667 matches
-
care se uită la Celălalt până la uitarea de sine, nu mai are cum să înțeleagă că filosofia ocultă este sora filosofiei instituționalizate (să-i spunem „scolastice“) și cele două discipline au același tată, pe filosoful Aristotel. Ovidiu Cătălin Caraiman cu sârguință și energie, picurând din apa izvorului filosofic antic încearcă să insufle Adevărul, Frumosul, Binele dar mai ales puterea de a găsi drumul spre Fericire și împlinirea viselor generațiilor de copii pe care îi formează ca îndrumător. Cei mici au obiceiul
,,ARTA DE A TRĂI – DIALOGURI CU TRECUTUL” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366014_a_367343]
-
în tină'', ,,Vrednicia fără înțelepciune e ca frumusețea fără ochi''. ,,Norocul, câteodată ne caută pe noi, iar înțelepciunea trebuie căutată de noi ca pe o comoară''. Hărnicia și chibzuința sunt coordonate ale muncii omului din popor și sunt opuse lenei: Sârguința/Țese pânza/Iară lenea/Pierde vremea''. Bunătatea și demnitatea sunt exprimate în termenii cei mai simpli, dar au valențe metaforice inegalabile: Cuvântul bun unge și cel rău împunge''. Cine bate la poarta altuia, o să bată și altul la poarta lui
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
trecut (și noi) întru Sfânta cauză a Românismului. Și încă multe alte șoapte pot căpăta glas în acest album monografic, întru revelația celui cu sufletul deschis, aflat în rezonanță cu felul în care Vasile Șoimaru trăiește veghea - veghea asupra Neamului. Sârguința și arta autorului albumului-monografie „Românii din jurul României în imagini” au dat naștere, deci, unui produs cultural cu inestimabile valențe spirituale, pentru care Vasile Șoimaru (îndrăznesc să fiu de acord cu distinsul Nicolae Dabija), “merită toate premiile românești și nu numai
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
și prin judecata rațională a definit rațiunea lor în mod chibzuit și drept și își păstrează judecata neabătută are în sine concentrată toată virtutea, nemaimișcându-se spre nimic altceva după ce a cunoscut adevărul. El le-a trecut pe toate cu sârguință, nemaifăcând nici o pomenire de cele ce sunt și se zic ale trupului și lumii, având înlăuntru, cuprinsă în rațiune, făptuirea fără luptă, deoarece intelectul și-a adunat cele mai puternice rațiuni nepasionale, prin care este și se susține toată virtutea
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
perspicacitatea. Mi-a cam pierit graiul când nu m-am priceput să încep, iar la sfârșit nu puteam să acopăr mare lucru cu ea, picăturile de ploaie având spații numeroase pe unde să străbată. Dar omul m-a felicitat pentru sârguință, ba chiar mi-a propus să-i rămân în bătătură, asigurându-mă că acolo voi ajunge cu siguranță suta de ani (el se apropia de nouăzeci deși nu își arăta anii). Secretul: mâncarea sănătoasă, fără televizor, radio, telefon sau internet
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea cu picioarele pe tot spatele. Mama și bunica se distrau, văzându-l pe Samson cu câtă sârguință își îndeplinea misiunea. Cum începea să ne doară spatele de greutatea lui sau din cauza ghearelor care pătrundeau prin cămășuțele noastre subțiri, încercam să fugim, însă când ne ridicam să scăpăm de el, se repezea cu aripile și ne bătea, determinându
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
cunoscută lansarea ei, mi-am dat seama că în acest loc pe care-l iubim, fiind patria unde ne-am născut (un picior de plai, o gură de rai și noi fără grai), cei ce au urmat au învățat cu sârguință de la „ciumații dictatori” că poporul trebuie mințit și înșelat prin congrese foarte dese, și de aceea am scris eu o mică poezie ca să întregesc tabloul vremurilor din ziua de azi. Referință Bibliografică: EUROPA CU CAPUL ÎN STELE ȘI TRUPUL ÎNSÂNGERAT
EUROPA CU CAPUL ÎN STELE ŞI TRUPUL ÎNSÂNGERAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350644_a_351973]
-
mai folositor din toate. Ea proorocește cele viitoare, face aluzii istorice, dă legi pentru viață, arată ce trebuie să facem și, ce să spunem, într-un singur cuvânt, este o adevărată comoară de învățături bune, punând la îndemana fiecăruia, după sârguința lui, tot ceea ce îi este de folos". Într-alt loc, același Sfânt Părinte ne oferă și aceste interesante considerații asupra Psalmilor, scriind: Câtă învățătură nu poate cineva agonisi din Psaltire? Mareția bărbăției, exactitatea dreptății, însemnătătea înfrânării, desăvârșirea judecății, chipul în
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
cărora s-a format și lustruit gesturile, gândurile și obișnuințele. Din panoplia deprinderilor pentru atașament la dogmă a scos în față gargara, trombonul, ras-bărbierit-ul și frezat-ul, periuța cu care amețea electoratul, înjurătura aruncată în trecere dar și cultivată cu sârguință atunci când celelate se dovedeau ineficace - ca pe o nedezmințită supapă de siguranță în fața avalanșelor mizeriei cotidiene ... Ca un vrăjitor neîntrecut, invoca forțe și entități spirituale și materiale de toată mâna amestecând-le - precum în negura medievală alchimistul - pentru a izbuti
BI(ZI)GOTUL POLITIC... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351345_a_352674]
-
sa ortodoxă modificată în matricolă ca fiind greco-catolică. În anii următori va fi din nou trecut în scripte cu religie ortodoxă. Avram Iancu trece cu succes examenele gimnaziului. Pe timpul studiilor la școala din Zlatna, Avram Iancu va da dovadă de sârguință excepțională (praestans), iar la toate cele patru materii predate va obține nota cea mai mare (eminens). Timp de patru ani Avram se va menține printre primii elevi ai școlii, cu excepția anul trei, când va arăta un ușor regres, recuperat cu
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
foarte îndepărtați, cu siguranță că mesajele dintre ei ar străbate mii de kilometrii, nu pe secundă ci în câteva sutimi de secundă! Cândva sfârșind cu o anumită părere îndoielnică despre ceea ce pot scrie, dar mai ales despre ce gen de sârguință pot avea pentru a fi îndreptățită o minimă scriere ce poate apărea "nouă sub soare?".. am sfârșit răpus de negativismul întrebării, fapt ce mă și limita, scriind foarte puțin și izolat, de cele mai multe ori ne-păstrând.... Din fericire, totuși, există
VAL MIHOC de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351750_a_353079]
-
dar nu o auzeam. Era așa o liniște de se auzea până și foșnetul hârtiei igienice din baie unde soarta mea ce o aveam de 32 de ani ștergea ceva. 32 sau 23?... Cred că 32 că prea ștergea cu sârguință casnică ... Zgomotul foșniturii a declanșat alte zgomote din capul meu punând capăt liniștei creative. La poarta inspirației aud două voci hârjonindu-se. Două bătăi scurte în poartă mă fac atent, iar alte două bătăi și mai scurte mă fac să
PACALA SI TANDALA SAU...TANDALA SI PACALA? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346596_a_347925]
-
dar nu o auzeam. Era așa o liniște de se auzea până și foșnetul hârtiei igienice din baie unde soarta mea ce o aveam de 32 de ani ștergea ceva. 32 sau 23?... Cred că 32 că prea ștergea cu sârguință casnică ... Zgomotul foșniturii a declanșat alte zgomote din capul meu punând capăt liniștei creative. La poarta inspirației aud două voci hârjonindu-se. Două bătăi scurte în poartă mă fac atent, iar alte două bătăi și mai scurte mă fac să
PACALA SI TANDALA SAU...TANDALA SI PACALA? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346595_a_347924]
-
dar nu o auzeam. Era așa o liniște de se auzea până și foșnetul hârtiei igienice din baie unde soarta mea ce o aveam de 32 de ani ștergea ceva. 32 sau 23?... Cred că 32 că prea ștergea cu sârguință casnică ... Zgomotul foșniturii a declanșat alte zgomote din capul meu punând capăt liniștei creative. La poarta inspirației aud două voci hârjonindu-se. Două bătăi scurte în poartă mă fac atent, iar alte două bătăi și mai scurte mă fac să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
dar nu o auzeam. Era așa o liniște de se auzea până și foșnetul hârtiei igienice din baie unde soarta mea ce o aveam de 32 de ani ștergea ceva. 32 sau 23?... Cred că 32 că prea ștergea cu sârguință casnică ...Zgomotul foșniturii a declanșat alte zgomote din capul meu punând capăt liniștei creative. La poarta inspirației aud două voci hârjonindu-se. Două bătăi scurte în poartă mă fac atent, iar alte două bătăi și mai scurte mă fac să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
dar nu o auzeam. Era așa o liniște de se auzea până și foșnetul hârtiei igienice din baie unde soarta mea ce o aveam de 32 de ani ștergea ceva. 32 sau 23?... Cred că 32 că prea ștergea cu sârguință casnică ... Zgomotul foșniturii a declanșat alte zgomote din capul meu punând capăt liniștei creative. La poarta inspirației aud două voci hârjonindu-se. Două bătăi scurte în poartă mă fac atent, iar alte două bătăi și mai scurte mă fac să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
dar nu o auzeam. Era așa o liniște de se auzea până și foșnetul hârtiei igienice din baie unde soarta mea ce o aveam de 32 de ani ștergea ceva. 32 sau 23?... Cred că 32 că prea ștergea cu sârguință casnică ...Zgomotul foșniturii a declanșat alte zgomote din capul meu punând capăt liniștei creative. La poarta inspirației aud două voci hârjonindu-se. Două bătăi scurte în poartă mă fac atent, iar alte două bătăi și mai scurte mă fac să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
până la linia de sosire. O continuitate de spirit. O confrerie. E un joc neasemuit și deloc costisitor. Fiecare are dreptul să-și încerce condeiul. A face parte din acest proiect devine, pentru orice poet, o responsabilitate, o onoare deosebită, o sârguință și, mai ales, o plăcere și o mulțumire, că a participat la construirea unui edificiu menit să dăinuie. Pentru că, dacă orice edificiu, din materiale cunoscute, are o anumită rezistență, în timp și în cele din urmă, este sortit năruirii, POEMUL
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356840_a_358169]
-
nr. 38 "pentru sprijinul deosebit dat de înfăptuirea procesului înstructiv-educativ ca și în răspândirea culturii maselor sătești". O serie întreagă de distincții, decorații, titluri și gratificații acordate membrilor colectivului didactic din Rucăr de până la începutul anulor'70, confirmă cu claritate sârguința și crezul în nobila meserie a dascălului dintotdeauna Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea (XX) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 298, Anul I, 25 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356857_a_358186]
-
cercuri de intelectuali de marcă și a știut cu dibăcie să le rămână aproape; a fost un autodidact, bine spus! Nu i-a fost teamă să muncească, dar cărțile l-au fascinat mereu; era avid de cunoaștere și studia cu sârguință, iubea compania celor învățați și făcea față cu brio discuțiilor lor. „Nu trebuie să-nvăț nicio meserie!” La Paris, Dumitru Sinu a muncit tot timpul; nu-i era rușine să spele vasele într-un restaurant, ba dimpotrivă, era chiar mulțumit
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
pentru un timp director al școlii de băieți. Ca și ceilalți învățători cu state vechi în școală, a acoperit prin activitatea sa didactică și catedre deficitare de muncă calificată. Pentru autorul acestor rânduri a rămas un "monument" de seriozitate și sârguință didactică, profesorul de matematică model. A desfășurat și munci pe tărâm cultural-obștesc din dragoste și pasiune, dar și în funcții neretribuite (cenzor Ateneul cultural, membru în consiliile de conducere ale băncii "Piscul Mânăstirii" și Cooperativei Frăția) , etc. Spre senectute a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
-
către tine: Bucură-te, zidul nostru nesurpat Bucură-te, al credincioșilor turn nestrămutat Bucură-te, păzitorul de nădejde al mănăstirii tale Bucură-te, căci pe copii îi ții sub ocrotirea trezviei tale Bucură-te, sprijin nebiruit al monahiilor celor cu sârguință Bucură-te, tainică slavă a maicilor iubitoare de nevoință Bucură-te, cel ce cererile credincioșilor plinești Bucură-te, că rugămințile copiilor tăi le primești Bucură-te, că ne dăruiești toate bunătățile Bucură-te, că alungi de la noi toate răutățile Bucură
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
dacă nu ai nimic de zis, e tot degeaba... După cum ar fi - maestrul ‘blând’ al poeziei - să spunem așa, crescând chiar prin simplitate și modestie, dar crescând insesizabil, vârtos, fără prea multă manifestare și prin reținerea vivacității energetice captată cu sârguință din Izvorul său lăuntric permanent (unde nu pătrund prea mulți), a ajuns precum un Longeviv al poeziei, un Maestru al Frumuseților Simplității Poetice, domnul Mihai LEONTE. În atenție, a nu se citi ‘’simplu în sensul de ‘’sărac, ‘’nediversificat, necompactat cu
MAESTRUL SIMPLITĂŢII POETICE, DOMNUL MIHAI LEONTE – INTERVIU. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371011_a_372340]
-
Autorului Adriana Butoi- Prescurtarea literei mari - prefață- De profesie filolog, Adriana Butoi debutează în volum de versuri după ani și ani de activitate administrativă în Lira21. Discretă și modestă dar cu un temperament justițiar poate întreținut de profesoratul practicat cu sârguință, Adriana scrie versuri, în genere, de confesiune, de stare și sub aerul mărturisirii găsim freamătul căutării echilibrului prin delicatețe lirică. Postat secvențial în timp, între azi și ieri sau viitor, un ego, transformat parcă în secundul observator sinelui, analizează suișurile
ADRIANA BUTOI- PRESCURTAREA LITEREI MARI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369918_a_371247]
-
și în expozițiile de decor ambiental aparținând unor specialiști din județele Vâlcea, Mureș, Prahova, Suceava. Milescu Cornel, Școala de Artă Populară Râmnicu Vâlcea, oferă o expoziție de artă decorativă, în care pot fi găsite o diversitate de produse, rod al sârguinței și imaginației creatorului: pictură în ulei pe scoarță de copac, pe lemn de mesteacăn, tablouri rustice pe cânepă și pânză, suporturi rustice din lemn de mesteacăn, acoperite cu sac de cânepă, înconjurate cu sfoară de cânepă, aranjamente florale rustice pe
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]