296 matches
-
Emil Brumaru (Transcriere) Neliniștit, încercam să descriu liniștea. Cu fața ascunsă în mîini, cu pieptul acoperind sufletul, cîndva săltăreț și tandru, obișnuit să nu piardă sfîrșitul gălăgios al întîmplărilor, al frazelor zbîrnîind în coarda cărnoasă a razachiei, murmuram o poveste de dragoste... A fost odată ca întotdeuna, așa cum se rostogolesc prin basm păpădiile-n aerul fraged al clipei, a
Murmuram o poveste de dragoste by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15216_a_16541]
-
radio osanalele la volumul de „poeme”, publicat în Statele Unite, traduse în 8 limbi, al Adelei Popescu - fostă colegă de facultate... care a publicat cam tot ce a scris numai ca traduceri în străinătate. Rarefiere cu proptele - Recită trei poeme scurte, săltărețe din recentul volum de lux... S-ar zice că poezia română cucerește lumea... Până și în deceniile ceaușiste Adeluța publica inedite în străinătate. Dar poate că are ea oameni pe sus. Numai în românește se simte rarefierea... 13 februarie 1994
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
să se învîrtă, să se miște, de noroiul uscat strecurat acolo în cădere... Pe urmă, rămînînd singur cu ea, după ce rudele ei plecaseră, intrasem în vorbă cu ea, iar ea continuase în limba română cu acel perfect simplu, - timpul românesc săltăreț, incapabil, cu neputință să povestești cu el o tragedie: Mă bucurai de cunoștința dvs. Avui plăcerea! Îi spusei și doctorului... Fetița mea plînse mult, dar acum e bine... De cînd femeia a căzut, după șocul nervos, a început să scrie
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
agili. Oricum, toți bărbații voiau să danseze cu ea, s-o atingă. Jones, înlăturat a doua oară, deveni galben-speculativ; tactic; apoi, evaluându-și șansele, întrerupse cuplul ce dansa. Bărbatul își ridică iritat fața smeadă, dar Jones o îndepărtă de turma săltăreață și o conduse în unghiul alcătuit de colțul balustradei. Acolo se putea ajunge doar până în spatele lui. Știa că avantajul e doar de scurtă durată, așa că vorbi repede: - Prietenii dumitale sunt și ei aici. Evantaiul ei de pene îl atinse
Primul Faulkner (IV) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6797_a_8122]
-
Spectacolul verbal nu are încă ritm, culoare și ingeniozitate. Două lungi balade populare (Draga mamei și Blăstăm de mamă) au funcția unui racord la sursele folclorice. Timide sunt notațiile din poezia naturii: Sus la munți, În poiană... etc. Ceva mai săltăreț e versul în Tablou de seară, alterat de inserția câte unui neologism distorsionat: "Orizontul/ se poleie"; "Deja moare/ Cel din urmă/ Raz de soare"; Chiar divina/ Cântăreață/ Cu blândeață/ Grea și multă/ Nu prelude! Ce se-aude/ Doar e vântul
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
stabilesc noi trenduri și le fac atât pe femei, cât și pe bărbați să îi acceseze videoclipurile pe YouTube.” George Epaminondas de la revista "InStyle" consideră că videoclipurile Rihannei sunt mici filme, datorită blendului dintre „ritmurile exotice, luxuriante și muzica pop săltăreață și...o senzualitate șireată.” Rihanna a declarat că Marilyn Monroe și hainele vintage au influențat-o în momentul în care a filmat videoclipurile pieselor „Hate That I Love You” și „Rehab”; în contract, scenele întunecate din videoclipul „Disturbia” au fost
Rihanna () [Corola-website/Science/309076_a_310405]
-
întîmplări, în care nu te pierzi, călătorind chiar fără busolă. Un al treilea volum, în limba care a consacrat SF-ul, apărut tot la Criterion, Ancient Times, are o structură dialogică, de care scriitori mai hîrșiți de obicei se feresc, săltăreață, îmbiindu-te să intri în joc. O unitate tematică se profilează din aceste încercări de odisee în spațiu-timp. Andreea }înț nu-și uită eroii pe drum, însăilîndu-le destine, strecurînd cîte o pagină de pastel la plecarea verii, aducînd bine din
Cărțile unei adolescente by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6992_a_8317]
-
în efortul de a nu te omorî.” Îl și aud, dimineața, la micul dejun: „Nu! Nu cedez! Nici astăzi nu mă omor!” E incontestabil: își au și intelectualii eroii lor. „Fi-voi până la urmă artistul frunzăririi, împlini-voi prin chin săltăreț definiția existării ? Ori mă voi abate de la suprafața totului și mă voi pierde ?” Dacă rabzi stilul, merită să iei în serios aceste întrebă ri - și să nu răspunzi. „A avea sau nu sentimentul neantului, iată ce împarte pe oameni în
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4341_a_5666]
-
în singurătatea de atunci le socoteam deopotrivă cu secolii, numai acelea îmi erau mîngîioase, cînd vocea cornului îmi legăna auzul în sunetele cadențate ale semnalului de vînătoare. Pe tonurile duioase și întunecate ale trîmbiței metalice, se juca cu o veselie săltăreață melodia cînticului francez și atunci, în mine, auzul șoptea inimii mîhnite neașteptate cuvinte de speranță și de bucurie." E notată aici o asociere mai puțin comună, între timbrul melancolic al instrumentului și ritmul alegru al melodiei. Căci de obicei, în
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
preschimbau într-un murmur de deferență. În sfârșit, pe o străduță de pe insula Vasili, lui Vasia îi apăru în fața ochilor stabilimentul băilor. Ostași în ținută de paradă făceau de strajă la intrare. O mică orchestră de alămuri cânta o arie săltăreață în timp ce Buhren cobora de pe cal și deschidea, cu o cheie pe care i-o încredințase țarina, ușa băii de aburi nupțiale. Mergând înaintea tinerilor însurăței, le făcu onorurile de instalare. Apoi bătu în retragere cu un ultim "Să vă binecuvânteze
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
soțului și stăpânului ei. Iar fiica mea Ilinca posedă un admirabil armăsar arab, unde dorința de a avea un cal mi-a mistuit copilăria. Acum merg la grajduri cu morcovi, dau unul Shaghiei, calul Ilinchii, alt morcov calului doamnei Băsescu săltăreț prin preajmă. împliniri și acestea, nu-i așa? Un amănunt: am păstrat întreaga bibliotecă paternă, colecțiile tatei, fotografia mamei, ca domnișoară Iovițoiu, o țin pe noptieră. Cât privește în ce măsură numele de Cioculescu mi-a priit sau ba, lucrurile sunt mai
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
Memento mori a avut aici o primă reprezentare tulburător de asemănătoare. Spontaneitatea și lipsa de măsură comandă textul. Versul lung, alexandrinul românesc, prezent în pasajele descriptive, alternează cu un vers expresiv și neobișnuit, cu alexandrinul clasic sub forma lui dactilică, săltăreț și cadențat. Cele mai spectaculoase înfruntări din epopee adoptă ritmul și măsura din Mihnea și baba, episodul cavalcadei; spontaneitatea vitală a scriiturii poetice se manifestă în construirea deliberată de imagini grandioase; uneori prețul este sacrificarea exactității prozodiei, așa cum va face
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
sa carte, Știri despre mine, apărută în 1987 la Editură Litera, conține versuri scrise la 17-18 ani și echivalează cu o demonstrație de virtuozitate stilistica. Pentru tânărul poet, dicționarul limbii române este o vioară Stradivarius, la care poate interpreta și săltărețe cântece populare, si marșuri solemne, si imnuri religioase. În toate ipostazele el se ridică la o înălțime artistică la care puțini alți poeți au ajuns înaintea lui: "Dumitrița, Dumitrița/ strugur smead, zbicita vită/ basm de nea în lubenița/ Dumitrița, Dumitrița
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
cheia spectacolului: ludicul și plăcerea atingerii lui. Implicînd o deschidere totală a actorilor. Povestea lui Creangă pare că se face acum, sub ochii noștri. Cu pofta jocului în simțiri. Există teme sau fraze care provoacă mici ateliere de lucru, improvizații săltărețe, valuri de soluții, care mai de care mai spumoase. Și toate cu ouă, în jurul lor, despre ele. Despre cocoș și găină, despre începutul oricărui lucru, despre înțelesurile trebșoarelor, despre neînțelesul lor, despre mirare, despre minune, despre normalitate, despre forțarea ei
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
un origami? Dar să-l lăsăm pe însuși Györfi-Deák György să ne descrie această operațiune. „Un origami se confecționează dintr-o singură coală, din orice fel de hârtie, dar totuși este bine să se țină seama de funcționalitatea urmărită: broasca săltăreață cere o hârtie mai groasă și elastică, obiectele care pot fi umflate se fac dintr-o hârtie mai subțire. Tradiția japoneză cere ca pe parcursul elaborării unei forme să nu se folosească nici un fel de lipici. De asemenea, nu se admite
Agenda2005-02-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283261_a_284590]
-
ale Vietii de Apoi/ unde tot sositul smulge vineri/ înainte de joi// Forfota mare în oraș și lume multă,/ strânsă în jurul dracilor că la concert... / Sifilitice, două, trei suflete/ proaspăt împroșcate cu noroi, tușesc din răsputeri./ Mai sare câte-o inima săltăreața din ele, si spectatorii dracilor se-ntorc atunci de ai putea sa juri/ că n-au văzut inimi în viața lor... Și-așteaptă veacuri bune/ Să-și aplece îngerul aripa perforata,/ și printre pene păduchi să se-aștearnă?/ Drăcii chiuie
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7721_a_9046]
-
București. Am citit repede ca să văd data, ora, detaliile tehnice. Pe urmă am revenit pentru că ceva nefiresc îmi atrăsese atenția. Și am citit de cîteva ori. Senzația de buimăceală a rămas. Și, după ce am priceput că nu este vreun anunț săltăreț, așa cum mai trimit studenții, mai mișcat, chipurile neconvențional, caraghios, însă, în care noul limbaj de lemn se lăfăie pe pagină. Începe tare: "Invitație la Înmormîntare Teatrul Municipal Bacovia și Alexander Hausvater au deosebita bucurie să vă invite la cea mai
Fiecare cu vioara lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8609_a_9934]
-
a vedea (s.a.) cuvinte care, astfel, primesc ceva din concretența locului unde sunt rostite: cuvintele din gări sunt "grăbite", "laconice", cele din trenuri sunt "somnoroase", cele rostite în biserică sunt "exaltate" sau "tăcute", iar cele din piață sunt "proaspete" și "săltărețe". Și mai departe: Este ciudat cum aceleași cuvinte pot avea diferite forme în funcție de locul unde sunt pronunțate. În jurul clădirilor guvernamentale cuvintele sunt umflate, grase aproape obeze... Aceleași cuvinte sunt însă grațioase și iuți ca niște focuri de artificii în scuarurile
Sublinierile autorului by Gheorghe MOGA () [Corola-journal/Journalistic/7013_a_8338]
-
destul de aleatoriu." etc., etc. Mai trebuie menționat faptul că pe adversarii săi de idei Ștefan Borbély nu îi numește (menționându-i doar prin aluzii nebuloase). Drept urmare ei mor de plictiseală neștiuți de nimeni, victime anonime ale vorbăriei fără rost. l Săltăreața revistă Suplimentul de cultur| cultivă cu atâta insistență jocurile de cuvinte, încât această practică, în loc să facă lectura atrăgătoare, a ajuns, dimpotrivă, să agaseze, ca ticul nervos al unui conferențiar sau ca o glumă repetată la nesfârșit de cineva care a
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10230_a_11555]
-
ironie superioară, Holmesul lui Ritchie trage tare la tobe, trombon și contrabas. La Conan Doyle, detectivul britanic avea o structură melancolica, cântatul la vioară era prilej de insolitare, pe când Holmesul nostru ciupește strident, tipurit, coardele viorii - melodia da într-un săltăreț dans irlandez - cu aceeași delicatețe cu care ar pișca chelnerițele de fund. Irene Adler este pentru adevăratul Holmes asemeni unei muze, intangibilă, pierdută în labirintul unui mind game, pentru că nu există niciun detectiv atât de discret că Holmes, cu un
Elementary, my dear Ritchie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6552_a_7877]
-
Poate că rareori că în Lumini crepusculare (exceptînd producția sufocant-retorică din anii ^50) chiotul se aude cu atîta sîcîitoare obstinație. Scurtă piesă intitulată chiar Chiot adună, parcă, toate păcatele unui scriitor. (...) O specialitate fastidioasa a lui Mihai Beniuc sînt moralitățile săltărețe, banale, scrise cu uluitoare neglijență. (...) Cînd e iritat, Beniuc scrie și mai rudimentar-tantos, cu personificări grăbite: ăAducere-aminte, de ce mă provoci?a, a Tu, Orfeu, ce vrei în lume?a; unor eroi li se spune: aDormiți nani-naniă, ca și codrului: ăHai
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
îmi dau seama pe zi ce trece) ca, odată și odată, când voi scăpa de îndatoriri profesionale, orare și navete, să scriu o carte despre el. Nu groasă, nu profundă: o carte de nici două sute de pagini, nepăsătoare și caldă, săltăreață și tandră. Până atunci, mă bucur să citesc ce scriu alții, să aglomerez rafturile deja burdușite de titluri (nimic nu le-a scăpat academicilor occidentali, de la refacerea universului domestic al enigmaticei lui soții, Ann[e] Hathaway, la „adâncile cute ale
Industria Shakespeare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6418_a_7743]
-
pe Rin și marșul funebru pentru Siegfried din Amurgul zeilor, la rândul lor executate cu acuratețe și fără nimic pompos, au făcut legătura cu prima parte a concertului. În încheiere, uvertura la Maeștrii cântăreți, dirijată într-un ritm ușor, mai săltăreț și rapid decât se cântă îndeobște, a readus în prim-plan optimismul wagnerian, evitând patetismul impus de subiectul național-patriotic al operei, dar sugerându-l totuși preț de câteva măsuri în pasajul final. Deși repertoriul concertului și discursul festiv al lui
Anul Wagner la Bayreuth by ana-stanca tabarasi-hoffmann () [Corola-journal/Journalistic/3536_a_4861]
-
și a adăugat că ele vor contribui cu siguranță la mai buna noastră înțelegere a acestor nefericite deviații ale rasei umane. La asta mă gândesc de fiecare dată când apa mării îmi gâdilă iarăși carnea roasă a gleznelor - la capetele săltărețe din butoaie, la ochii lor lăptoși brânzindu- se neîncrezători și la faptul că nici eu, nici ele nu bănuiam pe atunci în ce belele aveam să mai intru din pricina lor. Iar când buboaiele cojite de sub lanțuri încep să piște întocmai
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
Căminului cultural care era angajată de organizatorii horei și instalată pe un parapet construit special pentru astfel de evenimente. Hora de pe toloacă aduna aproape întreaga suflare a satului. Adulții și vârstnicii se așezau în cerc în jurul dansatorilor care, în ritmuri săltărețe, frământau cu voioșie pământul, transformându-l într-un strat gros de praf ce se ridica și plutea, ca un nor, deasupra mulțimii adunate. De pe margine, privitorii urmăreau mai puțin frumusețea și măiestria dansului cât mai ales cine pe cine a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]