3,819 matches
-
prin atomizarea maselor în proporții de 70% din omenire. Și oriunde pe glob se vor declanșa aceste focare de război și migrații (ne)controlate, consecințele le vom suferi toți acum, la nivel social-planetar. Refugiații vor veni în valuri din toată lumea, sânt ajutați și pleacă mai departe, în vreme ce coloniștii rămân. DEPOPULAREA GLOBALĂ Acesta e planul lor politic și satanic de Depopulare Globală, mai întâi amestecă toate rasele (mai puțin a lor, care e “o rasă în interiorul rasei”), pentru a coloniza toate statele
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
în ultimele luni de viață chiar și familiei regale românești, în celabra și misterioasa sa întâlnire cu principesa Margareata și regele Mihai I al românilor. Noi, românii, avem credința noastră, atlanteeană și zamolxiană, că sufletele celor duși de pe această lume sânt suflete de lumină vie undeva. Ele se întorc în oameni dacă le chemi, prin ritualuri de Aprinderea focului dacic. Frați români de pretutindeni, luați aminte! Fără o iubirea frățească între pământenii și nepământeni întru Marea Comuniune a sufletelor solare și
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
naștere a Soarelui, a Pământului, a Universului întreg și implicit a “OMULUI NEMURITOR CARE SÂNTEM...” (potrivit celor din urmă cuvinte dăruite tuturor de ARITIA, înainte cu câteva clipe de marea ei plecare). NOTĂ: *Gradele procesiunii pe “scara creaturală” (“schema alexandrină”) sânt următoarele: Trupul, Natura-mamă, Sufletul, Rațiunea, Intelectul Activ (n.m:nenominalizat), Intelectul angelic sau universal, Stâlpul Central sau “Coloana soarelui de vis” și Dumnezeu. Omul întreg = templul cerului-pământesc. Adică „ICHTUS „ARITHEA” Post Scriptum: Nu am adăugat și Anexă 2 la scrisoarea
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
Ne însoțește-n drumul vieții lin Tot ce-i frumos și bun în noi renaște. Titina Nica Țene DE PAȘTE De Paște soarele e altfel, are o altfel de lumină, mama cu tata parcă-s tineri și parcă nu mai sânt bătrână. Mă văd copil pe Dealul Mare dintr-un sătuc îndepărtat, purtând rochiță înflorată, din sat de parcă n-am plecat. Mă joc cu frații mei pe Beica, râul ce curge-nvolburat, ne salutăm cu voie bună zicând „Hristos a Inviat
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]
-
dintr-un sătuc îndepărtat, purtând rochiță înflorată, din sat de parcă n-am plecat. Mă joc cu frații mei pe Beica, râul ce curge-nvolburat, ne salutăm cu voie bună zicând „Hristos a Inviat”! Ce fericită eram, Doamne, și ce departe sânt acum! Am mers așa de mult prin viață ajuns-am capătul de drum? Privesc la pomul înflorit pe care cântă o păsărică nepoata vine lângă mine “Hristos a Inviat”, Bunică! Valeriu Cercel POEZIE DE PAȘTI Când Paștile se-apropie mereu
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]
-
Atât doar sânt: CĂLĂTOR, TRECĂTOR PRIBEAG PE PĂMÂNT! M ĂR T U R I S I R I Toate anotimpurile pe meleagurile Țării de Sus au o splendoare, un farmec aparte dar, primăvara, doar ea, când vine cu miracolul ei și urcă seva
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
jos din căruță! Spun ce se spune la o întâlnire cu părinții mei și ai unor dumneavoastră!... Și, împreună, prin troienele celui mai alb Alb, și printre atâtea și atâtea cuvinte ne/vorbite, plecăm Acasă!... Eu sunt, ei sunt!...Eu sânt, ei sânți!...Așa, numai aici, în amfiteatrul numit Zimbru! Numai așa: să îndreptăm obrazul Pământului...să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu! Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați / Divina Tragedia
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) () [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
căruță! Spun ce se spune la o întâlnire cu părinții mei și ai unor dumneavoastră!... Și, împreună, prin troienele celui mai alb Alb, și printre atâtea și atâtea cuvinte ne/vorbite, plecăm Acasă!... Eu sunt, ei sunt!...Eu sânt, ei sânți!...Așa, numai aici, în amfiteatrul numit Zimbru! Numai așa: să îndreptăm obrazul Pământului...să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu! Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați / Divina Tragedia
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) () [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
fragmente de oglinzi. Eul feminin îi frământă spiritul și judecata: În noaptea asta toate par deșarte -/ Din focul inimii răsare-un gol/ Și parcă simt că în tăcere mor,/ Și-un demon mă bârfește pe la spate.// În noaptea asta toate sânt ecou/ Din armonia clipelor trădate,/ Am obosit în viață să fac loc/ Părerilor de rău întârziate.// (Nimic mai mult). În Valsul ironiei aflăm că poeta își duce existența pe propriul făgaș: Sunt istoria dintr-o filă uitată/ Cu importanța sentimentelor
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
de atașament îi stimulează credința și îi învederează că „în timpul bolii” va fi „viu” („Mesaje de familie”). Acest suport îl readuce din singurătate alături de ai săi („Ion și Maria, poză de familie”). În plus, speranță primește și din lectură: „mai sânt pe-aici încă mai sânt” - T.S. Eliot. Spitalul (bufetul spitalului) ajunge să fie acceptat drept un „acasă”: „n-aș mai pleca niciodată niciunde / scriind printre resturi de oameni cuvinte întregi / trăiesc și eu cu plenitudine clipa / sânt aici ca pretutindeni
Ion Zubaşcu: Cum moartea se ispăşeşte trăind, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339614_a_340943]
-
și îi învederează că „în timpul bolii” va fi „viu” („Mesaje de familie”). Acest suport îl readuce din singurătate alături de ai săi („Ion și Maria, poză de familie”). În plus, speranță primește și din lectură: „mai sânt pe-aici încă mai sânt” - T.S. Eliot. Spitalul (bufetul spitalului) ajunge să fie acceptat drept un „acasă”: „n-aș mai pleca niciodată niciunde / scriind printre resturi de oameni cuvinte întregi / trăiesc și eu cu plenitudine clipa / sânt aici ca pretutindeni acasă” („Bufetul Oșanca”). Mediul este
Ion Zubaşcu: Cum moartea se ispăşeşte trăind, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339614_a_340943]
-
mai rar și îi furau fața brăzdată cu chinu de trup și suflet, iar zâmbetul îi dispăruse în părul alb și ne mai tuns... - Ziua bună, Niță! - ?!?!...(Privea în gol...) - Mă mai știi ? - !?!?...(Cerca să mă ghicească cine-s...) - Eu sânt vecinul ! Cred că voia să spună „Știu!”) - Te duci acasă ? - !?!?...(Gândea , poate, „ce-i acasă?!”) - Domnul să te aibă în pază ! - !!!!...(Cred că gândea „De ce nu, dumneata ?”) Nu-l mai băteam pe umăr ca altădată și încruntarea nu zâmbea !... Cum
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
singur stat. Eu n-am bani nici de țigări, La mâncare sunt mereu în post, Copiii ne-au plecat în alte țări, Să-și caute în lume un alt rost.! Țara mea cu brazi umbroși, Pe care astăzi nu mai sânt, Au fost din rădăcină scoși, Nu se mai află în Pământ! Brazii au fost scoși din stemă, Holdele și sonde de petrol, Poporul e în continuă dilemă, Asupra vieții nu are control! Românie cât vei mai plânge? Când vei privi
PLÂNGI AZI ROMÂNIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341389_a_342718]
-
și sânge acest “drept” otrăvit și inutil. În ziua de astăzi, piața legală și ilegală a armelor de foc în America a ajuns la suprasaturație și efectele se văd zilnic. Cu mult peste trei sute de milioane de arme de foc sânt la vedere sau ascunse și se vând legal sau ilegal în America. Statele vecine s-au umplut și ele la rândul lor de arme provenite din contrabanda de la frontierele cu America! Problemele legate de posesia armelor de foc s-au
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
motive, nimic nu justifică ușurința cu care acest tânăr, recunoscut ca bolnav psihic, și-a procurat muniția și armele cu care a produs acest măcel. Constituția Americană i-a dat lui Cho dreptul să posede arme și muniție, iar armele sânt create pentru a ucide! Din nou, americanii plecau capul îngrijorați și furioși pe ei înșiși, întrebându-se cine va fi următorul Satana, unde și când va provoca acesta măcelul următor, ca într-o succesiune de dimineți macabre ale acestei națiuni
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
la colț să-și cumpere țigări, sau dacă Președintele American era în vizită în micul orășel? Am închis televizorul! Conform statisticilor, în America mor anual din cauza armelor de foc peste 35000 de persoane! Asta înseamnă că aproape 100 de persoane sânt împușcate pe zi. Din acestea, mai mult de jumătate sunt practic executate direct, iar restul sunt sinucideri, accidente involuntare, sau legate de intervenția poliției, și alte cauze. Privind criminalitatea legată de folosirea armelor de foc în America, o singură zi
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
am hotărât să furăm struguri de la nea Gică. Ceilalți, adică Gigi al lui nea Nae, Bebi, Giușcă, Vasile de la margine, au rămas în pădure, cu vacile, dar mai mult ca sigur ne-au urmărit, ascunși prin tufele de boziu de pe sântul pădurii. Nea Gică avea colibă lângă salcâmul de la marginea viei, un uriaș cu crengile groase cât trupurile noastre, se desena pe cerul albăstrui că o piramidă verde, înălțata din nisipul cafeniu, nisip pe care se înșirau butucii de vie ca
VASILE DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
am hotărât să furăm struguri de la nea Gică. Ceilalți, adică Gigi al lui nea Nae, Bebi, Giușcă, Vasile de la margine, au rămas în pădure, cu vacile, dar mai mult ca sigur ne-au urmărit, ascunși prin tufele de boziu de pe sântul pădurii.Nea Gică avea colibă lângă salcâmul de la marginea viei, un uriaș cu crengile groase cât trupurile noastre, se desena pe cerul albăstrui că o piramidă verde, înălțata din nisipul cafeniu, nisip pe care se înșirau butucii de vie ca
VASILE DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
Caravană Filmelor TIFF pornește la drum zilele acestea, pentru al șaselea an, aducând 34 de filme din selecția Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) în peste 15 orașe din țară. Prima oprire este Oradea, între 17 și 19 iulie, la Sântul Cetății Oradea. Caravană aduce în atenția publicului filme apreciate din programul TIFF, titluri nominalizate la Oscar, dar și câteva dintre cele mai noi pelicule românești ale anului. Anul trecut, pește 30.000 de spectatori au luat parte la proiecții. Cea
Caravana TIFF pornește prin țară: 34 de filme în peste 15 orașe [Corola-blog/BlogPost/100494_a_101786]
-
dui, dui, haiduc, haiduc...”. T. Jarda: Nopțile de vară își au, cu siguranță, frumusețea lor oriunde. Dar se deosebesc, desigur, după locul care le deosebește. Nu am luat seama prea bine cum ar fi prin alte părți. În comuna Leșu sânt pline de povești și de poezie. Eram în casă la Toma Artene 4 în acea neuitată noapte de august [1952]. Casă așezată lîngă Valea Leșului. Care, ca orice râu de munte, își duce povestea din înălțimi spre șesuri. Și-o
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
dui, dui, haiduc, haiduc...”. T. Jarda: Nopțile de vară își au, cu siguranță, frumusețea lor oriunde. Dar se deosebesc, desigur, după locul care le deosebește. Nu am luat seama prea bine cum ar fi prin alte părți. În comuna Leșu sânt pline de povești și de poezie. Eram în casă la Toma Artene 4 în acea neuitată noapte de august [1952]. Casă așezată lîngă Valea Leșului. Care, ca orice râu de munte, își duce povestea din înălțimi spre șesuri. Și-o
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
din Toledo” de El Greco, ”Sfântă familie cu Sfântă Ana și Ecaterina a Alexandriei” a lui Jusepe de Ribera, ”Juan de Pareja” de Velasquez, ”Venus cu un lutier” de Titian, o piesă de altar ” Fecioara cu pruncul alături de sfinți” semnată Rafael Sânți, ”Ultima împărtășanie a Sfanțului Jerome” de Botticelli, ”Boboteaza” lui Giotto, ”Găsirea lui Moise” de Tintoretto, ”Sfanțul Christofer cu pruncul” de Ghirlandaio, Perugino cu ”Fecioara și sfinții adorând pe Isus”, o ”Adormire” de Luca Signorelli, ”Adorarea pruncului” de Cosimo Rosselli, Pietro
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
argheleanul gospodar, am mai strâns șâ noi curaua șâ ni-am mărghinit la puțânul pentru trai, sâ puchem aduna șâ pentru zâua când va pleca copchila la casa ei, câ doarâ una avem. N-or chi ele mulchi lucrușoarili, darâ sânt făcuchi cu trudâ șâ sudoarea frunțâ ășchia bătrână și chiverniseala muierii meli. Ș-apoi în privința mămăligii, asta o șchie a o fachi din copchilărie, nu di amu, fiind cea mai mari dintri copchii șâ tu șchii cum îi! Ea trebuia
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
fata tachi, vorghim noi șâ cu mă-ta șâ poachi mai scurtăm calea aiasta, cât mai mult cu puchințâ. Nu ai auzât câ omu' ari nevoi ghi o femei în casâ? - O ave el tatâ, nu zâc câ nu, darâ sânt șâ eu tot om, nu un ster[5 - Unitate de măsură pentru volume egală cu un metru cub, întrebuințată la măsurarea lemnelor așezate în stive.] ghi lemni pintru care chi tocmeșchi, ca sâ-l cumpiri ghin păduri. - Ghini, Ghini, mai grăim
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
de aur, peste sculele frumos orânduite pe marginile cuptorului, luminându-i fața fierarului, plină de funingine și transpirație. - Da, o copchilâ durdulii șâ roșâi în obrăjori ghi sănătoasâ chi îi. O adevăratâ moldoveancâ ghi la munchi. Lasâ câ șâ fechili sânt buni la casa omulu', nu numa băiețâ, încercă bătrâna moașă să-l consoleze pe proaspătul tătic. Poț vini sâ o vezî cât chimp sâ oghihnesc amândouă, după un chin atât ghi lung. - Ghine mătușâ, câ totu s-a terminat așa
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]