4 Oct.1993. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, manifestându-și libertatea creatoare genială și slujirea duhovnicească pilduitoare în sânul Neamului Dacoromân al Bisericii lui Hristos și-a asumat deplin moștenirea strămoșească spirituală în calitatea națională a Neamului, integrându-se ca model ceresc al Ortodoxiei. * * * Dumitru Bălașa-preot, supranumit „Patriarhul de Drăgășani”. Ilustrul teolog, preot, istoric-dacolog, poet, prozator, dramaturg, gazetar, publicist
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
sa alături de sute de mii de români în refugiu la Iași, la București sau oriunde. Destinul său de deportat, de prigonit, de persecutat, l-a purtat când spre Vechiul Regat când spre Basarabia-Mumă. Securitatea atee l-a smuls însă din sânul parohiei sale din București la 4 Aprilie 1959, condamnându-l pentru activitate contra primului stat socialist din lume și pentru activitate contra orânduirii de stat, la 27 de ani muncă silnică. A supraviețuit cruntelor regimuri torționare de la Jilava, Gherla și
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
privire detașată, aproape rece, aruncată peste lac, de parcă nu-l surprinsese mai înainte zâmbind atât de atrăgător. Înghițea în sec și se întreba în gând: "oare mi-a văzut picioarele? Nu am tras fusta suficient ori bluza mi-a dezgolit sânii și l-a deranjat?! Nu-i plac fetele ușuratice, asta este clar, dar ce? Eu arăt ca ele...?" Seara, fără să treacă de ora nouă, Eugen avea grijă să o conducă acasă, chiar dacă ea mai protesta uneori. - Dar este devreme
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_4_.html [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
genul "te iubesc", din ce în ce mai rar, până a adormit. După ce s-a convins că respiră regulat în somn profund, Eugen a sărutat-o pe buze ca într-o suflare ușoară de vânt, și-a plimbat cu plăcere și curiozitate mâinile pe sânii desfăcuți din strânsoare și pe coapsele sinuoase și lungi, pe care le-a dorit de multe ori să le atingă în intimitate. Ar fi dorit s-o strângă puternic în brațe, dar s-a temut să n-o trezească. A
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_4_.html [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
Artistul Dragoș Cristescu a realizat prima ședință foto a Adinei Barbu, supranumita datorită unor aspecte fizice asemănătoare. Fotograful de la Playboy a surprins fix încercarea Adinei de a se fotografia singură. Adina Barbu este numită “Nouă Luciu” datorită dimensiunii sânilor similare vedetei Nicoleta Luciu. Brunetă are 1.70 m și 52 kg și are 28 de ani, iar dimensiunea sutienului este cupă E. Frumoasă domnișoara a călătorit prin multe colțuri ale lumii, din Scandinavia până în Japonia, iar acum s-a
Nicoleta Luciu by http://www.iasi4u.ro/stire/nicoleta-luciu/ [Corola-blog/BlogPost/95327_a_96619]
-
toate ninsorile lumii, trecute, prezente și cele pe care nu o să le mai vadă. Mă uit și eu și simt că-ncep să miros a iarnă. Sunt doar tăcere, o tăcere albă, căzând dintr-un neant pufos și alb. Trec sânii trase de reni, pentru copilul care am fost. Din nările lor se-nfuioară vălătuci de abur cald și-n mâinile amintirii mele crește o pâine rumena, aburinda, abia scoasă din cuptor. Părinți tineri și copil în casa bunicilor. Nemișcata, într-un
LA INCEPUT DE AN de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_inceput_de_an.html [Corola-blog/BlogPost/360736_a_362065]
-
o revoltă interioară în versuri, întrebând: cum va fi viitorul? Poeții, prin versurile lor cântă precum privighetorile în primăvară. Lor le cântă sufletul. Pietrele și pomii dansează în versurile poetului. Versul lui Gani Pllana este viu. El ”sărută” cu iubire sânul patriei. În acest timp aritmetic, poetul cântă despre Kosova sa frumoasă, acest boboc de trandafir spălat cu sânge și sacrificii prin secole, pentru a fi liber și neatârnat, pentru a fi o Doamnă demnă în vatra gliei albaneze, o ”mireasă
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477730082.html [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
dansând./ Și roua prin livezi/ Hrănește verdeața, căprioare./ Kosovei, acestei mame divine,/ Cine i-a făcut nedreptate,/ Cu bună sau fără bună voie?!” Poetul este conștient de evenimentele timpului pe care le trăim, pentru exodul ca o rană nevindecabilă în sânul societății albaneze. Lui îi plânge sufletul, simte durere în inimă. Poetul privește ziua de mâine ca o cornișă cu geamul spart. Autorul îi stigmatizează pe ”afaceriștii nesimțiți” și visează ca viitorul să aducă bogăție în patria sa. În poemul ”Mamele
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477730082.html [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
desprind crâmpeiul sacru al unei analize profunde a naționalismului creștin, remarcabil prin promovarea unei societăți ecumenice a valorilor spirituale având ca temelie Neamului zidită în Jertfa lui Hristos. Orice carte care avansează ideea demnității și continuității unui popor ortodox în sânul unui viitor stat național creștin, de altfel valabilă pentru toți Românii moștenitori ai Marilor Români restaurează adevărul și revenirea Nației spre făgașul mântuirii ei. Bucurați-vă de această carte-moștenire, care acoperă prin proporțiile ei perioada cea mai tragică și cea
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
adevărat leu în pat... nici colegii... Nici colegii... Și-a dat seama că a făcut o mare gafă aducându-i în discuție pe ticăloșii de colegi. Norocul a fost că iubitul ei Criști nu a sesizat fiind prea prins de sânii fragezi ai iubitei. Se iubiră o dată și încă o dată și Carmen ar m-ai fi dorit încă o dată, dar Criști se lasă pe perina respirând greu. Era prea mult chiar și pentru el, leul. Au avut nevoie de cuibușorul lor
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1469092779.html [Corola-blog/BlogPost/383746_a_385075]
-
amvonul inimii, spre limpezimea judecății și mângâierea ei. Folclorul nostru l-a înveșnicit în chip minunat spre a colinda gând lângă gând și umăr lângă umăr cu omul. În dragoste și rară frumusețe e toată fapta folclorului românesc, iar în sânul lui e plămădit și înnobilat un fiu al său: folclorul oltenesc, ce nu-i nimic mai puțin și nimic mai mult decât fresca unei părți de patrie, simfonia văzduhului din cer și simfonia văzduhului din suflet, cartea din piatră, din
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
temut că e păcat! Iubitelor, să nu mă plângeți, Ați plâns destul că v-am lăsat! La capul meu, în cerc, vă strângeți, Să-mi dați un ultim sărutat! Și, ca o ultimă dorință, Aș vrea, în poală, legănat; Cu sânii cei de o ființă Să plec din lume alintat. M-oi duce cine știe unde... Mă trage ața-ncetișor. Și oare cine-mi va răspunde Când voi striga că-mi este dor?! Purtând, apoi, pe brațe trupul, În mare să mi-l azvârliți
SĂ-MI SPUI, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Sa_mi_spui_femeie_.html [Corola-blog/BlogPost/371185_a_372514]
-
astfel de atmosferă: “acalmia contururile domoale /coloritul cald /armonia feng shui / timpul turnat în toate formele / garderoba în care probam / iubirea / însemnul contopirii / fotografiile / alb fiindcă străluceam-negru poate pentru că / se apropia / mai mult ca întunericul / colierul de jad inima dintre sânii plini de ei de tine / cele mai metaforice buze imprimate pe cămașa de in / sfâșiată / pacea / în colțul scrinului /disperat /cioran.” Poeta realizează un admirabil portret al unei țărănci în poemul intitulat: “tzarank”, în care vede femeia “cu brazde pe
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > NELINIȘTE Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului sânii tăi rătăciți de culoare nu au îmbătrânit niciodată albul întemnițată neiubirea nu are glas dezorientate ceasuri rătăcesc în coapse ești atât de femeie în coaste abia zărești în tălpi pământul sculptat fără lacrimi plânge muțenia umerilor de cuvinte din piept
NELINIŞTE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Neliniste.html [Corola-blog/BlogPost/355589_a_356918]
-
de foame și frig. Venea de la facultate și a trecut prin parc. Nu mergea niciun mijloc de transport din cauza vremii vitrege. Era un pui de câteva luni mic și înghețat. L-a luat de sub bancă și l-a băgat în sân până acasă. La căldura paltonului și-a mai revenit și când i l-a arătat părinților, imediat l-au îndrăgit. Și așa nu aveau câine. L-au îmbăiat, i-au dat de mâncare și i-au aranjat un culcuș la
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
că raiul miroase a pâine copata, pâine fierbinte mândră de pe sfântă vatra. Pâine plămădita de mâini muncite la sapă , mâinile acelea ce vitele duc la păscut și la apă. Mâinile mamelor ce cu drag pruncii își înfașă; fii crescuți la sân cu fata albă că laptele, drăgălașa. Sfintele mâini muncite, cu voie bună frământa, tot ele la icoane se închină și de deochi te descânta! Făină albă măcinata la moară din grâul copt de vară, cu apa din fântână adâncă de
UN COLŢ DE RAI de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1469641799.html [Corola-blog/BlogPost/368408_a_369737]
-
sunt și cioburi miturile unei mari iubiri parte din noi însămânțată acum amintiri punct aici în lumea materială se moare scurt mă apropii tremuri de plec să nu plângi lasă urma lunii cum desenând o poveste unde pe pereche de sâni și mai unde pe posterior ce fel de posterior ca al morăriței lui Zorba pe ochii căutători scăldați în ploaie de lacrimi sau zâmbind ca frumusețea mângâieri de gheață unde pe două trupuri în nud cum îmbrățișate la umbra unui
LA UMBRA UNUI TRANDAFIR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 by http://confluente.ro/La_umbra_unui_trandafir_gheorghe_serbanescu_1376945226.html [Corola-blog/BlogPost/366600_a_367929]
-
ale gândirii aflate în căutarea adevărului metafizic. Structura angelică este evidențiată chiar de titlul volumului „Îngerii urcă la cer”. „așterne în calea mea frunze,/chiar dacă sunt uscate,”... Natura este mediul ideal, fundalul suplu care contribuie la stările de reverie. În sânul naturii sufletul se află mai aproape de cer, de armonia universului - comunicarea cu Divinitatea având toate drumurile deschise. Vrăjită de culori și nuanțe abia perceptibile, poeta și-a încercat talentul și în pictură. De altfel, pictează icoane pe sticlă, făcând parte
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
1054 din 19 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cu pașii repezi Șoptesc in lună : Blestemul în vână Să îți rămână De nu te lepezi! Cu norii păgâni Îți strig o ploaie -N sentințe greoaie De ropot văpaie : Să scuipi în sâni! Cu ochii posaci, În cercuri șapte Te-nconjur in noapte Cu trâmbițe șoapte, De nu te desfaci! Cu gânduri chingi, Visarea îți strâng În urletul stâng De-amor nătâng, Până te stingi! Te mângâi stâncă Și frunze lacustre. Cu simțuri
ORGOLIUL TĂU de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Cru%C5%A3i_Cristian.html [Corola-blog/BlogPost/342133_a_343462]