241 matches
-
m-ai plimbat printr-o împărăție, împărăția amintirilor mele” (p. 45). Aceasta este povestea exemplară a ceea ce foarte elegant se numea pe vremuri Une Amitié Amoureuse. ----------------------------------- Muguraș Maria PETRESCU noiembrie 2015 Referință Bibliografică: Muguraș Maria PETRESCU - CRONICĂ DE CARTE: ANCA SÎRGHIE - LUCIAN BLAGA ȘI ULTIMA MUZĂ / Muguraș Maria Petrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1790, Anul V, 25 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Muguraș Maria Petrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
LUCIAN BLAGA ŞI ULTIMA MUZĂ de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344630_a_345959]
-
la Săptămâna Câmpului Românesc de la Hamilton, Canada (6 - 11 iulie 2015). Voi menționa, în mod special și cu multe mulțumiri, fam. Maria Marietta Dincov și Florin Bordușanu pentru atenția deosebită pe care au acordat-o Dnei Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie, artistei Lia Lungu și mie. Fam. Bordușanu ne-a găzduit în RV-ul fiului Dnei Maria Marietta Dincov, oferindu-ne astfel, pentru o săptămână condiții de cazare cu totul speciale. Dar și mai plăcut era dimineața când Dl Florin Bordușanu
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
din America) care prezintă toate evenimentele din viața obștei. Mulțumim pe această cale Pr. Paroh Dr. Remus Grama că în Nr. 28, Volumul 62 din 19 iulie 2015 a menționat vizita la biserica „Sf. Maria” a Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie, a mea, precum și participarea noastră alături de Mircea Ștefan Barțan la Săptămâna Câmpului Românesc din Hamilton, Canada, condusă de Pr. Dr. Dumitru Ichim. („PARISH VISITORS. Last week Muguras Maria Petrescu a journalist and writer from Romania visited our church and museum
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
AU VIZITAT PAROHIA. Săptămâna trecută, Muguraș Maria Petrescu, ziaristă și scriitoare din România, ne-a vizitat biserica și muzeul. Ea a participat la Săptămâna Câmpului Românesc de la Hamilton, Ontario, unde a conferențiat împreună cu Mircea Barțan, Pr. Dumitru Ichim și Anca Sîrghie.”, p. Mulțumim părintelui și tuturor enoriașilor pentru faptul că există în viețile noastre și că duc mai departe cu mândrie stindardul românesc. Ziua nu se putea încheia fără vizitarea mormântului diplomatului și scriitorului Aron Cotruș înmormântat în cimitirul „Holy Cross
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
speciali ai reuniunii, au contribuit la crearea unei atmosfere de comunicare călduroasă și a unui spirit poetic atât de necesar întâlnirii. Doamna Emilia Matei, președinta asociației, deschide programul cenaclului prezentând auditoriului tema întâlnirii cât și pe d-na conf.univ.dr. Anca Sîrghie de la Universitatea “Alma Mater“ din Sibiu care a venit, ca de obicei, pregătită cu un material foarte frumos, o expunere nuanțată original a poeziei de dragoste eminesciene. Conferința dânsei s-a intitulat L’amor che move il sole e l’altre
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
citit Pajul Cupidon, iar Darius Popescu ne-a surprins plăcut lecturând poezia lui Marin Sorescu Trebuiau să poarte un nume, precum și creațiile eminesciene Floare albastră și De-or trece anii. Ca invitată de onoare a seratei, d-na conferențiar Anca Sîrghie a primit un buchet mare de trandafiri roz și a fost surprinsă plăcut atunci când întreaga asistență i-a cântat Mulți ani trăiască, pentru că tocmai fusese ziua ei de naștere. În prag de Valentine’s Day, universitara sosită de la Sibiu a
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
de iubire înaltă, monadică și “monoteistă” ale lui Radu Stanca ar putea contribui la o redresare morală, constituindu-se ca borna unui reviriment indispensabil revenirii la o normalitate, ce pare compromisă în acest ceas. (Interviu realizat la Cluj-Napoca de Anca Sîrghie) Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
notată pe o hârtie cartonată specială, cu care exemplarul mi-a sosit de la Editura Vatra Veche din Tg. Mureș, dar acum sunt fericită să citesc pe foaia de gardă a volumului cuvintele înserate manu propria de autoare:”Prietenei mele, Anca Sîrghie, minunată scriitoare, cu dragoste, Veronica Pavel Lerner. 18 iulie 2016 la Toronto “ Da, atunci mă regalase Veronica cu autograful ei și sub bolta unui muzeu liniștit din Toronto simțisem că, așa cum îl țineam mereu aproape de luni, ba chiar de ani
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
“Lucian Blaga și ultima lui muză” ca document literar inestimabil De curând, cartea scriitoarei Anca Sîrghie intitulată „Lucian Blaga și ultima lui muză” (Editura Technomedia, Sibiu, 2015), a fost răsplătită cu Premiul “Octavian Goga”, decernat de filiala locală a Uniunii Scriitorilor din România. Volumul reprezintă o încununare fericită a îndelungatului efort de căutări ale istoricului literar
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
de alta fericită pentru orașul de refugiu al poetului împreună cu Universitatea clujeană” Regele Ferdinand” , Sibiul, din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, căci acolo trecerea lui a lăsat urme bogate. Ca profesoară la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Anca Sîrghie a cercetat opera literară a scriitorului născut în Lancrăm, dar interesul pentru aspecte mai puțin cunoscute ale biografiei lui s-a adâncit atunci când ea a avut prilejul și privilegiul de-a o cunoaște pe Elena Daniello, „ultima muză” a poetului
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
a misterului iubirii ca forță creatoare, proză minunată ca stil și prezentare, valoroasă ca document inedit. Copleșitoare prin mesaj, precum și prin uriașa cantitate de muncă, desfășurată la înălțimea inteligenței și sensibilității unei cercetări științifice însoțite de participarea sensibilă a Ancăi Sîrghie, cartea „Lucian Blaga și ultima lui muză” se încheie cu mărturisirea edificatoare a acesteia, în tonul cronicarului, „Biruit-au gândul ca datoria morală pe care o am față de o asemenea prietenă cum a fost distinsa și vesela doamnă Daniello, să
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
intrase în această “poveste” cu o oarecare reticență, ajunge să trăiască împreună cu cei doi protagoniști convingerea fermă că iubirea și creația sunt absolute și strâns legate, deasupra tuturor experiențelor umane. De altfel, replicile care aparțin în acest dialog scriitoarei Anca Sîrghie lărgesc perspectiva, adăugând experiența generației din care noi amândouă facem parte, aceea începută odată cu instalarea comunismului în România, pe care, ca profesoare de literatura română, l-am văzut -Slavă Domnului!- și abolit. Așadar, apare în carte și proiectarea posterității poetului-filosof
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
aceea a alterării amiciției sale cu Emil Cioran, ori sacrificiul prietenesc al medicului clujean Iubu sau atmosfera tensionată în care a avut loc înmormântarea lui Lucian Blaga. În partea a doua a dialogului, intitulată „Într-o vară de noiembrie”, Anca Sîrghie, prietenă de-acum cu Elena Daniello, o invită pe aceasta la Sibiu, oferindu-i prilejul de a revedea comuna Gura Râului pentru o călătorie în amintiri de o jumătate de veac. La cei 90 de ani ai ei, Elena Daniello
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
bibliotecar,el se vede obligat să dea cu propriile mâini volume din poezia și filosofia proprie să fie distruse la moara de topit. De ce? Evident, ca astfel nici generațiile viitoare să nu-i cunoască opera. Așa cum reiese din cartea Ancăi Sîrghie, asemenea măsuri abuzive îl descumpănesc, Blaga socotindu-se un poet mort, un simplu anonim. Dar el nu încetează să scrie literatură, să facă traduceri din marii scriitori germani, francezi și englezi, și, bineînțeles, scrie filozofie, preocupat să-și închege sistemul
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
scriitori germani, francezi și englezi, și, bineînțeles, scrie filozofie, preocupat să-și închege sistemul de gândire la care lucrase din tinerețe. Un rol important în redobândirea încrederii în sine l-a jucat ea, ultima lui muză, Elen. În cartea Ancăi Sîrghie se mărturisește cum a luat naștere, la îndemnul Elenei, romanul autobiografic „Luntrea lui Caron”, inițial intitulat „Robie cerească, Robie pământească”, pentru ca printr-o asemenea proză memorialistică poetul să-și facă înțeleasă personalitatea și pentru marea masă a cititorilor. O ingenioasă
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
poetul să-și facă înțeleasă personalitatea și pentru marea masă a cititorilor. O ingenioasă modalitate de a completa informațiile documentarului se constituie în partea a treia a cărții, intitulată „Un dialog imaginar”, în care se imaginează un dialog între Anca Sîrghie, autoarea, și Lucian Blaga, pentru a pune în lumină evenimentele și din perspectiva poetului. Conceput după patru ani de la trecerea în eternitate a Elenei Daniello, conducătoarea primelor două trepte dialogale din volum își derulează acum interviul imaginar la Sibiu, în
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
e o prezență încărcată cu forța unei divinități, mereu regeneratoare, mereu întrupată, astfel că în „ciclurile arzătoarei, reluatei tinereți/ îmi este dat până la capătul acestei vieți,/ în fiecare zi din nou s-o cuceresc” („În lumea lui Heraclit”). Cartea Ancăi Sîrghie relevă ideea-axă că prezența feminină la vârsta maturității apare ca o forță propulsatoare a reîntineririi, repercutată benefic în planul poeziei blagiene. Sentimentul culpabilității morale este soluționat uneori prin întâlnirile onirice cu Elena, nutrite de reînvierea imaginilor copilăriei lor rustice. Devenită
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
care a fost supus poetul, ajutându-l să o depășească și chiar să o transforme în lecție spirituală pentru ceea ce va fi cartea autobiografică: „Robie cerească, Robie pământească”, o simbolică înălțare prin creație. Adevărat recitativ oferit de scriitoarea universitară Anca Sîrghie din misterul vieții și al creației blagiene prea puțin cunoscute, cartea dedicată ultimei lui muze s-a construit cu o asiduă muncă focalizată spre aprofundarea poeziei lui, a momentelor de grație ale inspirației, ale tainei veșnicului feminin ce i-a
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
cunoscute, cartea dedicată ultimei lui muze s-a construit cu o asiduă muncă focalizată spre aprofundarea poeziei lui, a momentelor de grație ale inspirației, ale tainei veșnicului feminin ce i-a împlinit ființa creatoare. Pasiunea și convingerea cu care Anca Sîrghie se dăruiește demersului științific astfel asumat fac din acest minunat documentar încă o piesă de unică valoare spirituală. Gestul domniei sale are menirea de a prinde în cuvânt sacralitatea mâinii întinse a unei vestale, cum trebuie înțeleasă Elena Daniello, spre salvarea
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
în cuvânt sacralitatea mâinii întinse a unei vestale, cum trebuie înțeleasă Elena Daniello, spre salvarea flăcării poeziei românești și universale. Ascultând mărturisirea autoarei, am înțeles că “Lucian Blaga și ultima lui muză” a avut între cărțile, deloc puține, ale Ancăi Sîrghie o geneză neobișnuită, documentarea ei luând pentru început chipul unui film cu înregistrarea dialogului purtat la Cluj-Napoca în 1997 cu distinsa ei prietenă, ca doar mai târziu pelicula să se metamorfozeze în imagine livrescă, desigur cu mult mai cuprinzătoare și
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
sunt întărite de materialul documentar cuprins în „Anexele” volumului, în care îi regăsim însetați de cunoaștere și de adevărata poezie pe câțiva temerari ai timpului nostru, care caută „Pașii poetului” prin periplul runic ce i-a fost hărăzit, unde Anca Sîrghie îndeplinește rolul magic al „nuielușii de alun”. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
a unei îndelungate preocupări, chemări și pasiuni privind personalitatea lui Radu Stanca, “poet baladist neîntrecut în literatura română, dramaturg aproape uitat, teatrolog cu viziune reformatoare, eseist rafinat, nu mai puțin actor și regizor ingenios”, noua carte a istoricului literar Anca Sîrghie, intitulată “Evocări și interpretări în evantai” (460 p.), apărută la Editura Technomedia din Sibiu în 2016, vine să completeze vastul documentar dedicat de universitara sibiancă autorului “Horei domnițelor”. După studiul monografic, “Radu Stanca și obsesia Thaliei. Ipostazele omului de teatru
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
și prefațat-o în 2012, și “Radu Stanca. Profil spiritual”(720 p. ), cu un “Cuvânt înainte” semnat de Acad. Eugen Simion, în 2015. Cele două apariții recente s-au bucurat de competența editorului Marin Diaconu și a istoricului literar Anca Sîrghie, ca îngrijitori de ediție. Mărturiile înserate în recentele ei cărți dovedesc că Anca Sîrghie, care la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în mai 1981 luase Doctoratul cu lucrarea „Radu Stanca-studiu monografic”, a manifestat interes pentru personalitatea și
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
Cuvânt înainte” semnat de Acad. Eugen Simion, în 2015. Cele două apariții recente s-au bucurat de competența editorului Marin Diaconu și a istoricului literar Anca Sîrghie, ca îngrijitori de ediție. Mărturiile înserate în recentele ei cărți dovedesc că Anca Sîrghie, care la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în mai 1981 luase Doctoratul cu lucrarea „Radu Stanca-studiu monografic”, a manifestat interes pentru personalitatea și opera poetului regizor mult mai timpuriu, anume din anii când Radu Stanca, poposit în
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
reunirii în Cluj a Cercului literar de la Sibiu n-a mai avut când să devină realitate, pentru că boala sapă nemilos, artistul murind prea devreme, la 26 decembrie 1962, când umbra doliului se întinde peste cetatea universitară de pe Someș, unde Anca Sîrghie tocmai își începuse studenția. Noul volum al Ancăi Sîrghie, intitulat “Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai”, configurează un ingenios portret al scriitorului, într-o panoramă poliedrică, constituit din amintirile a 39 personalități, dintre care, cei mai mulți, cunoscându-l nemijlocit pe
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]