728 matches
-
la dispoziție de actualele îndeletniciri ale civilizației. Acești oameni, în general cu frică de Dumnezeu cum, incorect, precizează Biserica, mai des neșcolarizați, au o inteligență nativă ridicată și duc o viață care ar trebui să fie fericită. Ca și triburile „sălbatece” care din când în când mai apar sub nasul unui reporter mai mult din auzite, și omenirea care se mai învrednicește cu economia de subzistență sunt, în concepția mea, cei mai apropiați de Adam și Eva. Putem să le scriem
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
frig Doamne ești în Biserica mea Sfântă Domnul în cer are doar scaunul său Ochii Lui pe sărac îl privesc la rău Cum fiarele patimii îl descântă Va ploua peste păcătoși cu lațuri Foc și pucioasă suflare de vifor Caii sălbateci zburdă fără hățuri Că drept este Domnul și dreptatea Sa Deschide-n suflete nesecat izvor Și fața Lui zidește-n inimi casa PSALMUL 11 Cel necuvios din adevăr scade Limba cea plină de mândrie pierde Cum seceta usucă lanul verde
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
Asiei religioase. Îți este cunoscută zicala: „vorbești de lup și lupul la ușă” Zicala conține un adevăr esențial și se referă la un câmp informațional susținut de absolut toate entitățile, indiferent de regnul din care fac parte. Lupul, un animal sălbatec, emite o informație de prezență despre care inteligentul om sau iepurele vânat capătă cunoștință. Apa poate fi simțită de un om sensibilizat deși se află adânc sub scoarța terestră iar șoarecii părăsesc corabia destul de mult înaintea scufundării ei. Câmpul informațional
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
un păcat. Nașterea vieții să fie un păcat primordial? Atunci, care ar fi sensul vieții? Păcătuirea la nesfîrșit?! Undeva era o eroare în logica și rațiunea de a fi. Cu și mai multă pasiune s-a agățat bărbatul de liana sălbatecă a trupului ei și și-a accelerat impulsiunile paroxistice, iar ea gemea din rărunchiuri și își dorea ca acea robire a cărnii ei să nu ia sfîrșit niciodată, să se eternizeze în celulele trupului ei care erau sfîșiate ca valurile
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
regretul ei însă persista în părerea de rău că îl găsise prea tîrziu pe acest bărbat de care era îndrăgostită cu toate celulele ființei ei de femeie și nu avusese norocul să-l fi descoperit, ca Lavinia, într-o grădină sălbatecă încă din copilărie și să-l iubească dincolo de imaginație și dincolo de rațiune toată viața. Uneori era furioasă pentru toată acea ură care se adunase în sufletul ei împotriva bărbaților în atîția ani încă din adolescență, pentru că nu primise nici un fel
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
dincolo de pământ...Cățărându-se pe spinarea uriașă de arici vegetal a dealului înfipt în araci, butuci și copaci răzleți. Cobora sprinten poteca prin iarbă, zărea malul sufocat de vegetația lacustră și, cu trestiile pe umăr, sorbea cu priviri nesătule frumusețea sălbatecă a răsăritului, nectarul lui zemos și cețos. Aerul, ca de eter, umed și înmiresmat, îi dilata nările invadându-i plămânii. Mulțimi de pești ca de platină, isterici și jucăuși, ciobind oglinda apei...Tandre, guralive și delicate, păsările își ceremoniau împerecherea
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
8. Ai fantezii onirice cu tentă pedofilă sau incestuoasă? Ți se potrivește perfect. Doar toată lumea este convinsă că ești un porc. Deși porcii nu merită o asemenea ofensă. Mmm, asta e! 9. Te bântuie, noapte de noapte, scene de sex sălbatec cu diferite animale? Ești un om fericit. Ți-ai găsit domeniul perfect de relaționare intelectuală și psiho-afectivă. Fii selectiv, totuși! Abandonează relațiile cu râmele. Sunt, din păcate, deosebit de proaste și cumplit de plictisitoare, mai ales după. 10. Frecvent, în vis
DICŢIONARUL VISELOR EROTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357618_a_358947]
-
Întunericul, precum o pleoapă imensă, ne camufla sfiala, expunerea colectivă, plângerea în propiile fibre. Aburiserăm întâlnirea cu licori bahice mult îndoite cu apă și gheață, cu fum și fluid de jăratec sub hălci de berbec: ofranda noastră carnală, parșivă și sălbatecă, de la noi pentru noi înșine: zei contemporani distructivi și lacomi :arheologi, studenți, cecetători, biologi, turiști... Sărbătorind o clipă eternitatea unei clipe de insomnie și dorul de alții ca noi, strâns legați prin ligamente nevăzute... Mă regăseam și eu, când și
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
simt acuma trist. Povestea cu metafora drăguță... Parc-am începe clasicul cu Gută Și pe Enescu-l trecem manelist. Mai suntem doar o mână de nebuni Care mai pun o rimă-n poezie, Dând versului mirosul de câmpie Și cântecul sălbatec de lăstuni. Referință Bibliografică: M-a crescut poezia ... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 457, Anul II, 01 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
M-A CRESCUT POEZIA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358762_a_360091]
-
în vechiul crematoriu în camera cu amintiri se joacă umbre pe pereți ca pe o sfântă în delir serafi uituci mi te dezbracă ce corp tăiat din linii dulci cu apetituri de madonă ce marmură cioplită-n forme de un sălbatec rafael ce vise sumbre mă-mpresoară în evantai de liniști grele se rupe trupul de armură și-n gol de hăuri se destramă... joi, 6 martie 2014 parcă ieri... parcă ieri fumega seara prin aburii pământului parcă ieri cădeau frunzele
ÎNCAMERA CU AMINTIRI ŞI PARCĂ IERI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360284_a_361613]
-
au fost deșarte, iar făpturile naturii au prevestit realitatea. Mare-Ți e puterea Doamne ! Ce s-a pogorât înaintea mea; un spirit de om fără să-l cunosc și negruțele cu simțul lor nefiresc. Așa a început iarna parcă mai sălbatecă ca-n anii din urmă. Murmurul alb al ploii curgea pe străzi, de spuneai că vine primăvara cu armonii de ceruri senine. Uneori apa curgea pe drumuri c-antr-un pârâu. Vântul buimac, se adânci certând parcă copacii și pădurile de prin
ZILE DE IARNĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360323_a_361652]
-
ei, i-a plimbat ca pe niște prunci înainte de vreme prin anotimpuri. De aceea pescarii o socotesc nemuritoare - întâmpinându-i cu voie bună. Din marea ei iubire Dunărea le-aduce cântări îngerești și izbăvire. Priveam Dunărea, însă dinspre Răsărit, vântul sălbatec m-a alungat ca un vrăjitor. Treceam pe lângă copacii cu frunze îngălbenite și din largul Dunării cârduri de păsări se opreau pe crengi să asculte vuietul vântului învăluit prin frunze. Profetică iarnă ! mi-am spus cu uimire. Mă îndepărtam puțin
ZILE DE IARNĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360323_a_361652]
-
Toate Articolele Autorului Alături de țărmul înalt... pete de albastru, portocaliu și cu alb. Deasupra nisipului, frunzișul de jad întins ca o rază de foc spre înalt, ce cuprinde un loc de poveste în care Loreley ne vrăjește. Culoarea e crudă, sălbatecă, dură. Adică ne pervertită, inocentă, pură. Imagine albastră scăldată în vis adaugă forme de alt paradis. Paradisul prințesei din turn ce așteaptă să vină un prinț să o facă mireasă. Așteaptă prințesa alesul să vină, o reverență... la soare se
LORELEY SI O POVESTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360630_a_361959]
-
alături de Petru Șandor din satul Șoimus-Petreasa. În luna octombrie l970 am fost programat să citesc eu. Profesorul mi-a ales două poezii, elegii, scrise în stil clasic, de unde mai rețin încă: „E întunerec și răcoare încă. Plouă./ Respiră tainic, moale, sălbatecul pământ/ Din pânzele moi, cenușii, răzlețite de vânt/ Iarba răsare, lucind stropită cu roua/ Mă întrebasem ieri: ploua-va poate mâine?/ Venise cu arșiță mare vremea sapei/ Și toate cele verzi duceau dorul, apei/ Sosiseră apoi și norii plini de
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
sub zăvoare./ Sângele temniței, prizonier,/ gâlgâie`n cruntă durere/ pe sub piatră și pe sub fier,/ pe sub osândă, pe sub zăcere,/ prin subterane artere./ Lipesc urechea jos și-l aud:/ uneori fierbe cu muget fierbinte,/ plânge, plânge în fund de morminte.../ Alteori țipă, sălbatec și crud./ ca o aprigă poftă de viață,/ sau șuieră-a ispită răzleață./ cu brânciul ei ațâțător/ la jaf, la omor.../ Sub marii amari bolovani,/ cineva urlă de o mie de ani,/ cineva cantă de-un veac,/ cineva n-are
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
în: Ediția nr. 798 din 08 martie 2013 Toate Articolele Autorului de la un timp te visez cu pletele-n vânt ca o știmă ce-ai îmbătat apele cu miresme de sălcii în floare, ai corpul liană bătută de vânt și sălbatecii ochi de cicoare, umbletul ți-e urmă de vis ce calcă pe perne de fluturi, când râzi și vorbești, doruri și vise tu scuturi, în fața ta înfloresc grădini de stele-luceferi, ești leagăn păgân de neîmblânzite păcate , pângărită de ochi nevăzuți
TU, FEMEIE, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360035_a_361364]
-
cam de 50 metri. Aici este o tarabă unde poți să-ți lași încălțările, pentru 100 rupie, fără teama că una din maimuțe le va folosi în jocul ei. Tot de aici am văzut pe vârful muntelui pleșuv o capră sălbatecă care a stat nemișcată mai mult de o jumătate de oră, ceea ce a determinat pe unii turiști să facă pariuri( E vie sau doar o statuie? Au câștigat cei ce au pariat pe ” E vie!”) Taxa de intrare (12oo rupie
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A II A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359913_a_361242]
-
php?fbid=764989056878281&set=a.453110564732800.99693.100001015802793&type=1&theater Un alt caz contradictoriu și care mi-a luat multă energie, mi-a ajuns o familie în care au fost doi adolescenți semianalfabeți, ca cel putin față era tare sălbateca și avea 14 ani, trăind până atunci în munți. Erau constituiți într-o familie complexă, ei fiind 4 copii ai mamei. Până să vină mama lor se căsătorească cu noul soț ce i-a luat pe toți la București, beneficiarii
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
ridicau cu țipete ascuțite, pescărușii. În depărtare, flancată de stâncile digului, Dunărea înainta în mare și câte un vapor trecea prin șenalul navigabil, fluturându-și a bun rămas stindardele colorate ca pe niște batiste. Aici, pe această plajă pe jumătate sălbatecă, timpul părea să nu mai aibă nicio grabă. În fiecare vacanță, o regăsea cu aceleași dune, încremenite parcă pe vecie în același loc, regăsea scaieții ce-și ascundeau cu grijă spinii prin nisip, înțepându-i pe cei neatenți când se
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
nici cea mai vagă pretenție de exhaustivitate, să evidențiem câteva elemente comune interesante, ce sunt regăsibile, iată, atât în vremea lui Cellini, cât și în haoticul spectru postmodernist actual. Baretti, citat de Antoniade, definea omul Renașterii ca fiind „o fiară sălbatecă, frumoasă de privit numai când e închisă într-o colivie.”, din cauza clocotului său lăuntric revărsat cu multă imprudență în exterior, într-o perioadă nesigură sub toate aspectele ei, când viața unui om privit ca rezultat al Creației divine nu valora
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
fi pudic De-nveți ce este dragostea Îmi dă întreaga ei avere La purtător,gemând ușor Și mă îmbată de plăcere, Spunând că-i sete de amor Îmi mângâie tandru obrazul Și-mi mușcă buzele subit Căci în avântul ei sălbatec E ... primul lucru ce-a dorit Îmi strânge corpul tot în coapse Puternice cum nu gândeam Precum întreaga-i pasiune Ce-atât de mult o așteptam Îmi scaldă corpul în sudoare Și-n parfum unic de femeie Care numai o dată
ŞOAPTE...ÎN NOAPTE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340926_a_342255]
-
zborului doar înapoi Și doar prin sângele propriu Ca amintirea poemului zbătându-se În labirintul grâului, macii înșelători Fulgerând potecile înflorite ale cărnii, Clipa de beție topită în miezul grădinii Amintirea cerului violet Asfințit de octombrie răsfrânt în iazul păstrăvului sălbatec. Amintirea florilor de măceș spuzind mărăcinișul grădinilor Fragi în fânețe Năpădite de căldura după amiezilor, Ploaie de mai, roua frunzișului crud al pădurilor, Pedepse ale prăbușirii, amintirile Singurul zbor permis prin rănile rămase În memoria îngerilor căzuți, După smulgerea aripilor
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
fostul inginer șef, pe atunci ministru plin. M-am prezentat imediat „la raport”. Secretara m-a întâmpinat cu epitetul „tovarășe elicopter” datorită unei inovații prezentată cu ani în urmă, pusă abia zilele noastre în practica forestieră în țări „mai puțin sălbatece”. Pe scurt am fost angajat „de probă” în corpul de control al ministrului și am fost trimis la Timișoara unde, un tânăr inginer inovator s-a pus rău cu partidul prin soluțiile „prea” economice luate care intrau în conflict cu
FRIPTURIST AM FOST ŞI EU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341588_a_342917]
-
indirect alte metehne cum ar fi furtul, înșelăciunea și chiar crimă. Bineînțeles că animalele nu pot suferi de metehne că acestea deoarece „încă” nu au fost civilizate ci doar „îmblânzite” deși termenul este incorect deoarece animalele sălbatice sunt orice în afară de sălbatece. Că ele vânează spre a se hrănii este o dovadă de înțelepciune pe care, din păcate, omul nu o acceptă ca atare. Omul, ființa superioară apreciată de Domnul Dumnezeul Nostru, trăia în condiții de „răi” atunci cand vâna cu arcul sau
RĂSPUNS RĂSPUNSULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341593_a_342922]
-
destinul, fetițo, iubește! SINGURĂ-N TOAMNĂ Mi-e sufletul gol și cu pași tremurânzi Mă zbuciumă toamna în vise pierdute Cu mâinile-mi reci peste ochii flămânzi Împrăștiu speranțe spre lumi neștiute. Frunze-ofilite pe-alei mă-nfioară Și vântul prin codri sălbatec vuiește Bruma pe flori și pe ierburi coboară Iar sufletu-mi singur în toamnă trăiește. Caut în mine puterea de-a-nvinge În lupta cu gândul rebel și-ntristarea O lacrimă caldă obrazu-mi atinge Mi-e muntele frate și soră mi-
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]