416 matches
-
luncile pâraielor vegetează specii arboricole de arin ("Alnus glutinosa") și rachița ("Salix fragilis"). Tufărișurile sunt constituite din mai multe specii de arbuști, dintre care: șoc roșu ("Sambucus racemosa") și șocul negru ("Sambucus nigra") , alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), clocotiș ("Staphylea pinata"), tulichina ("Daphne mezereum"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor (atât în păduri, la marginea acestora, cât și
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
de nisip crește o vegetație lemnoasă formată în principal din stejari brumării, combinată cu anini, plopi albi și negri, ulmi, frasini și tei. Desimea pădurii sporește datorită numeroaselor specii de arbuști ce cresc aici: corn, lemn câinesc, păducel, salbă moale, sânger, verigariu, călin, drăcilă. La originalitatea acestei păduri mai contribuie și abundența plantelor urcătoare care îi imprimă caracterul exuberant, ce ne trimite cu gândul la pădurile tropicale: vița sălbatică, curpenul de pădure, iedera, hameiul și mai ales liana ("Periploca graeca") - plantă
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
preferând solurile montane acide, cu drenaj bun și evitând solurile podzolice pseudogleizate și cu drenaj slab. Trecerea de la pădure spre pășune sau teren cultivat este de obicei de o liziera de arbust alcătuită din specii că alunul, șocul, cornul, calinul, sângerul, lemnul câinesc. Fauna din spațiul geografic băimărean cuprinde aproape toate speciile cunoscute din zona carpatica, valoroase cinegetic: cerbul, căpriorul, lupul, vulpea, iepurele, jderul, veverița. Aceste specii sunt frecvente în zona pășunilor montane alpine. Păsările sunt bine reprezentate mai ales în
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
carpen cu vegetație de colțișor). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă erbacee din familia cruciferelor ("Brassicaceae"), cunoscută sub denumirea populară de colțișor ("Dentaria bulbifera
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
2 subetaje: subetajul gorunetelor și subetajul stejăretelor. Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), arbuști precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanquinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), măceșul (Rosa canina). Din subetajul stejăretelor pot fi menționate: stejarul (Quercus robur), teiul, arțarul, frasinul, ulmul, jugastrul, pajiști sub forma fânețelor și pășuni naturale. Vegetația etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetații
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Cipăieni (în trecut "Chimitelnic" sau "Chimitelnicul de Câmpie"; în ) este un sat în comuna Sânger din județul Mureș, Transilvania, România. Prima atestare documentara a satului Cipăieni ,fost Chimitelnic este anul 1333. De asemenea o nouă atestare o regăsim la data de 18 noiembrie 1346: De-a lungul timpului populația localității Cipăieni a evoluat astfel: După
Cipăieni, Mureș () [Corola-website/Science/300574_a_301903]
-
Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), arin negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus dacica"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), ienupăr ("Juniperus communes"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina") și mur ("Rubus fruticosus"). Flori și ierburi: floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), clopoței ("Campanula rotundifolia
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
munte cu picioare roșii (Odontopodisma rubripes), Arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Qercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"); Ierburi și flori: ghințura galbenă ("Gențiana lutea" ), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), clopoțel
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
Sângerul sau fitofagul, crapul argintiu ("Hypophthalmichthys molitrix") este un pește fitoplanctonofag din familia ciprinidelor de peste un metru, din apele mari curgătoare dulcicole din Extremul Orient. A fost introdus în Europa, unde se crește în heleșteie și iazuri. Este un pește originar
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
mare economică, având un ritm de creștere accentuat. Are o carne foarte gustoasă, bogată în grăsimi (până la 13% și chiar 23%). Hrănindu-se cu plancton, această specie nu este concurentă la hrana crapului, care consumă în special, hrană de pe fund. Sângerul consumă plancton vegetal, asigurând o mai bună valorificare a potențialului trofic al bunurilor piscicole, a vegetației dezvoltate în exces.
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
ariei naturale este una diversificată, alcătuită arbori, arbusti, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbusti: mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Rosa canina"); Ierburii și flori cu specii de: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), clopței ("Campanula sibirica"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), stânjenel de munte ("Iris graminea"), gălbinele ("Ranunculus polyanthemos"), sovârf ("Origanum vulgare
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), o subspecie de tei pucios ("Tilia parvifolia"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de câmp ("Acer pseudoplatanus"), pin negru ("Pinus nigra") și arbusti cu exemplare de: păducel ("Crataegus monogyna"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau porumbar ("Prunus spinosa"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante, astfel: în zonele împădurite specii vegetale de stepă, păiușuri și rogozuri (plante xerofile
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
cu faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul, alunul, mărăcinișuri și mai rari, socul și salcia mai mult pe albia râurilor. Fagii, care altădată se întindeau peste tot, au dispărut cam de 100 de ani, rămânând doar amintirea lor în toponimicul La Fagi, o tarla de
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
vegetației de luncă. La limita estică a comunei întâlnim pădurea Bercica formată din stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, ulm, frasin, păr și măr sălbatic, arțar și jugastru. Arbuștii din această pădure sunt: păducelul, gheorghinarul ("Physalis alkekengi)", lemnul câinesc, cornul, sângerul. Stratul ierbos este alcătuit din: firuță, trifoi, colilie, păiuș, pir, coada șoricelului, volbură, măturică, pelin, laptele cucului, ceapa ciorii. La marginea pădurii Bercica, sau pe coasta D. Bobului și D. Viilor, cresc porumbarul, măceșul și mărăcinișuri. Datorită condițiilor de umiditate
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
cresc porumbarul, măceșul și mărăcinișuri. Datorită condițiilor de umiditate ridicată a solului, naturii aluvionare a acestuia, lunca Oltețului ocupă albia majoră a acestuia. Vegetația arborescentă este alcătuită din plopi, arini negrii, sălcii, răchite numite zăvoaie. Aici arbuștii sunt alcătuiți din sânger, soc, gheorghinari, măceși, iar stratul ierbos este alcătuit din mur, laptele cucului, coada vulpii, firuța și pirul. De asemenea aici crește o vegetație agățătoare alcătuită din curpen și iederă. Pentru mai multe informații privind numele plantelor, puteți consulta articolul Nume
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop tremurător ("Populus tremula"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), zmeur ("Rubus idaeus"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata, Orchis purpurea"), breabăn ("Cardamine glanduligera"), brândușa de munte ("Crocus heuffelianus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), iedera ("Hedera helix
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
mesteacăn ("Betula pendula"), arin ("Alnus glutinosa") și rachița ("Salix fragilis") și tufărișurile de arbuști din mai multe specii, printre care: șoc roșu ("Sambucus racemosa") și șocul negru ("Sambucus nigra"), salba moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") sau zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare; printre care: iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), pătrunjel de câmp
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
se găsesc și alte specii: paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), paltinul de câmp ("Acer platanoides"), arțarul tătăresc ("Acer tataricum"), salcâmul ("Robinia pseudacacia") și arțarul american ("Acer negundo"). Etajul arbuștilor este reprezentat de caragana moale ("Caragana mollis"), lemnul câinesc ("Ligustrum vulgare"), sângerul ("Swida sanguinea"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina"), păducelul ("Crataegus monogyna"), porumbrelul ("Prunus spinosa") ș.a. În fâșiile silvice se găsește Muscăriță ("Muscari neglectum") Vegetația ierboasă Vegetația etajul inferior constituie asociațiile de mezoxerofite, xeromezofite cu predominarea plantelor ierboase xerofite perene, adaptate
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Și nu plouă!.../ E atâta grabă că nu se mai vede tristețea/ Care se furișează rușinată/ Printre pensionari și dolari. Doamne, de ce-i atâta tristețe? / Și nu plouă!.../ Ce deochi și-a pus ghiara pe tine,/ Miorița mea din veac?/ Sânger și te cant,/ Țara mea de leac./ Și nu plouă!”... Ajunsă la ceasul când sfârșitul “se vede” dincoace de orizont, vin întrebările cu fior rece: “Cine aude în ropotul prunelor/ Tropăind în iarba strivită/ Cum se scutură de timp și
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
Lehn, Charles J. Pedersen 1986 Dudley R. Herschbach, Yuan Ț. Lee, John C. Polanyi 1985 Herbert A. Hauptman, Jerome Karle 1984 Bruce Merrifield 1983 Henry Taube 1982 Aaron Klug 1981 Kenichi Fukui, Roald Hoffmann 1980 Paul Berg, Walter Gilbert, Frederick Sânger 1979 Herbert C. Brown, Georg Wittig 1978 Peter Mitchell 1977 Ilia Prigogine 1976 William Lipscomb 1975 John Cornforth, Vladimir Prelog 1974 Paul J. Flory 1973 Ernst Otto Fischer, Geoffrey Wilkinson 1972 Christian Anfinsen, Stanford Moore, William H. Stein 1971 Gerhard
Lista laureaților Premiului Nobel () [Corola-website/Science/304182_a_305511]
-
W. Norrish, George Porter 1966 Robert S. Mulliken 1965 Robert Burns Woodward 1964 Dorothy Crowfoot Hodgkin 1963 Karl Ziegler, Giulio Natta 1962 Max F. Perutz, John C. Kendrew 1961 Melvin Calvin 1960 Willard F. Libby 1959 Jaroslav Heyrovský 1958 Frederick Sânger 1957 Șir Alexander Todd 1956 Șir Cyril Hinshelwood, Nicolai Semionov 1955 Vincent du Vigneaud 1954 Linus Pauling 1953 Hermann Staudinger 1952 Archer John Porter Martin, Richard Laurence Millington Synge 1951 Edwin M. McMillan, Glenn Ț. Seaborg 1950 Otto Diels, Kurt
Lista laureaților Premiului Nobel () [Corola-website/Science/304182_a_305511]
-
Den cansis ), tămâioarele și altele. În luncile apelor cât și pe terenurile în care băltește apa cresc specii de arbori adaptate pentru aceste condiții: Plopul ( populus alba ), salcia ( salix sp. ) și arinul. Dintre arbuști putem menționa răchița albă și roșie, sângerul ( cornus sangvineea), lemnul câinesc ( Ligustrum vulgare) etc. În văile pârâurilor ce traversează dealurile cresc spontan plante foarte căutate pentru fructele lor aromate cum ar fi murul și fragul. În locurile mlăștinoase cresc plante specifice acestor terenuri ca papura și țipirigul
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
timpului. Floră lemnoasa a rezervației este constituită din arbori și arbuști, cu specii de: carpen ("Carpinus betulus"), fag ("Fagus silvatica"), stejar ("Quercus robur"), cer ("Quercus cerris"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Crataegus monogyna"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristica diversă, constituită în cea mai mare parte din plante cu specii mediteranene, daco-balcanice, pontice
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
care variază de la piper boabe sau măcinat, ardei iute (dacă se poate neapărat roșu si uscat) pâna la cimbru sau foi de dafin. Se iau trei feluri de pește: mic (oblet, regină etc.), mijlociu (caras) și mare (crap, novac sau sânger, somn), se frig pe o tablă (plită) încinsă presărată în prealabil cu sare mare. Se lasă aproximativ 10 minute, timp în care se frige pe ambele părți; dacă se desprinde ușor atunci e semn că peștele e fript. Se fierbe
Saramură () [Corola-website/Science/310427_a_311756]
-
A fost fondată de Trustul Wellcome. se află în Wellcome Trust Genome Campus, lângă satul Hinxton, în apropiere de Cambridge, Marea Britanie. În același campus se află și Institutul European de Bioinformatica. A fost înființat în 1992 sub numele de Centrul Sânger, numit așa după dublul laureat al premiului Nobel Frederick Sânger. A fost inițial un centru de dimensiuni mari dedicat secvențierii ADN și a participat în Proiectul „Genomul uman”. Institutul Sânger a avut cea mai mare contribuție unitară la secvențierea genomului
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]