359 matches
-
Oprișan își motivează alegerea prezentării celor doi scriitori prin faptul că cititorii români doresc să le cunoască operele "deoarece ambii au note comune de mare intensitate ca subiect și fel de a trata, cu scriitorii noștri din epoca zisă a Sămănătorismului și chiar după el"87. Referitor la sămănătorism, autorul articolului face precizarea că Finlanda nu a cunoscut un astfel de curent literar, cu toate că "este o țară numai de țărani"88 și, mai mult decât atât, împrejurările istorice care au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
prin faptul că cititorii români doresc să le cunoască operele "deoarece ambii au note comune de mare intensitate ca subiect și fel de a trata, cu scriitorii noștri din epoca zisă a Sămănătorismului și chiar după el"87. Referitor la sămănătorism, autorul articolului face precizarea că Finlanda nu a cunoscut un astfel de curent literar, cu toate că "este o țară numai de țărani"88 și, mai mult decât atât, împrejurările istorice care au făcut ca acest popor să fie stăpânit de puteri
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pus pe opera celor patru „stâlpi ai bolții” (Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga), deasupra cărora stă Eminescu, prin care se realizează „unitatea vieții noastre spirituale”. Istoria... este opera unui tradiționalist, în sensul interbelic al cuvântului, pentru care sămănătorismul este cea mai importantă mișcare literară de după (și în prelungirea lui) Eminescu, urmat de curentul de la „Gândirea”. Așadar, Ion Barbu nu va fi decât un poet „obscur, căutat, recurgând la simple înșirări de cuvinte ilogice”, Mateiu I. Caragiale va ocupa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
românească?, București, 1930; Nouveau point de vue dans l’étude de la littérature, București, 1931; Primul congres de istorie literară din Budapesta, București, 1931; Enciclopedie literară, București, 1931; Copilul cu trei degete de aur, I-IV, București, 1932-1936; Focul, București, 1934; Sămănătorism, poporanism, criticism, București, 1934; Sănducu, București, 1935; Principii de literatură, vol. II: Capodopera, București, [1935]; Război și biruință, București, 1936; Eminescu, poet universal, București, 1941; Scrieri critice și estetice, îngr. Z. Ornea și Gheorghe Stroia, introd. Z. Ornea, București, 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
În R.j., ca și în alte periodice ale epocii („Epoca”, „L’Indépendance roumaine”), prin articolele politice ale lui A.C. Popovici, dar mai întâi prin colaborarea lui N. Iorga sunt susținute idei care, după câțiva ani, vor sta la baza sămănătorismului politic și cultural. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
Sextil Pușcariu, Constanța Hodoș. 1860-1934, DR, 1934- 1935; Traian Mager, Scriitoarea Constanța Hodoș, „Hotarul” (Arad), 1938, 12, 1939, 1-2; Predescu, Encicl., 397; Călinescu, Ist. lit. (1941), 525, Ist. lit. (1982), 592; Ciopraga, Lit. rom., 49-50, 546; Micu, Început, 66-67; Ornea, Sămănătorismul, 58-59; Elena Dunăreanu, Personalități feminine, Sibiu, 1975, 25-32; Dicț. scriit. rom., II, 512-513. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
zi, diagnostician aproape fără cusur, vede „literatura ca organism”; Șerban Cioculescu e un raționalist, partizanul „criticii obiective”, pentru care judecata de valoare e obligatorie, înlesnind calea spre adevăr; Perpessicius s-ar caracteriza prin „centrismul estetic”, datorită imparțialității și echidistanței față de sămănătorism și modernism, iar Vladimir Streinu, prin teoretizarea personalității creatoare, ca fiind unică, și prin oscilația între critica pură și cea istorică. Pe câteșipatru îi caracterizează, în esență, fidelitatea față de maiorescianism, ca principiu etic și estetic mereu în vigoare. D. are
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
Vianu. Tot acum cunoaște o semnificativă înflorire eseistica, ilustrată strălucit de Paul Zarifopol, Mihai Ralea, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Eugen Ionescu ș.a. Dacă autoritatea lui Maiorescu scăzuse considerabil în perioada "-" - observă Ov. S. Crohmălniceanu (epocă dominată, cum se știe, de sămănătorism și poporanismă, perioada interbelică restabilește spectaculos autoritatea maioresciană. Demersul critic al celei de-a treia generații postmaioresciene se sincronizează în cea mai mare parte cu marea literatură de imaginație din epocă, într-o viziune unitară, integratoare. Criticii de marcă ai
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Eminescu privea chiar capodopera; nu privea însă și structura unui scriitor” (Eros și Daimonion). Lui N. Iorga, critic de direcție, i se impută atitudinea retardatară, militantismul anacronic, fiind vădit că „după război, prin trecerea pe primul plan a valorilor moderniste, sămănătorismul defunct s-a fragmentat în inele provinciale” (Regionalismul literar). Nici o afinitate cu G. Ibrăileanu: ca eminescolog, acesta „înțelege poezia ca un mecanic bicicleta, demontând-o în rotițe și bucăți, le admiră, le potrivește, le sună pe podele și le recunoaște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
Dragomirescu, Scrieri, 125-127, 265-266; Ibrăileanu, Opere, II, 202-208; Aderca, Contribuții, I, 212-218, 473-474; Mihail Dragomirescu, De la misticism la raționalism, București, 1924, 397-403; Perpessicius, Opere, II, 407-409, VII, 88-90, XII, 419; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 198-202; Dragomirescu, Sămănătorism, 165-167; Arghezi, Scrieri, XXVIII, 392-395; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 341-344; Dragoș Protopopescu, „Patima roșie”, G, 1941, 10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 643-644, Ist. lit. (1982), 722-725; Ciorănescu, Teatr. rom., 222, 234-236; Vianu, Opere, III, 198-204; Brădățeanu, Drama, 255-259; Râpeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
Inima omului, Iarba dragostei (1957), Ceasul de slavă (1960), Liniștea vântului (1963), precum și altele semnate de Z. se plasează atât prin sensibilitate, cât și prin mijloacele de expresie în climatul liric de la începutul secolului al XX-lea, mai precis în sămănătorism. Notele definitorii sunt sentimentalismul nud, sinceritatea spontană, prea puțin transfigurată, inocența involuntară, rostirea directă, fără căutări stilistice și nu rareori diluția verbală. Concurând-o parcă pe Maria Cunțan, poeta se destăinuie ca într-o corespondență particulară versificată, amintindu-și clipe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
meu/ și mă fac și mai greu de recunoscut/ pentru că eu nu mă aflu în spatele nici uneia dintre ele" Nimeni nu știe cine sunt). Dacă poeții tineri de astăzi evită să scrie despre dragoste din teama de a nu cădea în "sămănătorism" sau în déjà-vu, la Iulian Tănase sentimentul e suficient de matur ca să-l pună în versuri - unele memorabile - cu pasiune, eleganță, inventivitate și umor (Portocala mecanică, O limuzină intelectuală, Adulterinul, Geopoetică ș.a.). Abil este poetul atunci când apelează doar atât cât
Poeme pentru orice ocazie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16553_a_17878]
-
era o victimă într-o bătălie ideologică împotriva lui Iorga. Dincolo de marea ingratitudine săvârșită de H. Sanielevici, e însă de reflectat la faptul că Sadoveanu a avut de la început și de câștigat și de pierdut din înregimentarea sa temporară în sămănătorismul lui Iorga. E. Lovinescu îl va discuta cu insistență în sintezele sale în funcție de această apartenență, sub semnul unui romantism funciar ale cărui indicii sunt lirismul, naturismul, paseismul și eroismul. Desprinderea sa de această imagine se va realiza greu și niciodată
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
grup personal", socotind-o și un factor de sprijinire al Partidului Conservator, neuitînd să precizeze, ca după 1904-1905, Convorbirile literare, cu acordul lui Maiorescu, sprijinea literatura Sămănătorului (care, uluitor, avea un tiraj de numai 300 exemplare) ceea ce, credea el, așează sămănătorismul în prelungirea junimismului. Ceea ce e departe de a fi fost astfel. Nici că se putea altfel, dat fiind că Iorga era și el șef de școală literară și de orientare în spiritul public și le socotea pe ale lui superioare
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
literaturii noastre nu ține de tematică, ci de atitudine. N-am spațiu să argumentez. Geniala proză a lui Sadoveanu, unul din marii scriitori ai secolului, n-a fost decît prea tîrziu și nu radical scăpată din chingile morale ale stupidului sămănătorism de după 1900. Ce exemplu mai înfricoșător aș putea da? întorcînd o vorbă a lui Soloviov, citată de Cioran în Schimbarea la față, aș încheia spunînd că națiunile sînt, în primul rînd, ceea ce ele înseși gîndesc despre ele. Minoratul nostru cultural
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
fragmente edificatoare, cum este de pildă excelentă pagina an apărarea poeziei simboliste (an care, folosind o terminologie precisă, criticul polemizează cu Ibrăileanu); sau se analizează amănunțit conceptele-cheie și criteriile care stau la baza sistemului lovinescian (specificul național, asprul rechizitoriu ămpotriva sămănătorismului, autonomia esteticului și problema eticului an ar-tă, criteriul genurilor literare și conceptul de "mutație a valorilor"). Ultimul capitol - "Proba criticului" - se concentrează asupra scenariului critic lovinescian, asupra judecaților de valoare, metodei și stilului. Autoarea alătura expunerii sale și un corpus
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
cu ele moarte și tăcere” (Noi care nu simțim). E o ecuație corectă; Lucica știe prețul frigidității din orgoliu. Cînd iese din complexul trufiei cu dispunere spre amor, Lucica scrie cam de toate și-n destul de multe feluri. Poate face sămănătorisme de romanță (sau romanțe de sămănătorism) ca oricine: „E iarn’afară, stau la tors/ Și focul îl ascult,/ Mă fură gînduri de demult,/ Tu nu te-ai mai întors” etc. (La furcă). Poate scrie și „regale” pentru Carol II, pe
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
care nu simțim). E o ecuație corectă; Lucica știe prețul frigidității din orgoliu. Cînd iese din complexul trufiei cu dispunere spre amor, Lucica scrie cam de toate și-n destul de multe feluri. Poate face sămănătorisme de romanță (sau romanțe de sămănătorism) ca oricine: „E iarn’afară, stau la tors/ Și focul îl ascult,/ Mă fură gînduri de demult,/ Tu nu te-ai mai întors” etc. (La furcă). Poate scrie și „regale” pentru Carol II, pe care-l beatifică fără milă: „Un
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
Arghezi prozatorul de mare har, a cărui operă prozaistică ocupă un loc privilegiat. Și voi încheia cu capitolul "Doi ctitori ai romanului". Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu. E relevant că apariția, în 1920, a lui Ion a administrat o lovitură decisivă sămănătorismului leșietic, descoperindu-se, prin mijloace artistice adecvate, adevăratul țăran român. Iar prin Pădurea spînzuraților, Rebreanu un analist "al stărilor de subconștiență, al învălmășelilor de gînduri, al obsesiilor tiranice". Prin Răscoala aduce în prim plan viziunea stărilor de mulțime și a
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
folosind motivul străinului. îl descoperim pe Brâncuși suprarealist căutîndu-l fără succes pe Naum, vedem că sursa pentru articolul despre onirismul românesc a fost Virgil Tănase, printre contribuțiile noastre la zestrea de curente literare și artistice contemporane mai găsim poporanismul și sămănătorismul, amîndouă integrate pînă la confuzie într-o puzderie de mișcări rurale și tradiționaliste de toate genurile. Dar totul succint, egal și internațional. O redesenare vioaie a hărții secolului XX așa cum nu l-am știut. Alain și Odette Virmaux - Dicționar de
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
un teren de aplicare pe propriul său destin literar. În fine! Să recunoaștem în F. Aderca măcar pe unul din cei mai de seamă precursori în direcția a ceea ce exegetul sau numește "deprovincialziarea" culturii române. Într-un mediu dominat de sămănătorism și de poporanism, de un cult al tradiției, circumscrise unor toposuri etnice și concepte sociale, cu rol normativ, ce începea a dă semne de îmbătrînire, tînărul autor recalcitrant, originar din Vaslui, petrecîndu-si tinerețea la Craiova (pînă în 1920, cînd se
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
literare o activitate foiletonistică la fel de impresionantă, productivă și consecventă. Anul 1907 a fost unul de vârf pentru Ilarie Chendi. Publicistica lui se zbate însă între toate vicisitudinile vremii, dintre care cea mai nefastă este precaritatea literaturii acelui moment dominat de sămănătorismul și de militantismul național-țărănesc al lui Iorga. Sensul constructiv al unei orientări, fundamental deosebite din punct de vedere estetic, se va ivi odată cu E. Lovinescu, ale cărui opinii moderniste vor fi mai clare abia după campania de revizuiri desfășurată în
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
estetic, se va ivi odată cu E. Lovinescu, ale cărui opinii moderniste vor fi mai clare abia după campania de revizuiri desfășurată în „Flacăra” (1914-1916). Ruptura lui Ilarie Chendi de Nicolae Iorga nu va însemna însă și o ruptură totală de sămănătorism, dar îi va da acestuia posibilitatea să gândească pe cont propriu mersul literaturii, să-și câștige independența și libertatea de mișcare. Iorga îl șicanează pe tot parcursul anului 1907, cum era de așteptat, dar Ilarie Chendi îi răspunde cu ironii
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
așadar, în vedere un model străin de dezvoltare. Puțin abilitat, din păcate, în materie, dl Preda trece prea repede de la Hasdeu tocmai la Rădulescu-Motru, C. Noica, D. Stăniloae, uitînd de Eminescu și, de pildă, de întregul curent de idei al sămănătorismului cu Iorga, A.C. Popovici, sau Chendi, ca și de poporanismul lui C. Stere și G. Ibrăileanu care, deși filoliberali în convingeri, propunea, totuși, menținerea organismului românesc la o industrie exclusiv agrară și cerînd, chiar patetic, reforma agrară. Dar să admit
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
drept cuvînt, considerate după recuperarea lor în anii '60 (căci în 1948 n-au avut parte decît de o primitivă contestare ideologică) printre cele mai promițătoare debuturi din întreaga noastră literatură. Ele puneau capăt unei anumite mitologii țărănești, născută o dată cu sămănătorismul, în zorii secolului 20, și avîndu-și apogeul în literatura genială a lui Sadoveanu, căreia Rebreanu, cel mai realist dintre scriitorii noștri rurali, nu-i dăduse totuși lovitura de grație. Nicăieri, ca în Întâlnirea din pămînturi, țăranul nu fusese mai puțin
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]